Connect with us

Corina Crețu

Europarlamentarul Corina Crețu, în Republica Moldova: Propunerea Președinției finlandeze la Consiliul UE privind bugetul multianual al UE este inacceptabilă deoarece prevede tăieri pentru domenii esențiale

Published

on

Plecarea Marii Britanii reprezintă o mare problemă pentru bugetul multianual al Uniunii Europene, a avertizat europarlamentarul Pro România Corina Crețu în cadrul unei emisiuni a postului TVR Moldova, în marginea primei vizite în Republica Moldova din calitatea de membru al Parlamentului European.

Răspunzând unei întrebări privind impactul Brexit-ului asupra fondurilor europene destinate Parteneriatului Estic, eurodeputatul român a punctat că, odată cu plecarea Regatul Unit, bugetul UE, per ansamblu, ”scade cu 10%”.

”În propunerea pe care Comisia Europeană și comisarul Gunther Oettinger, care era responsabil pe buget, împreună cu mine, pentru crearea draftului privind proiectul de buget, pentru prima dată, politica de coeziune este cea mai mare anvelopă din întregul buget, 373 de miliarde de euro, dintre care 80% erau prevăzuți să meargă către regiunile cele mai puțin dezvoltate, inclusiv mărirea banilor pentru instrumentul de vecinătate.”, a mai spus Corina Crețu.

De atfel, europarlamentarul român și-a reiterat criticile privind faptul că România nu a profitat de șansa pe care a avut-o în timpul președinției Consiliului UE, și anume să adopte bugetul multianual 2021-2027, motiv pentru care Finlanda, care a preluat ștafeta la 1 iulie 2019, va avea de gestionat acest dosar pe durata mandatului său de șase luni la conducerea Consiliului Uniunii Europene.

Finlanda a propus pentru CFM 2021-2027 limitarea contribuțiilor la 1,07% din venitul național brut (VNB) al blocului, sub plafonul de 1,11% prezentat de Comisie, dar peste nivelul de 1% impus de cel mai mare contributor net, Germania.

De asemenea, cifra propusă de președinția finlandeză este mult sub așteptările Parlamentului European care susține majorarea propunerii Comisiei la 1,3% din VNB al UE.

Fostul comisar european pentru politică regională, Corina Crețu, a amplificat mesajele Parlamentului European și ale Comisiei Europene, spunând că propunerea Finlandei este ”inacceptabilă”, deoarece ”prevedere tăieri în buget pentru domenii esențiale: dezvoltarea regională, pentru agricultură, lucru ce ar adânci decalajele de dezvoltare dintre estul și vestul european.”

Europarlamentarul român a avertizat că suntem deja ”în întârziere și dacă nu se adoptă legislația la timp, practic nu se vor implementa banii de la 1 ianuarie 2021, când începe perioada de programare 2021-2027”. 

Amintim că la 4 decembrie, Parlamentul European și Comisia Europeană și-au arătat nemulțumirea și îngrijorările față de reducerile severe din propunerea privind Cadrul Financial Multianual (CFM) 2021-2027 înaintă de președinția finlandeză a Consiliului UE, actor cheie în negocierile privind bugetul pe termen lung al Uniunii Europene.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că este îngrijorată de „reducerile severe” propuse pentru bugetul pe șapte ani al UE, la o conferinţă de presă, ea menţionând printre sectoarele care ar putea fi afectate gestionarea frontierelor, apărarea, sectorul digital şi eforturile de ecologizare a economiei.

La rândul său, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a subliniat că se poate vorbi cu claritate despre felul în care va arăta Europa în următorii șapte ani doar după obținerea unui acord privind următorul CFM, însă a atras atenția că există unele state membre care par să nu dorească să investească în Europa.

”Ne așteaptă negocieri foarte dificile legate de Cadrul Financiar Multianual și de la acel punct încolo vom putea vedea cum va arăta Europa în următorii șapte ani. Nu este o dezbatere pur contabilă. Este nevoie de politicieni cu o viziune asupra Europei. Ne așteaptă, deci, o perioadă foarte grea, pentru că foarte multe dintre propunerile care ne parvin la Parlament sunt inacceptabile. Avem nevoie să investim mai mult pe proiectul european, pe agenda europeana, și nu să facem un bilanț a ceea ce există deja. Deci, viziune de perspectivă. Iată de ce Parlamentul a spus în mai multe rânduri că bugetul va trebui să fie unul ambițios și să poată aduce succes Comisiei. Ne dorim succesul Comisiei von der Leyen, dar dacă bugetul nu va fi la fel de ambițios și capabil să susțină inițiativele, programele și investițiile care se impun, asta poate însemna că anumite guverne nu investesc în succesul Europei și al Comisiei Europene”, a declarat David Sassoli în cadrul unei ședințe plenare a Comitetului European al Regiunilor.

Mesajul acestora a fost reluat de echipa de negociere a Legislativului european la 10 decembrie, în ajunul summitului Consiliului European, care reunește șefii de stat sau de guvern, ce va avea loc la 12-13 decembrie, potrivit EuObserver.

Cadrul Financiar Multianul ar ”condamna Uniunea Europeană la eșec”, a spus echipa de negociere a Parlamentului European, completând că propunerea Finlandei nu conține finanțări suplimentare pentru oricare dintre inițiativele anunțate de noul președinte, ceea ce va face planul Comisiei „imposibil de implementat”.

Comisia Europeană a propus ca bugetul UE pentru perioada 2021-2027 să fie echivalent cu 1,1% din venitul național brut al UE, însă a devenit mărul discordiei între statele membre care doresc menținerea alocărilor financiare pentru politica de coeziune și politica agricolă comună la un nivel ridicat și state membre, precum Germania, Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, care cer micșorarea bugetului propus de Comisie la 1% din venitul național brut al UE și păstrarea mecanismelor prin care li se acordă reduceri ale contribuțiilor lor, după modelul Marii Britanii.

Retragerea Regatului Unit din UE, care contribuie anual cu 13 miliarde de euro al bugetul european, lasă în urmă o gaură financiară care trebuie completată prin contribuțiile bugetare ale celorlalte state membre, în acest sens, Austria, Germania, Olanda și Suedia fiind vizate să ofere mai mulți bani.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Corina Crețu

Corina Crețu: Voi milita în Parlamentul European pentru a transforma garanția pentru copii în realitate, în România și în țările UE unde românii și-au întemeiat o familie

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) a afirmat marți, într-o intervenție video, că va lupta pentru condiții cât mai bune în educație, care să ofere garanția faptului că viitorul României beneficiază de tot ce are nevoie pentru a se dezvolta la potențialul său maxim.

Într-o serie de clipuri video menite să prezintă activitatea sa din Parlamentul European, Crețu s-a referit în materialul citat la educație și la necesitatea implementării unei garanții pentru copii

“Nimeni nu trebuie lăsat în urmă. Ca europarlamentar, dar și în calitate de fost comisar european, am avut șansa de a întâlni cetățeni europeni de pe întreg continentul nostru. Decalajele de dezvoltare din Uniunea Europeană sunt încă evidente, de la țară, la țară, de la localitate, la localitate. În timp ce în unele regiuni, chiar și de la noi din țară, se discută despre specializarea inteligentă, în altele există persoane care încă nu au parte de un trai decent și, de cele mai multe ori, aceste persoane locuiesc în mediul rural. Din păcate, satul românesc a fost mult prea mult timp neglijat. Unul din cinci români se confruntă cu sărăcia, iar majoritatea dintre aceștia locuiesc la sat. Mai mult, copiii din mediul rural se numără printre categoriile cel mai grav afectate de fenomenul sărăciei persistente. Actuala pandemie a complicat și mai mult această realitate tristă. Educația copiilor de la sate și educația online a devenit un lux. Este inacceptabil și în totală discordanță cu viziunea mea ca social-democrat european. Voi milita în Parlamentul European pentru a transforma garanția pentru copii în realitate, atât în România, cât și în celelalte țări ale Uniunii Europene, unde mai mulți români și-au întemeiat deja o familie”, a declarat ea.

“E absolut obligatoriu ca toți copiii aflați în pragul sărăciei să aibă acces la servicii medicale gratuite, la educație gratuită, iar această schemă de garanție trebuie completată cu o nouă garanție pentru tineret care să ofere certitudinea tuturor persoanelor care încă nu au împlinit 30 de ani că pot beneficia de un loc de muncă, stagiu, ucenicie sau formare în termen de patru luni de la părăsirea studiilor. Orice copil sau tănâr care nu beneficiază de orice oportunitate de dezvoltare profesională sau personală este o pierdere pentru Europa, este o șansă irosită. Voi lupta pentru aceste condiții minimale care să ofere garanția faptului că viitorul este pe mâini bune”, a mai subliniat Corina Crețu.

Afirmațiile sale vin după ce săptămâna trecută a votat în Parlamentul European asupra unei rezoluții adoptate de eurodeputați pentru a pune capăt decalajului digital în educația din întreaga Europă. Potrivit argumentelor sale, spațiul Educațional European este soluția viitorului, iar Crețu este de părere că România trebuie să înțeleagă acest mesaj și să aloce 6% din PIB pentru educație.

Mai mult de un sfert din toți copiii din UE sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială. În 2015, Parlamentul European a solicitat o garanție pentru copii care să contribuie la asigurarea faptului că fiecare copil din Europa cu risc de sărăcie sau excluziune socială are acces la: îngrijire medicală gratuită, educație gratuită, locuințe decente și nutriție adecvată.

În 2017, Parlamentul a solicitat Comisiei Europene să pună în aplicare o acțiune pregătitoare privind stabilirea unui posibil sistem de garanție pentru copii. În acest context, Comisia a comandat un studiu privind fezabilitatea unei garanții pentru copii pentru copiii vulnerabili.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu cere Guvernului să aloce minimum 4 miliarde de euro pentru eficiența energetică a clădirilor din fondurile alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al UE

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D), raportor de opinie din partea Comisiei pentru Dezvoltare Regională (REGI) din Parlamentul European pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență, se alătură apelului lansat de zeci de asociații profesionale și patronale din țară și solicită Guvernului României să aloce minimum 4 miliarde de euro pentru eficiența energetică a clădirilor, bani care să provină din fodurile alocate țării noastre prin acest mecanism.

”Ca Raportor de Opinie din partea Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European (REGI) pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență, am amintit de fiecare dată utilitatea acestor fonduri în relansarea economică de care va fi nevoie ca urmare a pandemiei. Fiecare Stat Membru trebuie să își prioritizeze investițiile din acești bani, iar România nu face excepție. Iar acest sector este unul în care orice investiție amânată înseamnă creșterea substanțială a costurilor pentru cetățeni”, a transmis europarlamentarul român într-un mesaj transmis pe pagina de Facebook.

Corina Crețu a reamintit că a alocat, în calitate de comisar european pentru Politică Regională, post pe care l-a deținut în perioada 2014-2019, ”sute de milioane de euro pentru România în domeniul eficienței energetice (pentru reabilitarea și retehnologizarea sistemelor de termoficare), iar efectele acestor investiții au fost vizibile pe mai multe planuri: social, economic, protecția mediului”.

”Mai mult, ca semnatară a apelului lansat de la nivelul Parlamentului European privind un Acord european pentru locuințe – care să asigure accesul la locuințe adecvate – cred că cele 4 miliarde € ar răspunde și acestui deziderat. Reiterez că, din punctul meu de vedere, a locui decent trebuie să fie un drept al fiecărui cetățean european. Eficientizarea termică a locuințelor ar contribui esențial la creșterea calității vieții a tuturor celor care locuiesc, învață și muncesc în România”, a completat eurodeputatul român.

La 14 octombrie, Comisia Europeană a prezentant strategia ”Valul de renovări ale clădirilor” (Renovation Wave) în vederea obținerii unui parc imobiliar mai eficient din punct de vedere energetic care poate aduce o contribuție semnificativă la Pactul Ecologic European.

Obiectivul Uniunii Europene este acela de a dubla rata de renovare în următorii zece ani pentru a se asigura că renovările pot conduce la o eficiență energetică și în materie de resurse.

Astfel, până în 2030, 35 de milioane de clădiri ar putea fi renovate și ar putea fi create până la 160.000 de noi locuri de muncă în sectorul construcțiilor.

Clădirile sunt responsabile pentru 40 % din consumul de energie din UE și pentru 36 % din emisiile de gaze cu efect de seră de la nivelul UE. Cu toate acestea, este semnalat în documentul mai sus amintit, doar 1% dintre clădiri sunt renovate eficient din punct de vedere energetic în fiecare an, așadar o atenție sporită asupra acestei chestiuni este crucială pentru atingerea obiectivului UE, acela de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

Această strategie este cu atât mai importantă cu cât aproape 34 de milioane de europeni nu își permit să își mențină locuințele încălzite.

În acest context, politicile publice de promovare a renovărilor eficiente reprezintă, de asemenea, un răspuns la sărăcia energetică, susținând sănătatea și bunăstarea oamenilor, contribuind în același timp la reducerea facturilor la energie ale cetățenilor europeni.

Strategia se va axa pe trei domenii: decarbonizarea, combaterea sărăciei energetice și diminuarea numărului clădirilor neperformante, renovarea clădirilor publice precum școlile, spitalele și clădirile administrative.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu speră ca decizia Curții de Justiție a UE privind Pachetul de Mobilitate să fie una corectă pentru ”România și pentru celelalte țări din Europa de Est”: S-ar evita afectarea economiei și pierderea a mii de locuri de muncă

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) salută decizia Guvernului României de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu trei acțiuni în anularea prevederilor problematice din Pachetul Mobilitate I.

”În luna iulie a acestui an am votat împotriva Pachetului de Mobilitate propus de Comisia Europeană – pentru că din punctul meu de vedere reprezenta o nedreptate pentru România și pentru restul țărilor din Europa de Est. Afirmam atunci că măsurile impuse vor afecta negativ activitatea transportatorilor români, aducându-le pierderi importante și îmi exprimam speranța că autorităţile române vor ataca acest Pachet la Curtea Europeană de Justiţie”, a menționat Crețu în cadrul unui mesaj transmis pe pagina de Facebook.

Europarlamentarul român și-a exprimat în acest context ”speranța ca rezultatul să fie unul corect pentru România și pentru celelalte țări din Europa de Est, pentru că în acest moment situația este disproporționată. S-ar evita astfel afectarea economiei și pierderea a mii de locuri de muncă. Voi urmări cu atenție evoluția situației și voi milita, și pe mai departe, pentru un tratament egal al României în Uniunea Europeană”, a completat Corina Crețu.

Dispozițiile actelor UE vizate de acțiunile în anulare introduse de Guvernul României privesc acele aspecte care vor avea implicații negative semnificative asupra pieței interne și vor afecta competitivitatea transportului de mărfuri în Uniune, respectiv: interdicția efectuării perioadei normale de repaus săptămânal la bordul vehiculului; obligația întoarcerii periodice a conducătorului auto la centrul operațional al angajatorului sau la locul său de reședință; obligația întoarcerii vehiculului la unul din centrele operaționale în termen de 8 săptămâni de la plecare; stabilirea de limitări suplimentare la efectuarea operațiunilor de cabotaj; instituirea unor norme specifice privind detașarea conducătorilor auto.

Stabilirea poziției Guvernului României în acțiunile în anulare depuse astăzi la CJUE a fost realizată prin coordonarea dintre MAE și MTIC, sesizarea Curții fiind înaintată prin Agentul Guvernamental pentru CJUE din cadrul MAE.

Sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene vine în continuarea demersurilor promovate în mod constant de către autoritățile române pentru contracararea caracterului restrictiv și disproporționat al acestor prevederi din Pachetul Mobilitate I.

Cele trei acte legislative care alcătuiesc Pachetul Mobilitate I, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 31 iulie 2020 și cu privire la care Guvernul României a introdus acțiuni în anulare parțială, sunt următoarele:

– Regulamentul (UE) 2020/1054 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce privește cerințele minime referitoare la duratele de conducere zilnice și săptămânale maxime, pauzele minime și perioadele de repaus zilnic și săptămânal și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce privește poziționarea prin intermediul tahografelor;

– Regulamentul (UE) 2020/1055 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 și (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluțiile sectorului transportului rutier;

– Directiva (UE) 2020/1057 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 iulie 2020 de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier și de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Amintim că România s-a opus adoptării celor trei acte legislative, alături de celelalte 8 state membre cu interese similare în această materie (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia). Statul român a votat împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

U.E.9 hours ago

COVID-19. Emmanuel Macron anunță că Franța intră în “izolare” până la 1 decembrie: Suntem depăşiţi de un al doilea val care va fi mai letal decât primul

NATO11 hours ago

Fostul președinte francez François Hollande sugereză excluderea Turciei din NATO din cauza “politicilor agresive” la adresa aliaților și la porțile Europei

U.E.11 hours ago

COVID-19: Cancelarul Angela Merkel anunță noi restricții și avertizează că sistemul sanitar german și-ar putea atinge limitele

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Klaus Iohannis, despre apelul Ursulei von der Leyen la măsuri îndrăznețe pentru combaterea COVID-19: Statele UE iau astfel de măsuri. Niciunii dintre noi nu stăm şi aşteptăm ceva de undeva

FONDURI EUROPENE12 hours ago

Klaus Iohannis a anunțat cele 12 domenii prioritare în care România va folosi cele peste 30 de miliarde de euro din fondul de redresare a UE

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană lansează măsuri suplimentare pe fondul recrudescenței COVID-19. Ursula von der Leyen face apel la statele membre: Acțiunile curajoase vor contribui la salvarea de vieți și la protejarea mijloacelor de subzistență

S&D13 hours ago

Liderul PES, Serghei Stanishev: Directiva UE privind salariile minime adecvate, o victorie pentru social-democrați și agenda noastră pentru Europa Socială

Cristian Bușoi13 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Cercetare din PE: Este important să nu lăsăm Europa vulnerabilă în fața provocărilor și să fim cu un pas în fața crizelor, indiferent de natura acestora

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană propune reguli pentru ca toți angajații din UE să fie protejați prin salarii minime adecvate unui trai decent

Cristian Bușoi14 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Intergrupului pentru lupta împotriva cancerului din PE: Trebuie să reducem inegalitățile care există pentru investigații, diagnostic și tratament între statele membre

Dragoș Pîslaru17 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, la audierea lui Cosmin Boiangiu: Autoritatea Europeană a Muncii este pe mâini bune. Coordonarea în domeniul protecției sociale și al muncii este fundamentală

ROMÂNIA2 days ago

Ela Moraru, CEO Google România: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală ar trebui să susțină și să promoveze continuarea studiilor de către femei în domeniul IT&C, fiind necesară această forță de muncă

ROMÂNIA2 days ago

Violeta Luca, Microsoft: Crearea CNTD vine într-un moment foarte bun, pe o bază în care digitalizarea s-a făcut într-un ritm accelerat, efectul de transformare fiind unul structural

ROMÂNIA2 days ago

Lansarea CNTD. Călin Bota, secretar de stat în cadrul MFE: Vom colabora foarte bine cu ADR și în perioada următoare vom găsi soluții astfel încât marile sisteme publice să poată fi digitalizate

ROMÂNIA2 days ago

Sabin Sărmaș, președinte ADR: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală este un mic minister al transformării digitale a României, cu expertiză din mediul privat pentru instituțiile statului

Dacian Cioloș3 days ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA6 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Advertisement
Advertisement

Trending