Connect with us

Corina Crețu

Europarlamentarul Corina Crețu, întrevedere cu reprezentanți ai ”IMPACT-se”, organizație care promovează valorile fundamentale: Tânăra generație trebuie educată în spiritul democrației și toleranței

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu (PRO România, S&D) s-a întâlnit cu reprezentanți ai organizației de cercetare ”IMPACT-se” care promovează valorile fundamentale precum pacea, toleranța și nediscriminarea în manualele școlare din întreaga lume.

Potrivit unei postări pe pagina sa de Facebook, eurodeputatul român și-a manifestat în cadrul întâlnirii ”sprijinul față de această cauză, având certitudinea că tânăra generație trebuie educată în spiritul democrației, al toleranței și a respectului reciproc.”

Institutul pentru Monitorizarea Păcii și Toleranțe Culturale în Educația Școlară (IMPACT-se) este o organizație care monitorizează conținutul programelor școlare pentru a stabili dacă acestea se conformează standardelor internaționale ce rezidă în rezoluțiile UNESCO, pledând pentru modificări atunci când este cazul.

Potrivit descrierii ce se regăsește pe site, IMPACT-se urmărește să prezinte o imagine clară a modului în care diferite națiuni își educă copiii în partor cu religia, societățile, culturile, valorile democratice și ”altele”.

Scopul organizației este acela de a preveni radicalizarea copiilor și tinerilor, cei mai vulnerabili membri ai societății, promovând ideea că cei mici trebuie educați să îmbrățișeze respectul față de ceilalți, acceptându-i în același timp, pregătindu-i astfel pentru un viitor plin de speranță, fericire și succes.

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, până în 2014.

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membră în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Corina Crețu

Corina Crețu a fost desemnată raportor alternativ al Parlamentului European pentru verificarea activității anuale a Băncii Europene de Investiții

Published

on

© European Parliament

Corina Crețu (Pro România, S&D) a fost numită raportor alternativ al Parlamentului European pentru verificarea activității anuale a Băncii Europene de Investiții, acesta fiind al treilea raport pe care eurodeputatul român îl va coordona la nivelul Parlamentului European.

Documentul PE este intitulat ”Raportul anual pe 2018 privind controlul activităților financiare ale Băncii Europene de Investiții”.

Banca Europeană de Investiții (BEI) acordă finanțări pe termen lung pentru proiecte, garanții și consiliere în vederea promovării obiectivelor Uniunii. Ea sprijină proiecte atât în cadrul UE, cât și în afara UE. Acționari sunt statele membre ale UE. BEI este acționarul majoritar al Fondului european de investiții (FEI) și constituie împreună cu acesta Grupul BEI. În cadrul Planului de investiții pentru Europa propus de Comisie, Grupul BEI face parte dintr-o strategie mai largă menită să acopere deficitul considerabil de investiții, degrevând investitorii de unele dintre riscurile inerente proiectelor.

Corina Crețu a revenit în Parlamentul European la 2 iulie 2019, după o perioadă de cinci ani în care a fost membru al Comisiei Europene responsabil pentru politică regională.

Până în prezent, eurodeputatul Crețu a fost aleasă în cadrul Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European în calitate de raportor din partea grupului S&D privind adoptarea bugetului UE pentru anul 2020 și a fost desemnată raportor al Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European pentru Regulamentul privind dispoziții specifice pentru Obiectivul de Cooperare teritorială europeană (Interreg).

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014.

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membră în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu face un apel către statele membre să nu amâne adoptarea bugetului UE 2021-2027: O amânare ar pune în pericol peste o sută de mii de proiecte europene

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) a făcut marți un apel către statele membre ale Uniunii Europene să nu amâne adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual, în contextul în care Ungaria a anunțat că va bloca prin veto actuala formă a bugetului UE pentru perioada 2021-2027, întrucât consideră inacceptabil ca alocarea fondurilor europene să fie supusă unor condiţionalităţi politice, precum situaţia statului de drept.

”Sper ca scenariul amânării adoptării Bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 să nu se adeverească, având în vedere eforturile pe care le-am făcut, alăturii de colegii din Comisia Europeană, pentru a realiza un Buget echilibrat, în ciuda provocărilor cu care se confruntă Uniunea”, a scris Crețu, pe pagina sa Facebook.

Fostul comisar european pentru politică regională, care a prezentat anul trecut alocările propuse de Comisia Europeană pentru politica de coeziune a UE 2021-2027, a reamintit că ”România, alături de Italia, Spania, Bulgaria și Grecia, ar beneficia în varianta înaintată de Comisie Parlamentului European și Consiliului European la data de 2 mai 2018 de o suplimentare a bugetului față de perioada 2014-2020”.

Corina Crețu a invocat, de asemenea, principiul “toleranței zero” față de fraudă.

”Nu poți deveni membru al familiei europene și să te bucuri doar de drepturi, fără nicio altă responsabilitate. Principiul “toleranței zero” față de fraudă este cât de poate de firesc, asigurând, în definitiv, o protecție suplimentară contribuțiilor venind dinspre Statele Membre”, a mai spus aceasta.

Eurodeputatul român a mai punctat că ”blocarea adoptării Bugetului UE (Cadrul Financiar Multianual) pentru perioada 2021-2027 este periculoasă pentru că oricum deja s-a întârziat foarte mult, iar neadoptarea acestuia pune sub semnul întrebării 100 de mii de proiecte din toate Statele Membre”.

Citiți și Eurodeputatul Corina Crețu solicită reluarea negocierilor pentru viitorul buget european: Peste o sută de mii de proiecte sunt în pericol dacă bugetul UE nu e adoptat până la finalul anului

În prima mea intervenție de anul acesta din plenul Parlamentului European am făcut un apel la urgentarea procedurii de adoptare a Cadrului Financiar Multianual 2021-2027. Sper că decidenții politici din toate statele europene sunt conștienți de implicațiile nefaste pe care amânarea adoptării Bugetului UE le-ar putea avea atât asupra Uniunii Europene, cât și chiar asupra țărilor pe care le reprezintă”, a conchis Corina Crețu.

Ungaria va bloca prin veto actuala formă a bugetului UE pentru perioada 2021-2027, întrucât consideră inacceptabil ca alocarea fondurilor europene să fie supusă unor condiţionalităţi politice, precum situaţia statului de drept, a declarat şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, Gergely Gulyas, într-un interviu publicat luni de Reuters.

Conform sursei citate, Gergely Gulyas a adăugat că Ungaria este dispusă să accepte o suplimentare a contribuţiei sale la bugetul UE pentru a compensa din pierderea generată de retragerea Regatului Unit, fiind de asemenea dispusă să accepte, în situaţia opusă, o scădere a fondurilor europene ce-i revin dacă Bruxelles-ul decide să nu fie compensată pierderea contribuţiei britanice prin sporirea contribuţiei celor 27 de state membre.

Reacţia sa survine în contextul în care Germania, sprijinită de Olanda şi Suedia, cere o reducere a cheltuielilor în viitorul cadru bugetar multianual al UE şi ”stimulente suplimentare şi puternice” privind migraţia şi proiectele climatice, insistând totodată ca alocarea fondurilor europene să fie supusă condiţionalităţii privind situaţia statului de drept, solicitare neagreată în special de Polonia şi Ungaria, cele două vizate în mod deosebit de o asemenea condiţionalitate.

Diviziunile dintre statele membre, obişnuite la fiecare negociere a unui cadru financiar multianual, sunt însă acum mai profunde, având în vedere incertitudinea privind Brexitul împreună cu pierderea contribuţiei britanice la bugetul UE şi respectivele condiţionalităţi politice. Mai mult, cadrul financiar multianual al UE trebuie adoptat cu mult timp înaintea începutului său, întrucât acest buget implică stabilirea unor programe de cheltuieli anuale care la rândul lor necesită negocieri complexe.

La ultimul Consiliu European – din iunie 2019 – liderii statelor membre au decis că vor reveni asupra subiectul la lucrărilor Consiliului European de iarnă, din decembrie.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, la un an de la lansarea inițiativei ”Regiuni carbonifere în tranziție”: Am militat ca Valea Jiului să fie introdusă în cadrul proiectelor-pilot ale Uniunii Europene

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) salută vineri, într-o postare pe Facebook, aniversarea unui an de la lansarea, în 2018, a inițiativei ”Regiuni carbonifere în tranziție”, sub auspiciile căreia a militat pentru introducerea zonei ”Valea Jiului” în cadrul proiectelor pilot ale Uniunii Europene.

”Acum un an am lansat, la Petroșani, inițiativa “Regiuni carbonifere în tranziție” și am militat, în Comisia Europeană, ca Valea Jiului să fie introdusă în cadrul proiectelor-pilot ale Uniunii Europene, pentru a primi asistență tehnică și ajutor suplimentar, în vederea îmbunătățirii vieții oamenilor din această regiune săracă și greu încercată. Voi continua eforturile pe care le-am făcut în acest scop”, a spus Crețu, care la 2 iulie 2019 a revenit ca membru al Parlamentului European.

În cei cinci ani în care a îndeplinit mandatul de comisar european pentru politică regională, Comisia Europeană a aprobat 54 de proiecte depuse de România în perioada 2014-2019, în valoare de peste 5 miliarde de euro

Corina Crețu a renunțat la 1 iulie la mandatul de comisar european și a preluat la 2 iulie un nou mandat de membru al Parlamentului European, unde activează în calitate de membru al Comisiei pentru dezvoltare regională (REGI) și al Comisiei pentru control bugetar (CONT) ale legislativului european, iar în același timp va fi și membru supleant al Comisiei pentru agricultură (AGRI).

Corina Crețu a mai fost membru al Parlamentului European în perioada 2007-2014, la începutul mandatului 2014-2019 fiind aleasă și vicepreședinte al Parlamentului, înainte de a renunța la mandat pentru a deveni cel de-al treilea comisar european din istoria apartenenței României la UE. Între 1 noiembrie 2014 și 1 iulie 2019, Corina Crețu a fost comisar european pentru politică regională.

Citiți și Bilanțul Corinei Crețu la final de mandat: Comisia Europeană a aprobat 54 de proiecte depuse de România în perioada 2014-2019, în valoare de peste 5 miliarde de euro

Din cele 58 de proiecte menționate, 54 au fost deja aprobată de către Comisia Europeană. 40 dintre acestea sunt proiecte fazate cu o valoare eligibilă de 3,1 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că finanțarea lor va fi făcută cu fonduri perioada 2014-2020.

Proiectele fazate sunt acele proiecte pentru care comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a aprobat alocarea de bani din actualul exercițiu financiar, tocmai pentru ca România să nu piardă finanțarea europeană din exercițiul financiar anterior, ca urmare a faptului că acestea nu au putut fi terminate în perioada 2007 – 2013. 

Restul de 14 proiecte sunt noi și au o valoare eligibilă de 6 miliarde de euro, potrivit documentului citat. Între acestea se regăsesc Autostrada Câmpia Turzii –Târgu Mureș, cu o cofinanțare europeană de peste 245 de milioane de euro; reabilitarea căii ferate Radna-Gurasada-Simeria – cu 1,3 miliarde de euro sprijin financiar european; linia de metrou M6 din București – de aproape 610 milioane de euro; sau extinderea sistemului de cadastru – in valoare de peste 310 milioane euro.

De altfel, și pentru perioada 2007 – 2013, comisarul Corina Crețu a aprobat 16 proiecte retrospective, în valoare aproape de 1,3 miliarde de euro.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending