Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European, salută ideea agreată de Guvern de a realiza un parteneriat public – privat pentru a crea o bancă națională de sânge, plasmă și celule stem, în contextul în care România are un sistem de transfuzii „sub standardele impuse de Uniunea Europeană”, se menționează într-o postare pe Facebook.

„Sistemul național de tranzfuzii are nevoie de reorganizare profundă. Astăzi, chiar dacă sistemul de transfuzii din țara noastră își îndeplinește funcțiile de bază, o face la un nivel sub standardele impuse de Uniunea Europeană. Iar “sub standard” înseamnă pericol pentru sănătate și pentru viață. Nu mai putem continua așa. Salut și susțin, de asemenea, ideea agreată de Guvern de a realiza un parteneriat public – privat pentru a crea o bancă națională de sânge, plasmă și celule stem. Acest pateneriat reprezintă cea mai bună bună modalitate de a combina resurse publice și pe cele private pentru a oferi pacienților români sânge, componente sangvine și medicamente derivate esențiale”, scrie eurodeputatul român.

Cristian Bușoi este și vicepreședinte PNL responsabil cu domeniul Sănătății. Din această poziție, el transmite că România are nevoie de investiții și de schimbarea modului de funcționare a sistemului de transfuzii. Parteneriatul public – privat este, în acest sens, „singura soluție durabilă și fără costuri pentru bugetul Sănătății”

„Dezbaterea publică despre refomarea urgentă a sistemului național de transfuzie sangvină este extrem de importantă și îl felicit pe ministrul Sănătății, dr. Victor Costache, pentru că a organizat această consultare publică”, mai scrie Cristian Bușoi.

Potrivit informațiilor prezentate de vicepreședintele PNL,  peste 70% din cantitatea de plasmă umană pe plan mondial este colectată de către entități private.

„Țări apropiate de România, precum Ungaria, Cehia, Austria și Germania reușesc să-și asigure integral consumul de sânge și componente sangvine pentru transfuzie, precum și medicamentele derivate din plasma colectată de la donatorii proprii, tot datorită parteneriatelor public – private din acest sector”, subliniază Cristian Bușoi, adăugând că, la nivel național, „trebuie să dăm dovadă de viziune, de hotărâre și să construim acest proiect în mod corect, transparent și cu gândul la benefiicile pentru pacient”.

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European (ITRE) a salutat miercuri rezoluția adoptată de Legislativul european privind Pactul Ecologic European, pe care a calificat-o ”un pas înainte”.

”Temerile privind eliminarea energiei nucleare și a gazului sunt nejustificate”, a mai spus europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) într-o postare pe Facebook, completând că, prin votul acordat miercuri ”s-a dat un semnal clar și important că de-carbonizarea este obiectivul strategic pe care UE îl va urmări în anii următori.”

”Deși textul final nu reflectă nici poziția PPE în totalitate și nu a inclus nici amendamentele susținute de România la acest Acord, detaliile privind implementarea Green Deal vor fi stabilite prin legislație în perioada următoare, nicidecum de această Rezoluție. Chiar dacă amendamentele pentru susținerea folosirii gazului și a energiei nucleare ca și resurse pentru perioada tranzitorie nu au fost adoptate, nu înseamnă că nu vor putea fi folosite. Rezoluția nu interzice acest lucru.”, a precizat eurodeputatul român.

Acesta a semnalat că ”România va trebui să își articuleze poziția atât în dezbaterile politice, cât și atunci când va trebui să își exprime poziția pe legislație”.

”Trebuie să ne dezvoltăm capacitățile din surse energetice regenerabile, dar în același timp, să suținem Reactoarele 3 și 4 și investițiile în gaz. Doar așa ne vom putea asigura independența energetică și facturile la energie la un preț rezonabil pentru industrie și pentru populație.”, a atras atenția Cristian Bușoi.

Parlamentul European a adoptat miercuri poziția sa asupra Pactului Ecologic European, prezentat de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în plenul reunit al Legislativului european în luna decembrie a anului trecut, la 11 zile de la preluarea mandatului.

Astfel, prin rezoluția adoptată cu 482 de voturi pentru, 136 împotrivă și 95 de abțineri, europarlamentarii și-au exprimat susținerea pentru ”un plan ambițios de investiții durabile pentru a contribui la reducerea deficitului de investiții”, solicitând, în același timp, un mecanism pentru tranziție echitabilă finanțat în mod corespunzător.

Pactul Ecologic European va fi pus în aplicare printr-un plan de investiții, care va mobiliza fonduri UE și va crea un cadru favorabil care să faciliteze și să stimuleze investițiile publice și private necesare pentru tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, verde, competitivă și incluzivă. Venind în completarea altor inițiative anunțate în cadrul Pactului ecologic, planul se bazează pe trei dimensiuni:

1. Finanțare: mobilizarea, în următorul deceniu, a unui cuantum de minimum o mie de miliarde de euro reprezentând investiții durabile. Cea mai mare proporție de până acum de cheltuieli din bugetul UE pentru acțiuni climatice și de mediu va face posibilă atragerea de fonduri private, un rol-cheie urmând a fi jucat de Banca Europeană de Investiții.

2. Facilitare: oferirea de stimulente pentru deblocarea și redirecționarea investițiilor publice și private. UE va furniza investitorilor instrumente, plasând resursele financiare durabile în centrul sistemului financiar, și va facilita realizarea de investiții durabile de către autoritățile publice, încurajând „înverzirea” bugetului și achizițiile publice ecologice și concepând modalități de a facilita procedurile de aprobare a ajutoarelor de stat destinate regiunilor vizate de tranziția justă.

3. Sprijin practic: Comisia va acorda sprijin autorităților publice și promotorilor proiectelor pentru planificarea, conceperea și executarea de proiecte sustenabile.

Mecanismul pentru o tranziție justă este un instrument-cheie creat pentru a se asigura că tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic are loc în mod echitabil și că nimeni nu este lăsat în urmă. Deși toate regiunile vor avea nevoie de finanțare, iar Planul de investiții pentru Pactul ecologic european o va furniza, mecanismul asigură un sprijin țintit care să ajute la mobilizarea unui cuantum de cel puțin 100 de miliarde de euro în perioada 2021-2027 în cele mai afectate regiuni, în scopul de a se atenua impactul socioeconomic al tranziției. Mecanismul va crea investițiile necesare pentru a ajuta lucrătorii și comunitățile care se bazează pe lanțul valoric al combustibililor fosili. Mecanismul va suplimenta contribuția substanțială de la bugetul UE prin intermediul tuturor instrumentelor care sunt relevante în mod direct pentru tranziție.

Mecanismul pentru o tranziție justă va consta în trei surse principale de finanțare: 1. un fond pentru o tranziție justă, care va primi fonduri noi din partea UE în cuantum de 7,5 miliarde de euro, 2. o schemă specifică pentru o tranziție justă în cadrul InvestEU, pentru mobilizarea de investiții în cuantum de până la 45 de miliarde de euro, 3. un mecanism de împrumut pentru sectorul public, în colaborare cu Banca Europeană de Investiții, cu garanții de la bugetul UE, pentru mobilizarea unor investiții de 25-30 de miliarde de euro.

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, a avut marți o întâlnire la Strasbourg cu comisarul european pentru piața internă a Uniunii Europene, Thierry Breton, potrivit unei postări pe Facebook.

„Am avut astăzi o întâlnire de lucru foarte bună cu Thierry Breton, reprezentantul Franței în Comisia Europeană, responsabil pentru Piața Internă a UE, dar și pentru Politica Industrială a Uniunii. Comisarul Breton și Comisia Europeană sunt așteptați să prezinte la începutul lunii martie o nouă strategie industrială, care să țină cont de obiectivele strategice ale Acordului Verde, dar și de digitalizare, inteligența artificială și creșterea competitivității europene pe plan internațional”,

Potrivit eurodeputatului român, acest moment va reprezenta un foarte bun prilej și pentru ca România să înceapă să-și regândească politica industrială pentru următorii ani, în acord cu strategiile europene.