Connect with us

Corina Crețu

Europarlamentarul Corina Crețu, în Republica Moldova: Propunerea Președinției finlandeze la Consiliul UE privind bugetul multianual al UE este inacceptabilă deoarece prevede tăieri pentru domenii esențiale

Published

on

Plecarea Marii Britanii reprezintă o mare problemă pentru bugetul multianual al Uniunii Europene, a avertizat europarlamentarul Pro România Corina Crețu în cadrul unei emisiuni a postului TVR Moldova, în marginea primei vizite în Republica Moldova din calitatea de membru al Parlamentului European.

Răspunzând unei întrebări privind impactul Brexit-ului asupra fondurilor europene destinate Parteneriatului Estic, eurodeputatul român a punctat că, odată cu plecarea Regatul Unit, bugetul UE, per ansamblu, ”scade cu 10%”.

”În propunerea pe care Comisia Europeană și comisarul Gunther Oettinger, care era responsabil pe buget, împreună cu mine, pentru crearea draftului privind proiectul de buget, pentru prima dată, politica de coeziune este cea mai mare anvelopă din întregul buget, 373 de miliarde de euro, dintre care 80% erau prevăzuți să meargă către regiunile cele mai puțin dezvoltate, inclusiv mărirea banilor pentru instrumentul de vecinătate.”, a mai spus Corina Crețu.

De atfel, europarlamentarul român și-a reiterat criticile privind faptul că România nu a profitat de șansa pe care a avut-o în timpul președinției Consiliului UE, și anume să adopte bugetul multianual 2021-2027, motiv pentru care Finlanda, care a preluat ștafeta la 1 iulie 2019, va avea de gestionat acest dosar pe durata mandatului său de șase luni la conducerea Consiliului Uniunii Europene.

Finlanda a propus pentru CFM 2021-2027 limitarea contribuțiilor la 1,07% din venitul național brut (VNB) al blocului, sub plafonul de 1,11% prezentat de Comisie, dar peste nivelul de 1% impus de cel mai mare contributor net, Germania.

De asemenea, cifra propusă de președinția finlandeză este mult sub așteptările Parlamentului European care susține majorarea propunerii Comisiei la 1,3% din VNB al UE.

Fostul comisar european pentru politică regională, Corina Crețu, a amplificat mesajele Parlamentului European și ale Comisiei Europene, spunând că propunerea Finlandei este ”inacceptabilă”, deoarece ”prevedere tăieri în buget pentru domenii esențiale: dezvoltarea regională, pentru agricultură, lucru ce ar adânci decalajele de dezvoltare dintre estul și vestul european.”

Europarlamentarul român a avertizat că suntem deja ”în întârziere și dacă nu se adoptă legislația la timp, practic nu se vor implementa banii de la 1 ianuarie 2021, când începe perioada de programare 2021-2027”. 

Amintim că la 4 decembrie, Parlamentul European și Comisia Europeană și-au arătat nemulțumirea și îngrijorările față de reducerile severe din propunerea privind Cadrul Financial Multianual (CFM) 2021-2027 înaintă de președinția finlandeză a Consiliului UE, actor cheie în negocierile privind bugetul pe termen lung al Uniunii Europene.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că este îngrijorată de „reducerile severe” propuse pentru bugetul pe șapte ani al UE, la o conferinţă de presă, ea menţionând printre sectoarele care ar putea fi afectate gestionarea frontierelor, apărarea, sectorul digital şi eforturile de ecologizare a economiei.

La rândul său, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a subliniat că se poate vorbi cu claritate despre felul în care va arăta Europa în următorii șapte ani doar după obținerea unui acord privind următorul CFM, însă a atras atenția că există unele state membre care par să nu dorească să investească în Europa.

”Ne așteaptă negocieri foarte dificile legate de Cadrul Financiar Multianual și de la acel punct încolo vom putea vedea cum va arăta Europa în următorii șapte ani. Nu este o dezbatere pur contabilă. Este nevoie de politicieni cu o viziune asupra Europei. Ne așteaptă, deci, o perioadă foarte grea, pentru că foarte multe dintre propunerile care ne parvin la Parlament sunt inacceptabile. Avem nevoie să investim mai mult pe proiectul european, pe agenda europeana, și nu să facem un bilanț a ceea ce există deja. Deci, viziune de perspectivă. Iată de ce Parlamentul a spus în mai multe rânduri că bugetul va trebui să fie unul ambițios și să poată aduce succes Comisiei. Ne dorim succesul Comisiei von der Leyen, dar dacă bugetul nu va fi la fel de ambițios și capabil să susțină inițiativele, programele și investițiile care se impun, asta poate însemna că anumite guverne nu investesc în succesul Europei și al Comisiei Europene”, a declarat David Sassoli în cadrul unei ședințe plenare a Comitetului European al Regiunilor.

Mesajul acestora a fost reluat de echipa de negociere a Legislativului european la 10 decembrie, în ajunul summitului Consiliului European, care reunește șefii de stat sau de guvern, ce va avea loc la 12-13 decembrie, potrivit EuObserver.

Cadrul Financiar Multianul ar ”condamna Uniunea Europeană la eșec”, a spus echipa de negociere a Parlamentului European, completând că propunerea Finlandei nu conține finanțări suplimentare pentru oricare dintre inițiativele anunțate de noul președinte, ceea ce va face planul Comisiei „imposibil de implementat”.

Comisia Europeană a propus ca bugetul UE pentru perioada 2021-2027 să fie echivalent cu 1,1% din venitul național brut al UE, însă a devenit mărul discordiei între statele membre care doresc menținerea alocărilor financiare pentru politica de coeziune și politica agricolă comună la un nivel ridicat și state membre, precum Germania, Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, care cer micșorarea bugetului propus de Comisie la 1% din venitul național brut al UE și păstrarea mecanismelor prin care li se acordă reduceri ale contribuțiilor lor, după modelul Marii Britanii.

Retragerea Regatului Unit din UE, care contribuie anual cu 13 miliarde de euro al bugetul european, lasă în urmă o gaură financiară care trebuie completată prin contribuțiile bugetare ale celorlalte state membre, în acest sens, Austria, Germania, Olanda și Suedia fiind vizate să ofere mai mulți bani.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Corina Crețu

Corina Crețu avertizează: Sute de mii de programe europene, în pericol, dacă Bugetul UE 2021-2027 nu este aprobat la timp

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Fostul comisar european pentru politica regională, actualul eurodeputat Corina Crețu, avertizează asupra riscului de continuitate, de anul viitor, a „sute de mii de programe din întreaga Uniune Europeană” în contextul în care liderii europeni nu au putut ajunge nici la summitul special al Consiliului European, încheiat ieri, la un acord asupra Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027. 

Într-o postare pe Facebook, actualul eurodeputat menționează blocajul creat între țările Europei de Vest și cele din Est, care, în opinia sa, este „o situație care riscă să lase răni greu de vindecat” și își exprimă regretul, în calitate de fost membru al Comisiei Juncker, că „propunerea acesteia – care a încercat să acomodeze toate nevoile și ambițiile – nu a fost luată în considerare”.

Totuși, spune aceasta, „e îmbucurător faptul că statele care au nevoie de reducerea decalajelor – cele care fac parte din Grupul “Prietenii coeziunii” (și din care face parte și România, n.r.) – au rămas unite și s-au luptat pentru a convinge că Uniunea Europeană trebuie sa rămână un proiect politic al solidarității, care urmărește reducerea sărăciei și îmbunătățirea vieții oamenilor”.

În ceea ce privește România,  Corina Crețu spune că este „regretabil faptul că nu există o dezbatere serioasă la nivel național în legătură cu șansele reale pe care le are România pentru o dezvoltare robustă cu ajutorul fondurilor europene”, mai precis o dezbatere în care să se reflecte „asupra modului în care puteam beneficia mai mult de oportunitățile pe care le-am avut, astfel încât să înțelegem cu toții ce putem face mai bine pentru viitor”.

„Așa cum adesea se întâmplă în viață, abia când nu mai ai ceva înțelegi cât de mult însemna acel lucru…Riscăm să trăim această tragedie: am avut miliarde de euro la dispoziție pe care nu le-am folosit acolo unde era cea mai mare nevoie de bani, iar viitorul este incert pentru că, foarte probabil, nu vom mai putea conta pe aceste fonduri”, avertizează Corina Crețu. 

Cu toate acestea, eurodeputatul român speră la un compromis în cadrul negocierilor care vor urma, astfel încât să se găsească un răspuns adecvat cerințelor din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, acelea de reducere a decalajelor de dezvoltare dintre țări, dar și a disparităților din interiorul acestora.

Continue Reading

Corina Crețu

Europarlamentarul Corina Crețu: Fraudarea fondurilor europene nu este doar o infracțiune, ci și o încălcare a încrederii pe care Uniunea Europeană o acordă beneficiarilor

Published

on

Fraudarea fondurilor europene nu este doar o infracțiune, ci este și o încălcare a încrederii pe care Uniunea Europeană o acordă beneficiarilor, a declarat europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) în cadrul prezentării, în Comisia pentru Cotrol Bugetar a Parlamentului European, a Raportului anual privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene.

În acest context, Corina Crețu, care a fost desemnată în luna octombrie a anului trecut raportor alternativ în comisia mai sus numită pentru acest raport, a invocat nevoia unor ”mecanisme cât mai eficiente de prevenire, identificare și pedepsire a acestor încălcări ale legislației”.

”Una din principalele concluzii ale raportului anual pentru 2018 emis de către Comisia Europeană este faptul că în ultimii ani s-au înregistrat progrese importante în asigurarea faptului că fiecare euro din bugetul UE este cheltuit corect”, a precizat aceasta.

”Raportul subliniază faptul că, de-a lungul anilor, Comisia a adoptat o serie de măsuri importante pentru combaterea fraudei: acestea includ, de exemplu, noi norme simplificate în baza cărora este cheltuit bugetul UE și o nouă strategie antifraudă care urmărește să îmbunătățească în continuare detectarea, sancționarea și prevenirea fraudei. De asemenea, statele membre au continuat să își consolideze sistemele și procedurile naționale, concentrându-se pe prevenire”, a explicat eurodeputatul român.

În încheiere, Corina Crețu și-a exprimat convingerea că este nevoie ”să identificăm unde anume există probleme reale și să găsim soluții pentru depășirea lor, având de fiecare dată o imagine de ansamblu”.

De la preluarea mandatului de europarlamentar, Corina Crețu a fost desemnată în cadrul Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European în calitate de raportor din partea grupului S&D privind adoptarea bugetului UE pentru anul 2020, precum și raportor al Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European pentru Regulamentul privind dispoziții specifice pentru Obiectivul de Cooperare teritorială europeană (Interreg).

Crețu a fost numită, de asemenea, raportor alternativ în Comisia CONT pentru Raportul privind măsurile de prevenire a fraudelor în comerțul online și a fost numită raportor alternativ al Parlamentului European pentru verificarea activității anuale a Băncii Europene de Investiții

Documentul PE este intitulat ”Raportul anual pe 2018 privind controlul activităților financiare ale Băncii Europene de Investiții”.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu: Banca Europeană de Investiții are un rol esențial în sprijinirea regiunilor mai puțin dezvoltate, iar pe viitor acest rol ar trebui întărit pentru reducerea disparităților regionale

Published

on

Banca Europeană de Investiții (BEI) are un rol esențial în sprijinirea regiunilor mai puțin dezvoltate, iar pe viitor acest rol ar trebui întărit pentru reducerea disparităților regionale, a afirmat fostul comisar european pentru politica regională, actualul eurodeputat Corina Crețu, în cadrul intervenției sale în dezbaterea privind controlul activităților financiare ale BEI, din Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului European. 

„În intervenția mea, mi-am exprimat satisfacția privind faptul că BEI a furnizat finanțări de peste 64,19 miliarde EUR și că au fost semnate 854 de proiecte. În ultimii ani, rolul Băncii Europene de Investiții a crescut substanțial în privința politicii de coeziune (32% din finanțarea BEI a fost dedicată coeziunii), acordând împrumuturi pentru proiecte și programe de investiții în regiuni mai puțin avantajate, uneori oferind cofinanțare alături de alte fonduri europene și contribuind astfel la atragerea altor investitori”, a spus Corina Crețu. 

Astfel, actualul eurodeputat a afirmat că BEI joacă un rol esențial în sprijinirea regiunilor mai puțin dezvoltate, însă, din punctul său de vedere fiind important ca, și pe mai departe, un rol fundamental al BEI să fie acela de a sprijini reducerea disparităților dintre regiuni.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending