Connect with us

Corina Crețu

Europarlamentarul Corina Cretu, despre demonii care bantuie Europa si secretul salvarii sale

Published

on

Europarlamentarul PSD Corina Cretu vorbeste, intr-o postare pe blogul sau, despre demonii care pandesc Europa si greselile pe care popularii le-ar fi comis in incercarea de a traversa perioada de criza. Cum a reusit sa reziste Europa si sa evite pana acum prabusirea, aflati din randurile de mai jos, publicate de doamna Corina Cretu:

corina_cretu   ”Peste un an, vor avea loc alegerile pentru Parlamentul European. Ele vor fi marcate de cei cinci ani de criză economică, criză care a însemnat cea mai lungă, mai profundă și mai dureroasa, din punct de vedere social, perioadă de recesiune din istoria Uniunii de peste cinci decenii. Șomajul, mai ales cel în rândul tinerilor, a ajuns la cote inimaginabile, polarizarea socială a crescut într-un ritm îngrijorător, iar zeci de milioane de europeni, printre care foarte mulți copii, au căzut sub pragul oficial de sărăcie.

Politicul a fost drastic discreditat, pentru neputința sa de a răspunde adecvat crizei, iar dreapta europeană, reunită în Partidul Popular European, aflată la cârma instituțiilor europene, nu a găsit altceva mai bun, drept răspuns la criză, decât să facă funcționarea Uniunii netransparentă, nedemocratică și dogmatică, fără pic de empatie față de victimele incapacității lor de a percepe realitățile așa cum sunt.

În Europa, au explodat actele de violență îndreptate împotriva celor pe care politicieni și formatori de opinie inconștienți și iresponsabili au găsit cu cale să-i transforme în țapi ispășitori, fie ei cetățeni europeni sau emigranți. Au reusit să facă din stat vinovatul actualei crize, pentru a ascunde legăturile lor subterane cu adevărații vinovați și profitori ai crizei: cercurile financiar-bancare, care și-au asumat riscuri imposibil de gestionat, și au trecut altora costurile inconștienței lor.

Europa riscă întoarcerea la vechii săi demoni: confruntare, xenofobie, antisemitism, intoleranță, extremism, inegalități economice și sociale strigătoare la cer, injustiție, discriminare, tendințe totalitare. Deocamdată, nu s-a depășit punctul de la care evoluțiile periculoase devin ireversibile. Dar nici departe de el nu suntem, iar evoluțiile politice din țări precum Italia și Grecia, Ungaria și Bulgaria, Olanda chiar, ne îngrijorează pe toți, pentru că ele intră în coliziune cu valorile fondatoare ale proiectului european.

Există multă suferință socială în Europa și nu doar în periferiile sale sărace din Sud și din Est, ci și în inima sa prosperă, în partea sa occidentală. Și dacă nu am asistat la violențe sociale de amploare și la prăbușirea unor democrații, acest lucru s-a datorat unui fapt pe care dreapta populară europeană se face că-l uită. Este vorba de rezistența modelului social european, care a reușit să existe și să funcționeze, să calmeze o parte a tensiunilor sociale și să mențină o minimă coerență în rândul societăților noastre. Iar aceasta în condiții deosebit de grele și sub asediul unor dogme cu nimic mai lipsite de sens decât cele comuniste – dogmele neo-liberale.

Cu toate astea, există încă politicieni și intelectuali publici, formatori de opinie, care, în ciuda tuturor evidențelor, continuă să pledeze pentru renunțarea la modelul social european, ca soluție pentru ieșirea din criză. Acea TINA – There Is No Alternative – atât de dragă doamnei Thatcher și-a făcut iar drum în gândirea politică europeană.

Doar că acest mod de a gândi nu este propriu democrațiilor. Democrațiile există pentru că întotdeauna sunt alternative la o politică sau alta, la o guvernare sau alta. A spune că nu există alternativă la cursul politicilor economice și sociale, impus de Partidul Popular European întregii Europe, echivalează cu a nega democrația ca sistem politic. Și există suficiente dovezi că politicile promovate de PPE au fost nedemocratice și au generat reacții la fel de periculoase, pentru că europenii nu pot accepta ca votul lor să fie ignorat si ca vocea lor să nu fie auzită.

Socialistii Europeni și grupul europarlamentar din care fac parte, cel al Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților, insistă, încă de la începutul crizei, să demonstreze că abordarea popularilor europeni este greșită și nedemocratică. Mai mult, am construit întotdeauna alternative realiste, bazate pe idei și mecanisme care și-au demonstrat valabilitatea și eficiența în timp. Sunt idei și mecanisme care stau și acum la baza guvernării în țări europene care s-au dovedit mai robuste la criză, mai solidare și mai echitabile, cu economii mai performante și cu un grad mai redus de sărăcie.

Răspunsul nostru la criză este unul complex și voi detalia aspectele lui în câteva materiale care vor urma, în săptămânile viitoare. Ideea de bază a răspunsului este reconstrucția Europei Sociale. În fond, orice politică economică se judecă, în ultimă instanță, prin efectele sociale pe care le implică. Degeaba își maximizează o corporație profitul, prin delocalizare, dacă asta înseamnă creșterea șomajului, dezindustrializare, sărăcie, destrămarea țesutului social local etc. Societatea nu câștigă nimic de pe urma acestei maximizări a profitului. Și nici țara în care se delocalizează activități industriale sau prestari de servicii nu câștigă prea mult de pe urma acestui tip de investiții, pentru că ele vin la pachet cu standarde sociale reduse, cu precaritatea muncii, cu salarii de nimic.

Criza datoriilor publice este, până la urmă, doar un pretext pentru demolarea modelului social european, iar ”austeritatea” s-a dovedit a fi un fals răspuns la problema datoriilor, pentru că, în loc să le reducă, le-a agravat. Suntem cu toții conștienți că statele trebuie să-și reducă datoriile, să pună ordine în finanțele publice. Dar nu sacrificând economia și mai ales nu cu prețul pedepsirii celor care nu au nicio vină pentru criza de acum. Fără creștere economică sustenabilă – care să însemne și creșterea puterii de cumpărare a celor care trăiesc din munca lor, nu din renta oferită de capitalul deținut – criza datoriilor nu poate fi rezolvată.

Avem nevoie de o abordare realistă și echilibrată a problemelor, o abordare care să țină cont de cetățean, de nevoile și de așteptările lui. Iar pentru ca soluțiile propuse să poată funcționa, ele trebuie să fie obiectul unui larg consens în societate și costurile să fie suportate în mod echitabil de toți, nu doar de cei mai săraci și defavorizați.”

Corina Crețu

Corina Crețu, apel la conducerea țării să aloce educației 6% din PIB: Pandemia a accentuat decalajul educațional în UE

Published

on

© Corina Crețu / Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu susține că pandemia a accentuat decalajul educațional în rândul statelor membre, iar spațiul european al educației devenind din ce în ce mai greu de realizat. În acest context, Corina Crețu reiterează necesitatea ca autoritățile române să investească 6% din PIB în educație, acesta fiind un „prim semnal că educația chiar a devenit o prioritate.”

„De maine, porțile școlilor vor fi din nou închise, ca urmare a situației sanitare dezastruoase din tara. Este importantă sănătatea fiecăruia, mai ales a copiilor, dar este trist că, din păcate, spațiul european al educației este departe de a deveni realitate”, a transmis aceasta.

Corina Crețu s-a exprimat acum un an, în Parlamentul European, pentru reducerea decalajului educațional la care, din păcate, România este martoră în acest moment și care a fost accentuat de actuala pandemie: „Cifrele vorbesc de la sine: accesul la educația digitală a fost dificil chiar și în cele mai dezvoltate țări din lume, unde aproximativ 1 din 10 elevi a rămas în urmă cu școala. Iar în ceea ce privește țările mai puțin dezvoltate, doar un sfert dintre ele au reușit să ofere o formă de învățare la distanță.”

Conform unui studiu realizat în perioada stării de urgență, în România doar 59% din elevii din mediul rural au participat la ore online. Și 9 din 10 școli de la țară nu au laptopuri sau tablete care să permită învățarea la distanță.

Potrivit Corinei Crețu, nici măcar in al doisprezecelea ceas, România nu a folosit adecvat fondurile europene nerambursabile puse la dispoziție pentru ameliorarea acestei situații, care are multe implicații – sunt efecte de natură emoțională, socială, de dezvoltare personală.

De asemenea, Corina Crețu a solicitat Comisiei Europene să investească mult mai mult în echipamente și în conectivitate, în special în zonele rurale, dar și în instruirea profesorilor cu privire la modul de utilizare a noilor tehnologii. În același timp, eurodeputatul române amintește că revine fiecărui Stat Membru responsabilitatea Implementării acestor măsuri.

„România, in ciuda lozincilor, pare ca nu a înțeles acest mesaj, investind mult mai mult în educație – și sper ca măcar acum cei 6% din PIB chiar să fie alocați educației (așa cum, de altfel, legea o cere). Acest gest ar fi un prim semnal că educația chiar a devenit o prioritate”, a conchis deputatul român.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu solicită Comisiei Europene să se implice în combaterea fenomenului Fake News: Pandemia a demonstrat cât de nocive pot fi știrile false

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu reiterează importanța implicării Comisiei Europene în combaterea fenomenului Fake News, care a luat amploare în această pandemie și care a devenit tot mai nociv.

„Această pandemie a demonstrat – încă o dată – cât de nocive pot fi știrile false (Fake News), discursul urii și dezinformarea, precum și conținuturile care pot induce panica în rândul cetățenilor. Prin votul pe care l-am acordat anul trecut, pentru un mediu online mai sigur pentru cetățeni, am solicitat Comisiei Europene să combată aceste fenomene prin măsuri concrete și să aducă la zi normele europene privind comerțul online”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook

Ca Raportor din partea Comisiei de Control Bugetar din Parlamentul European (CONT) pentru Raportul privind măsurile de prevenire a fraudelor în comerțul online, Corina Crețu a militat pentru combaterea mai strictă a acestor fenomene.

De asemenea, eurodeputatul Corina Crețu subliniază că trebuie luate măsuri astfel încât cetățenii să poată înțelege și identifica mai ușor știrile care diseminează conținut dăunător și ilegal: „Va trebui ca, de acum înainte, Uniunea Europeană să analizeze mai atent modul în care este generat conținutul personalizat, astfel încât acesta să nu se bazeze pe vulnerabilitățile personale, care în fond sunt caracteristice oricărui utilizator. E nevoie de mai multă transparență – cu precădere în privința politicilor de monetizare, iar acum e un bun moment să inițiem aceste schimbări atât de necesare.”

Potrivit eurodeputatului, prevederile acestui Raport ar trebui implementate de urgență, mai ales în actualul context.

Citiți și: Corina Crețu a prezentat în plenul Parlamentului European raportul privind Fondul de Solidaritate al UE, “dovada vie că UE este o prezență concretă în viața cetățenilor”

 

 

Continue Reading

Corina Crețu

Parlamentul European a aprobat cu o largă majoritate raportul Corinei Crețu privind Fondul de Solidaritate al UE: Solidaritatea dintre europeni este esențială

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Parlamentul European a aprobat miercuri, cu o largă majoritate, raportul coordonat de europarlamentarul Corina Crețu cu privire la Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, prin care acest instrument a fost extins și pentru situații de urgență care privesc crizele sanitare.

Eurodeputații au adoptat raportul cu 675 de voturi pentru, 14 împotriva și 11 abțineri.

“Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene este un exemplu concret al sprijinului pe care Uniunea Europeană și statele sale membre îl acordă necondiționat tuturor cetățenilor europeni, atunci situația o reclamă. Sunt bucuroasă că raportul pe care l-am coordonat a fost adoptat cu o majoritate atât de largă. Acest lucru are o semnificație aparte și arată că atunci când este nevoie de solidaritate, înțelegem cu toții valoarea adăugată a apartenenței noastre, a tuturor, la Uniunea Europeană. Cutremurele din Italia, incendiile din Grecia și Portugalia, sau inundațiile din România, toate sunt evenimente tragice în care FSUE a demonstrat faptul că solidaritatea dintre cetățenii europeni, dintre țările europene și prin instituțiile europene este esențială pentru a depăși și învinge crizele”, a declarat Corina Crețu pentru CaleaEuropeană.ro după anunțul rezultatelor votului.

© printscreen live video europarl

Potrivit Corinei Crețu, FSUE a fost extins și pentru situații de urgență care privesc crizele sanitare, însă a insistat pentru mai multe măsuri din partea Comisiei Europene.

Între măsurile solicitate de eurodeputatul român se află simplificarea procedurilor pentru obținerea de sprijin financiar; reducerea timpilor necesari pentru oferirea unui răspuns și pentru alocarea sumelor necesare; propunerea de soluții proactive mult mai eficiente; și eficientizarea sistemelor de control.

Totodată, Corina Crețu a subliniat importanța ca statele membre să aibă în vedere sinergii cu alte politici si programe – în special cu fondurile de coeziune, Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, Pactul Verde European și alte programe ale Uniunii care sprijină prevenirea dezastrelor și gestionarea riscurilor.

Adoptarea acestui raport vine după ce Comisia pentru control bugetar din Parlamentul European a adoptat la 27 septembrie raportul coordonat de eurodeputatul Corina Crețu cu privire la Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene.

Raportul urmează a fi votat în cadrul sesiunii plenare din 18-21 octombrie.

Citiți și Corina Crețu, pledoarie în Parlamentul European pentru ca Fondul de Solidaritate al UE să fie pus mai rapid la dispoziția statelor afectate de dezastre naturale

Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) este principalul instrument de care dispune UE pentru a face faţă catastrofelor naturale majore şi pentru a-şi manifesta solidaritatea cu regiunile din Europa afectate de dezastre. Fondul a fost creat ca reacţie la inundaţiile devastatoare care au lovit Europa Centrală în vara anului 2002.

De atunci, a fost utilizat în cazul a 80 de dezastre de diverse tipuri: inundaţii, incendii forestiere, cutremure, furtuni şi secetă. Până în prezent, au fost sprijinite 24 de ţări europene diferite, suma totală alocată depăşind 5 miliarde de euro.

Ca răspuns la epidemia de COVID-19, domeniul de aplicare al Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) a fost extins începând cu 1 aprilie 2020 pentru a include urgențe majore în domeniul sănătății publice.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Marian-Jean Marinescu5 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu apreciază că programul Orizont Europa ”devine extrem de important” în contextul ”transformărilor economice necesare pentru a atinge țintele de mediu”

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisarul european pentru energie: UE evaluează posibilitatea achiziției comune de gaze între statele membre

Cristian Bușoi5 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru EU4Health, a semnat Carta Albă pentru lupta împotriva cancerului de ficat: Niciun pacient nu trebuie lăsat în urmă

ROMÂNIA5 hours ago

Infografic Monitorul Social: Românii cu cele mai mici venituri câștigă sub 1600 de euro pe an, adică sub 5 euro pe zi

ROMÂNIA5 hours ago

Comandamentul SUA pentru Europa a donat României 18.000 de teste COVID-19: “Vom fi în continuare alături de prietenul și aliatul nostru, România”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Grupul PPE dorește ca UE să fie cu adevărat o uniune, în care tarifele de roaming și internet mobil să fie la același preț ca ”acasă” pentru încă 10 ani

U.E.6 hours ago

Reprezentantul UE în Turcia salută evitarea unei crize după ce Recep Tayyip Erdogan a revenit asupra deciziei de a expulza 10 ambasadori

REPUBLICA MOLDOVA6 hours ago

Ursula von der Leyen a avut o convorbire telefonică cu Maia Sandu: UE va ajuta Republica Moldova să facă față problemei aprovizionării cu gaze

GENERAL7 hours ago

Institutul European de Inovare & Tehnologie impulsionează redresarea și creșterea sustenabilă a sectoarelor culturale și creative din Europa

Daniel Buda7 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Comisia Europeană trebuie să susțină investițiile în tehnologii pentru îmbunătățirea condițiilor de transport al animalelor

GENERAL10 hours ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA1 day ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA1 day ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO4 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ5 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi6 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi6 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi6 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

Team2Share

Trending