Connect with us

Corina Crețu

Europarlamentarul Corina Crețu: Trebuie lansată o dezbatere națională în ce măsură România își permite să acceseze planul de relansare Next Generation EU

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Creţu (Pro România, S&D) consideră că în România este nevoie de o dezbatere naţională pentru a se stabili priorităţile şi pentru a se vedea în ce măsură ţara noastră îşi permite să acceseze creditele oferite prin pachetul extraordinar de redresare, cunoscut sub denumirea Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde de euro.

“Din cauza acestei pandemii care afectează toate statele membre, pe lângă cadrul financiar anual 2021-2027 s-a mai creat un fond pentru redresare şi rezilienţă, Next Generation EU, pentru viitorul general, iar modul în care va funcţiona acesta încă nu s-a stabilit, nu s-au stabilit normele, urmează să fie depuse în Parlamentul European. Eu sunt raportor la acest instrument pentru toate cele 27 de ţări, fără Marea Britanie care a părăsit UE, este vorba despre 750 miliarde de euro. Noi am sperat că cei mai mulţi bani prin acest instrument vor veni prin granturi, dar ştitţi bine că ţările dezvoltate au dorit ca partea de împrumuturi să fie mult mai mare decât grantul. Şi aici lansez o provocare pentru că trebuie lansată o dezbatere naţională în ce măsură România îşi permite să mai amaneteze viitorul, mai ales că deja s-a împrumutat foarte mult. Sigur că împrumuturile care vor veni prin acest mecanism vor fi negociate de Comisia Europeană cu o dobândă mai mică decât o fac statele membre, dar şi aşa tot vor trebui plătite”, a declarat, pentru Agerpres, Corina Creţu.

Parlamentarul european, fost comisar european, a arătat că aceste fonduri nu vor fi alocate până când ţările nu îşi vor prezenta la Bruxelles proiectele concrete, inclusiv cele referitoare la impactul pandemiei şi cele legate de infrastructură.

“Ceea ce este important este că niciunul dintre aceşti bani din acest fond nu au venit şi nu vor veni până când nu se va prezenta la Bruxelles un program al României şi al fiecărei ţări în funcţie de priorităţi, de necesităţi, de proiecte concrete, inclusiv legate de impactul pandemiei şi cele legate de infrastructură. De aceea spuneam, la Comisia Europeană nu sunt depuse proiecte majore, nici măcar autostrada Târgu Mureş-Iaşi nu este depus. E cumva trist, pentru că mi-e foarte frică să nu ne trezim ca în situaţia actuală, am avut peste 30 de miliarde şi suntem în 2020, deci pentru perioada 2014-2020 nu s-au cheltuit mai mult de 30%. Nu banii sunt problema, ci lipsa proiectelor mature şi riscul de a pierde aceşti bani, iar după aceea lumea să spună că Uniunea Europeană nu ne dă. Nu, banii sunt prevăzuţi la Bruxelles şi pentru spitalele regionale, şi pentru autostrăzi, au fost consfinţite sumele prin programele operaţionale, toate aceste programe vor fi atent monitorizate şi până acum nu ştim, cel puţin public, care este lista de proiecte în baza căror se vor cheltui cele 80 de miliarde de euro (pentru cadrul financiar 2021-2027- n.r.). Fac un apel la transparenţă şi la o dezbatere naţională despre priorităţile României. Este o şansă istorică, dar care poate fi valorificată doar dacă se face o echipă de negociere, de profesionişti, care să elaboreze proiecte concrete”, a subliniat Corina Creţu.

Potrivit europarlamentarului, în lunile septembrie-octombrie Guvernul României ar trebui să prezinte Comisiei Europene acest plan pentru accesarea pachetului Next Generation EU, fiindcă se va merge pe ideea primul venit-primul servit şi a afirmat că “banii nu sunt totul, dacă nu avem capacitatea de a-i folosi”.

La ultimul Consiliu European, România a negociat o sumă de aproximativ 80 de miliarde de euro pe cadrul financiar anual 2021-2027. 

Cele 79,9 miliarde de euro vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro. În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Corina Crețu: Întârzierile de la linia de metrou M5 se pot repeta și în cazul liniei M6 spre aeroportul Otopeni, pentru care există deja bani de la UE

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Fostul comisar european pentru politica regională, Corina Crețu, actualmente eurodeputat, atrage atenția că întârzierile de la linia de metrou M5 se pot repeta și în cazul liniei M6 spre aeroportul Otopeni, pentru care UE a aprobat o finanțare de 520 milioane de euro în 2019. 

„Normalitatea care a venit mai târziu: linia de metrou M5. Din păcate, termenul pentru M6 rămâne încă necunoscut. Mă bucur că, în sfârșit, toți cei care locuim în București – precum și cei care vizitează Capitala – putem beneficia de deschiderea liniei de metrou M5. În 2017 am aprobat în calitate de Comisar European pentru Politică Regională suma de 252 milioane EUR din Fondul de coeziune, special pentru acest proiect. Atunci, finalizarea lucrărilor era prevăzută pentru iunie 2018. Așadar, sunt aproape doi ani și jumătate de întârziere”, amintește Corina Crețu. 

Fostul comisar subliniază, însă, că „dincolo de nerespectarea acestui termen (care nu este, din păcate, primul), cred că e important să privim către proiectele viitoare”, făcând referire la un proiect de infrastructură de transport urban asemănător, însă cu potențialul de a ridica Bucureștiul la nivelul altor capitale europene în ceea ce privește dezvoltarea rețelei de transport public cu conexiune spre marile aeroporturi. 

„În 2019 am aprobat 520 de milioane EUR pentru construcția liniei 6 de metrou, între zona 1 Mai și centrul comercial Băneasa (unde urmează să fie amplasată stația Tokyo), precum și pentru achiziționarea a douăsprezece garnituri de metrou, fiecare cu câte șase vagoane. În final, acest proiect ar urma să lege stația de metrou 1 Mai de Aeroportul Internațional Otopeni – ceea ce ar înscrie Bucureștiul în rândul marilor capitale europene, care au o infrastructură bine pusă la punct între aeroport și centrul orașului”, spune politicianul român. „Deocamdată, însă, nu e cunoscut niciun termen de finalizare”, adaugă Corina Crețu, exprimându-și speranța „ca bucureștenii să beneficieze și de această linie de metrou cât mai curând posibil, pentru că banii deja există”.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu, numită raportor al Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European privind utilizarea eficientă a Fondului de Solidaritate al UE

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Corina Crețu, eurodeputat din partea Pro România, a fost numită raportor al Comisiei pentru control bugetar din Parlamentul European în ce privește eficiența utilizării de către statele membre a fondurilor UE disponibile prin intermediul Fondului de Solidaritate în cazul unor dezastre naturale.

În calitate de raportor, europarlamentarul Corina Crețu va trebui să verifice cât de eficient au fost utilizate fondurile respective și cum poate Uniunea Europeană să se asigure în viitor că acest fond va răspunde urgențelor majore din domeniul sănătății publice, în contextul crizei COVID-19.

De altfel, raportul a fost inițiat de Corina Crețu.

Fondul de solidaritate a fost conceput pentru a răspunde dezastrelor naturale și pentru a ajuta regiunile grav afectate din statele membre ale UE, precum și țările candidate. Din 2002, fondul a fost utilizat ca răspuns la evenimente catastrofale, inclusiv inundații, incendii, cutremure, furtuni și secetă.

Ca răspuns la focarul COVID-19 și la necesitatea urgentă de a aborda criza de sănătate publică asociată, domeniul de aplicare al Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) a fost extins pentru a acoperi urgențele majore de sănătate publică.

Comisia CONT are mandatul de a examina cât de eficient au fost cheltuite fondurile și de a analiza modul în care controlul și echilibrul bugetar pot fi efectuate în situații de criză.

De la revenirea sa în Parlamentul European, în iulie 2019, Corina Crețu a coordonat sau coordonează alte șapte rapoarte importante în activitatea legislativului european: raportul privind bugetul anual al UE pentru 2020, raportul special cu privire la frauda în comerțul online, raportul special cu privire la migrație, raportul Băncii Europene de Investiții pentru anul 2018, raportul privind protejarea intereselor financiare ale UE pentru anul 2018 și raportul privind mecanismele de cooperare transfrontalieră și raportul privind controlul activității financiare a Băncii Europene de Investiții pentru anul 2019.

De asemenea, Crețu a fost numită raportor pe opinie al Comisiei REGI pentru Mecanismul de redresare și reziliență din cadrul programului Next Generation EU.

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014.

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membru în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu propune extinderea termenelor de acordare a fondurilor pentru redresare: România ar putea beneficia de trei ani în plus pentru a accesa fondurile nerambursabile

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D) a propus joi, în Parlamentul European, extinderea termenelor pentru acordarea banilor europeni prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene care pune la dispoziția statelor membre 672,5 de miliarde de euro pentru depășirea efectelor economice ale pandemiei.

“România ar putea beneficia de trei ani în plus pentru a accesa fondurile nerambursabile (…) Modificările pe care le-am depus sunt în beneficiul României, precum și a tuturor celorlalte State Membre”, a spus Crețu cu privire la această propunere.

În calitate de raportor din partea Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European (REGI), prin amendamentele pe care le-a depus, Corina Crețu a propus o serie de modificări la Regulamentul privind funcționarea Mecanismului de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene.

“Am solicitat ca termenele pentru accesarea granturilor – adică a fondurilor nerambursabile – să se prelungească. Astfel, cel puțin 60% din suma disponibilă pentru sprijinul nerambursabil ar trebui să fie accesat până la 31 decembrie 2024 (în loc de 2022, cum este prevăzut în actuala propunere), iar suma rămasă ar trebui să fie accesată până la 31 decembrie 2025 (în loc de 2024, cum este în actuala propunere). Tot până în 2025 am propus extinderea termenului limită pentru împrumuturile acordate statelor membre. Totodată, am definit mai clar direcțiile prioritare ale acestui mecanism: o atenție suplimentară ar trebui acordată tinerilor și femeilor”, a completat ea.

“Această pandemie a afectat asimetric diferite categorii sociale, iar tinerii și femeile i-au căzut cel mai adesea victime din punct de vedere economic. Urmează ca aceste amendamente să fie negociate, iar la finalul lunii septembrie să fie votate. Sper ca aceste modificări, care sunt în primul rând în beneficiul cetățenilor, să fie aprobate prin vot în Parlamentul European”, a conchis ea.

România va putea beneficia de o alocare de 79,9 miliarde de euro din planul uriaș de 1.824 de miliarde de euro aprobat de cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE pentru relansarea economiei în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Planul este compus dintr-un fond de redresare Next Generation EU (NGEU) de 750 de miliarde de euro și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027  (CFM) de 1.074 de miliarde de euro.

Dintre cele 79,9 miliarde de euro, 33,5 miliarde de euro vor proveni din instrumentul Next Generation, al cărui nucleu este Mecanismul de redresare și reziliență.

Conform documentului de concluzii adoptat de liderii UE, un procent de 70 % din granturile acordate prin Mecanismul de redresare și reziliență este angajat în anii 2021 și 2022. Restul de 30 % este pe deplin angajat până la sfârșitul anului 2023. Ca regulă generală, volumul maxim al creditelor pentru fiecare stat membru nu va depăși 6,8 % din VNB-ul său.

Fondurile din cadrul Next Generation EU vor fi generate de împrumuturile pe care Uniunea Europeană și le va asuma ca o datorie comună, iar ele vor fi acordate sub formă de granturi (subvenții nerambursabile) și împrumuturi. Creditele vor putea fi obținute de fiecare stat membru în parte, inclusiv România, la dobânzi mici, în baza rating-ului de creditare foarte bun al Comisiei Europene. Practic, fiecare stat membru va accesa împrumuturi cu același nivel al dobânzii, iar creditele vor trebui rambursate până la 31 decembrie 2058.

România va primi 16,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Cele 33,5 miliarde de euro atribuite României vor fi defalcate după cum urmează: 30,5 miliarde euro pentru Facilitatea pentru redresare și reziliență (nucleul acestui plan bazat pe reforme și investiții); 1,4 miliarde de euro pentru programul React-EU; 650 de milioane de euro în cadrul Fondului pentru dezvoltare rurală și 1 miliard de euro prin intermediul Fondului pentru o tranziție justă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending