Preşedintele României Klaus Iohannis recidivează şi îşi atacă propria ţară la un eveniment extern foarte important, și anume ceremonia de semnare a Tratatului de cooperare și integrare franco-german, a afirmat europarlamentarul Claudia Țapardel (PSD, S&D), potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Foto: Cladia Tapardel/ Facebook

Redăm mai jos comunicatul integral:

”Invitat să reprezinte România la ceremonia de semnare a Tratatului de cooperare și integrare franco-german, preşedintele Klaus Iohannis face o nouă gafă majoră şi nu găseşte altceva de făcut decăt să atace propria ţară într-un moment total nepotrivit.

În loc să reprezinte aşa cum se cuvine România la un eveniment atât de important, preşedintele Klaus Iohannis recidivează în a-şi ataca şi denigra propria ţară. În loc să profite de evenimentul istoric de la Aachen şi de norocul formidabil ca România să dețină Președinția Consilului Uniunii Europene în această perioadă, preşedintele Iohannis s-a apucat să arunce cu săgeţi otrăvite către Guvernul României. Se remarcă încă o dată atitudinea duplicitară a preşedintelui Iohannis, care la sfârşitul anului trecut declara că actualul Executiv este pregătit să preia Preşedinţia rotativă a Consiliului UE, iar astăzi face praf acelaşi Executiv, pe motiv că nu ştie să guverneze. Oare când spune adevărul Klaus Iohannis?

De asemenea, este inacceptabilă atitudinea şefului statului, mai ales că a fost invitat la acest eveniment major pentru politica europeană pentru a reprezenta Președinția Română a Consiliului Uniunii Europene.

Să te apuci să vorbeşti despre justiţie şi puşcărie, în contextul Tratatului de cooperare și integrare franco-german, dovedeşte încă o dată reaua credinţă de care dă dovadă preşedintele României, aflat într-o postură istorică unică, de care nu a ştiut să profite în interesul țării pe care o reprezintă și a cetățenilor acesteia.

Aici nu este vorba doar despre atacuri la adresa adversarilor politici sau despre dorinţa disperată a lui Klaus Iohannis de a mai obţine cu orice preţ un mandat la Palatul Cotroceni. Ceea ce nu înţelege şeful statului este că, tot atacând ceea ce se întâmplă în propria ţară, te poziţionezi chiar împotriva ei, ceea ce este total absurd pentru un preşedinte de ţară.

Toate aceste fapte ne fac să ne întrebăm dacă nu cumva pe agenda personală a preşedintelui Klaus Iohannis se află doar intenţia câştigării alegerilor prezidenţiale în România sau are şi un alt interes ascuns şi obscur, anume distrugerea imaginii şi credibilităţii României la Bruxelles”, a precizat eurodeputatul Claudia Ţapardel.

Dublul limbaj existent la nivel european, viziuni precum o Europă cu mai multe viteze, sancționarea statelor membre prin rezoluții nedrepte, susținerea unor politici de condiționare a acordării fondurile europene de instrumente ce ţin de respectarea statului de drept, politici care afectează statele şi regiunile europene care au cea mai mare nevoie de aceste finanțări, reprezintă precedente extrem de periculoase care nu fac decât să afecteze foarte grav unitatea și puterea Uniunii Europene și să mărească prăpastia dintre Estul şi Vestul Europei, a atras atenția europarlamentarul Claudia Țapardel (PSD, S&D) în cadrul unei postări pe pagina sa de Facebook.

Foto: Claudia Țapardel/ Facebook

Reacția sa survine după ce Parlamentul European a votat joi, în cadrul primei sesiuni plenare din acest an noi reguli care vor restrânge accesuri la fonduri pentru statele membre care nu respectă statul de drept și au probleme cu independența justiției și combaterea corupției.

Eurodeputatul român și-a justificat votul negativ acordat raportului ”Protecția Bugetului Uniunii în Cazul unor Deficiențe Generalizate în ceea ce privește Statul de Drept în Statele Membre”, spunând că prin impunerea de condiționalități restrictive se poate bloca dreptul statelor membre de a accesa fondurile europene”.

”Din punctul meu de vedere, impunerea unor astfel de mecanisme interferează cu Tratatele europene și ilustrează existența unui dublu limbaj și a unor standarde duble la nivelul UE, care pot să afecteze foarte grav unitatea și dezvoltarea viitoare a construcției europene”, a mai spus eurodeputatul român Claudia Țapardel.

”Așa după cum le-am semnalat de nenumărate ori atât domnului Președinte al Comisiei European, Jean-Claude Juncker, dar și Vice-Președintelui Frans Timmermans, în prezent nu există nici un instrument care să măsoare nivelul de respectare al principiilor ce țin de statul de drept în Statele Membre”, a mai explicat europarlamentarul român.

Parlamentul European a votat joi, în cadrul primei sesiuni plenare din acest an, noi reguli care vor restrânge accesuri la fonduri pentru statele membre care nu respectă statul de drept și au probleme cu independența justiției și combaterea corupției.

Documentul general, care include și ”regulilor de îngheţare a plăţilor UE către ţările membre care pun în pericol statul de drept, prin acţiuni precum intervenţia în instanţele judecătoreşti sau lipsa măsurilor împotriva fraudei şi a corupţiei”, a fost adoptat cu 397 voturi pentru, 158 de voturi împotrivă și 69 de abțineri.

Prin acest vot, deputații europeni sunt pregătiți să înceapă negocierile cu privire la formularea finală a regulamentului cu miniștrii UE, care nu și-au adoptat încă poziția. Propunerea de regulament privind “protecția bugetului Uniunii în cazul deficiențelor generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre” face parte integrantă din pachetul bugetar pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual 2021-2027.

Corespondență de la Strasbourg – Robert Lupițu

,,Numai printr-o muncă de echipă putem obține rezultate care deservesc interesul național”, a declarat eurodeputatul Claudia Țapardel (PSD, S&D), într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European la Strasbourg.

Mai multe declarații aici:

Dumneavoastră, doamna Țapadel, sunteți unul dintre cei mai vocali susținători ai drepturilor românilor din Marea Britanie. Ce înseamnă pentru cetățenii români ceea ce s-a întâmplat aseară în Parlamentul britanic?

,,Momentan nu sunt motive de îngrijorare pentru că aseară a fost doar un vot de respingere a raportului de negociere a Acordului privind retragerea și în aceste condiții va urma o serie de negocieri între reprezentantul Parlamentului European, dl. Verhofstadt, dl. Barnier și reprezentanții Marii Britanii, după care sunt convinsă că se va merge din nou la un vot în parlamentul britanic. În ceea ce privește drepturile muncitorilor români din Marea Britanie, vă asigur că acestea sunt protejate și nu sunt negociabile. Vom susține în continuare că românii care lucrează aici trebuie să se bucure de aceleași drepturi și libertăți de care se bucură toți cetățenii europeni. Să nu uităm de respectarea principiului reciprocității care presupune ca cetățenii români, dar și ceilalți cetățeni ai UE trebuie să beneficieze în Marea Britanie de aceleași drepturi și libertăți de care se bucură cetățenii britanici în Uniune.”

Premierul Viorica Dăncilă a facut ieri apel la coeziune și consens în cadrul discursului de prezentare a priorităților Președinției României la Consiliul UE din plenul Parlamentului European, dar președinția noastră este foarte aproape de o ieșire forțată a Marii Britanii din Uniunii și de ultima plenară a Parlamentului European înainte de alegeri. Ce poate face președinția română în acest timp restrâns și cu ce rămâne Uniunea Europeană după discursul premierului?

,,Cred că Romania va avea posibilitatea de a-și demonstra capacitatea administrativă și forța de a negocia si gestiona afacerile europene, de a-si exercita rolul în construcția europeană în contextul unei situații delicate ce ține de Brexit, de stabilirea viitorului Cadru Financiar Multianual, de organizarea alegerilor pentru Parlamentul European și de stabilirea direcției în care Uniunea se va îndrepta în următorii ani. România și-a asumat cu curaj și cu responsabilitate rolul de a negocia și finaliza cele mai presante dosare pe care le-a urmărit de-a lungul președinției austriece; ne concentrăm pe rezolvarea situației delicate a retagerii Marii Britanii din UE, pe Cadrul Financial Multianual în strânsă legătură cu Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, unde ne menținem poziția referitore la nevoia de a nu afecta în niciun fel fondurile europene atât de importante pentru țările din Europa Centrală și de Est. Asemeni premierului Dăncilă, cred că avem nevoie de mai mult sprijin din partea UE, concretizat în aceste fonduri de coeziune și alte instrumente financiare, dar care trebuie să revină în mod egal tuturor statelor membre dacă ne dorim o Uniune Europeană cu o dezvoltare egală. […] am trăit o perioadă tensionată pornind de la atentatele teroriste, de la decizia de ieșire a Marii Britanii, tendințele populiste care au măcinat unitatea UE, iar premierul a făcut apel la unitate si solidaritate pentru că nu avem nevoie în niciun caz de o Europă pe mai multe viteze și divizată. Mai vreau să adaug un lucru foarte important: Romania deține din punct de vedere geografic o pozitie strategică în UE și își poate asuma rolul de lider regional cu capacitatea de a deveni un factor de echilibru si armonizare a intereselor statelor membre.”

Premierul a abordat foarte corect problema aderării României la Spațiul Schengen. Considerați că aceasta poate fi un real câștig al țării noastre pe perioada președinției?

,,Și eu îmi doresc foarte mult ca în anul 2019, dacă vorbim de o Europă egală și corectă, să fie asigurată ridicarea MCV pentru România și Bulgaria și să avem un Spațiu Schengen consolidat în care cele două state să fie integrate pe deplin. România îndeplinește de mai bine de 7 ani aceste standarde după cum reiese din declarațiile oficiale și rapoartele Comisiei Europene si ale Palamentului European. Mai este, însă, nevoie de o decizie care se ia la nivelul Consiliului European și aici ar fi necesar ajutorul domnului președinte în calitate de participant la aceste reuniuni. Numai printr-o muncă de echipă putem obține rezultate care deservesc interesul național.”

România și-a prezentat marți, în Parlamentul European, prin vocea prim-ministrului Viorica Dăncilă, programul de lucru al primei sale președinții la Consiliul Uniunii Europene, mandat semestrial ce a debutat la 1 ianuarie 2019 și care are ca obiectiv principal crearea unei mai bune coeziuni între statele membre, atât la nivel politic, cât şi economic.

Dezbaterea din Parlamentul European a fost marcată de așteptări din partea eurodeputaților pentru ca România să avanseze și să finalizeze până la finalul actualului mandat majoritatea dosarelor legislative aflate în lucru, dar și de critici la adresa situației statului de drept din țara noastră, culminând cu avertismentul liderului ALDE, Guy Verhofstadt, privind activarea articolului 7 din Tratatul UE referitor la încălcarea valorilor UE.

În aceeași zi, Parlamentul britanic a oferit lumii întregi un moment istoric după ce Camera Comunelor a respins, cu o majoritate covârșitoare (432 la 202), acordul privind Brexit negociat de premierul Theresa May, în ceea ce a reprezentat cea mai dură înfrângere politică a unui prim-ministru în istoria Parlamentului Regatului Unit.

Construit în jurul a patru piloni tematici – <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune> – mandatul României la șefia Consiliului UE va fi marcat de tot atâtea momente cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie și devenită din ce în ce mai incertă, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

.