În România încă se resimte presiunea politică asupra mass-media și asupra jurnaliștilor, ceea ce poate afecta libertatea presei, a avertizat miercuri eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D), după ce Comisia Europeană a publicat primul său raport privind statul de drept în Uniunea Europeană.

“Urmează o săptămână importantă în Parlamentul European: va fi dezbătută condiționalitatea referitoare la statul de drept în cadrul negocierilor privind Cadrul Financiar Multinanual. E o temă tot mai relevantă la nivelul Uniunii Europene. De altfel, chiar astăzi Comisia Europeană a lansat Raportul UE privind statul de drept cu privire la fiecare Stat Membru în parte. Dincolo de diferențele de viziune cu privire la conceptul “statului de drept”, sper că acest mecanism va determina Guvernele naționale să adere la un cadru general de respectare a independenței justiției și a libertății de expresie. Așa cum indică și raportul Comisiei, în România încă se resimte presiunea politică asupra mass-media și asupra jurnaliștilor, ceea ce poate afecta libertatea presei. În calitate de fost jurnalist, dar și ca europarlamentar și fost Comisar European, înțeleg probabil mai bine aceste dificultăți, precum și rolul fundamental pe care o presă eliberată de constrângerile politice îl are pentru consolidarea democrației. Sper ca această situație să se îmbunătățească – ar fi timpul, la 30 de ani de la Revoluție și aproape 14 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Este un deziderat al fiecărei țări și un aspect care, în fond, privește și viața fiecărei persoane în parte”, a spus Corina Crețu, într-o postare pe Facebook.

Angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România, afirmă Comisia Europeană în primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE.

La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.

România va putea beneficia de mai mulți bani din Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene, a afirmat eurodeputatul Corina Crețu, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro în care anunță că în Comisia pentru dezvoltare regională din Parlamentul European (REGI) a fost votată săptămâna trecută opinia sa privind Mecanismul de Redresare și Reziliență.

”Dar dincolo de aceste aspecte tehnice, există mai multe vești bune pentru România: am pledat pentru punerea la dispoziția Statelor Membre a unor resurse financiare suplimentare pentru anii bugetari 2023-2024, condiția fiind ca statul interesat să depună o cerere în acest sens – ceea ce înseamnă că și România ar putea beneficia de mai mulți bani, în cazul in care va face pașii necesari. Totodată, am reușit prin mari eforturi să renunțăm la toate condiționalitățile macrofinanciare pentru acordarea acestui ajutor financiar prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, ceea ce din nou avantajează statele cu economii mai puțin dezvoltate, cum este și România””, a spus Corina Crețu.

Pe marginea acestei Opinii au fost discutate, în Comisia REGI, 247 de amendamente legislative. În urma negocierilor, au fost adoptate majoritatea amendamentelor de compromis și majoritatea amendamentelor depuse.

Totodată, Crețu a explicat care sunt principalele aspecte decise, la propunerea sa, în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European, printre care cel puțin 60% din suma disponibilă pentru sprijinul nerambursabil va trebui să fie accesat de Statele Membre până la 31 decembrie 2024 – în loc de 2022, cum era prevăzut inițial, iar suma rămasă ar trebui să fie accesată până la 31 decembrie 2025 – în loc de 2024, propunerea inițială.

De, asemenea. Se va stabili și un proces foarte clar prin care fiecare Stat Membru va face public Planul său de Redresare și Reziliență. Aceste planuri vor trebui prezentate până la data de 30 aprilie a anului în care se cere sprijinul financiar, după ce – în anul precedent – a fost prezentat un proiect de plan, alături de proiectul de Buget.

Comisia pentru dezvoltare regională din Parlamentul European (REGI) a votat săptămâna trecută opinia eurodeputatului Corina Crețu privind Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Pe marginea acestei Opinii au fost discutate, în Comisia REGI, 247 de amendamente legislative. În urma negocierilor, au fost adoptate majoritatea amendamentelor de compromis și majoritatea amendamentelor depuse.

”Mecanismul de Redresare și Reziliență, cu un buget de peste 600 miliarde EUR, a fost conceput pentru a oferi Statelor Membre sprijinul financiar necesar investițiilor și reformelor care să atenueze șocul pandemiei COVID-19. Dar acest sprijin va fi oferit doar în baza unor planuri elaborate de fiecare Guvern național în parte, document prin care statele vor trebui să demonstreze faptul că banii vor ajunge acolo unde e cel mai mult nevoie de ei în această perioadă, și anume în domenii precum coeziunea, sustenabilitatea și digitalizarea”, a afirmat europarlamentarul Corina Crețu, raportor asupra opiniei privind Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Totodată, aceasta a explicat care sunt principalele aspecte decise, la propunerea sa, în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European.   

”Cel puțin 60% din suma disponibilă pentru sprijinul nerambursabil va trebui să fie accesat de Statele Membre până la 31 decembrie 2024 – în loc de 2022, cum era prevăzut inițial, iar suma rămasă ar trebui să fie accesată până la 31 decembrie 2025 – în loc de 2024, propunerea inițială. Tot până în 2025 am propus și extinderea termenului limită pentru împrumuturile acordate Statelor Membre”, a declarat Corina Crețu.

”Se va stabili și un proces foarte clar prin care fiecare Stat Membru va face public Planul său de Redresare și Reziliență. Aceste planuri vor trebui prezentate până la data de 30 aprilie a anului în care se cere sprijinul financiar, după ce – în anul precedent – a fost prezentat un proiect de plan, alături de proiectul de Buget. Ca atare, procedurile vor fi relativ stricte, deci e important ca Guvernele naționale să-și planifice foarte bine acest proces. Evaluarea Planului de Recuperare și Reziliență a fiecărui Stat se va face de către Comisia Europeană, dar după consultarea Parlamentului European. Statul Membru în cauză va trebui să furnizeze toate informațiile suplimentare solicitate și poate revizui planul său dacă este necesar, înainte de prezentarea sa oficială”, a mai adăugat europarlamentarul Corina Crețu.

”Dar dincolo de aceste aspecte tehnice, există mai multe vești bune pentru România: am pledat pentru punerea la dispoziția Statelor Membre a unor resurse financiare suplimentare pentru anii bugetari 2023-2024, condiția fiind ca statul interesat să depună o cerere în acest sens – ceea ce înseamnă că și România ar putea beneficia de mai mulți bani, în cazul in care va face pașii necesari. Totodată, am reușit prin mari eforturi să renunțăm la toate condiționalitățile macrofinanciare pentru acordarea acestui ajutor financiar prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, ceea ce din nou avantajează statele cu economii mai puțin dezvoltate, cum este și România””, a conchis Corina Crețu.

Conform procedurilor din cadrul Parlamentului European, Corina Crețu urmează să transmită o scrisoare către comisiile ECON si BUDG prin intermediul căreia vor fi prezentate amendamentele și compromisurile votate.