Connect with us

Cristian Bușoi

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE): Criza imunoglobulinei poate reapărea oricând; este necesară organizarea unei licitații naționale pentru a garanta continuitatea livrărilor

Published

on

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) atenția Ministerului Sănătății că, „fără măsuri rapide, criza imunoglobulinei poate reapărea în orice moment.” „Doar prin suspendarea pentru 2 ani a taxei claw-back și prin activarea Mecanismului European de Protecție Civilă nu se va rezolva nicicum această criză”, transmite acesta, într-un comunicat oficial al Partidului Național Liberal.

Liderul PNL București punctează că este necesară organizarea unei licitații transparente naționale de către Ministerul Sănătății, la prețul pieței.

FOTO: CaleaEuropeana.ro

„Un preț corect pentru imunoglobulină poate fi stabilit numai după organizarea unei licitații naționale transparente prin care să fie selectați, în ordinea prețului oferit, 3 producători care să asigure cantitățile de imunoglobulină necesare pacienților români, în limita bugetului alocat. Doar așa se va putea garanta continuitatea livrărilor. Astfel, dacă cel care a oferit prețul cel mai mic are probleme de producție, ceilalți doi pot prelua comenzile și asigura accesul pacienților la tratamentele esențiale, care nu pot fi întrerupte. Prețul de decontare prin programele naționale va fi egal cu prețul oferit la licitație de către producătorii care au câștigat licitația”, argumentează eurodeputatul.

Pe lângă o licitație transparentă, „România trebuie să renunțe la criteriul populist al celui mai mic preț, introdus în mod iresponsabil de Guvernul PSD, care a dus la dispariția medicamentelor de pe piață”, notează eurodeputatul.

Bușoi argumentează și că este necesară modificarea legislației și construirea de centre de plasmă. „Din păcate, astăzi aruncăm la gunoi poate zeci de milioane de euro, doar pentru că Guvernul nu are viziunea să facă ce alte țări au făcut deja. În Ungaria există 36 de centre private de plasmă, care colectează, anual, aproape 800.000 litri de plasmă. Tot Ungaria are pe teritoriul ei o fabrică privată de prelucrare a plasmei, cu o capacitate de 200.000 de litri pe an, și un al doilea producător și-a anunțat deja intenția de a investi într-o a doua fabrică. România este alături de Portugalia și Grecia una dintre ultimele trei țări din UE care nu stimulează donatorii, nu colectează și prelucrează plasma de la donatorii proprii. Tocmai de aceea România a ajuns la mâna producătorilor care își vând produsele doar dacă prețul este competitiv”.

Plasma umană poate fi colectată atât de către centrele de transfuzii ale statului, cât și în centrele de colectare deținute de ONG-uri sau companii private, cum se întâmplă în Cehia, Slovenia, Germania, Austria, Italia, Spania, Belgia, Suedia sau Polonia. Iar donarea de plasmă trebuie să rămână voluntară, exact în aceleași condiții prevăzute, în prezent, pentru donarea de sânge.

Potrivit eurodeputatului, se poate menține interzicerea exportului paralel de plasma cu două excepții:

a) este permis exportul temporar de plasmă umană exclusiv pentru prelucrarea (fracționarea) acesteia, cu obligația de a returna întreaga cantitate de plasmă, sub forma de produse finite: imunoglobulină, factor de coagulare, albumină, fibrinogen.

b) după satisfacerea completă a cererii interne de produse derivate din plasmă (conform necesarului stabilit de MS la începutul fiecarui an) MS să poată autoriza exportul unor cantități, iar pentru a stimula competiția între acești producători de plasmă, cantitățile aprobate pentru export să fie direct proporționale cu cantitățile de plasmă livrate către piața interna sub forma produselor finite.

„Toate centrele de colectare a plasmei prin afereză să poată fi autorizate de statul român prin procedura simplificată de recunoaștere a autorizărilor valabile în UE, doar dacă au contract de fracționare cu o fabrică de prelucrare de pe teritoriul UE (fiind autorizate ca sursă de plasmă de autoritatea din țara respectivă) sau dacă sunt autorizate Plasma Master File (prin Agenția Europeană a Medicamentului). Doar așa România va avea un dublu beneficiu: va valorifica în beneficiul pacienților săi interesul producătorilor și va încuraja producătorii să investească în capacități de prelucrare pe teritoriul României”, explică eurodeputatul.

Bușoi atrage atenția Ministerului Sănătății „să nu facă din criza imunoglobulinelor un motiv de speculă, prin achiziționarea medicamentelor peste prețul pieței, chiar dacă vorbim de imunoglobulina identificată prin activarea mecanismului de urgență. Prețul imunoglobulinei achiziționat astfel cu siguranță este mai mare decât prețul maximal din România, dar nu poate fi mai mare decât prețul maximal din țările din care se achiziționează, de exemplu cel din Austria.”

 

 

.

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi a fost reales președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din PE: Voi rămâne la fel de implicat pentru ca deciziile pe care le luăm să fie în beneficiul cetățenilor și al UE

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) a fost reales președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European.

”Ne aflăm la jumătatea acestei legislaturi, cu provocări importante, pe care le-am abordat împreună cu succes. În ciuda pandemiei, am reușit să mergem mai departe și să obținem rezultate concrete în toate domeniile care sunt în responsabilitatea Comisiei noastre: industrie, cercetare și inovare, energie, TIC și spațiu. Am închis dosare foarte importante în cadrul noului Cadru Financiar Multianual: Orizont Europa, Europa Digitală, Facilitatea Conectarea Europei, Programul Spațial al UE și lucrăm cu intensitate maximă pentru reducerea impactului creșterii prețurilor la energie și pentru Programul Fit for 55”, a amintit Bușoi de dosarele gestionate de comisia pe care o coordonează din calitatea de președinte.

Acesta a ținut să îi asigure pe colegii săi că va rămâne ” la fel de implicat și dedicat muncii mele, pentru ca deciziile pe care le luăm în Comisia ITRE să fie strict în beneficiul cetățenilor și al Uniunii Europene.”

Cristian Bușoi deține un titlu de doctor în Sănătate publică și management sanitar, fiind absolvent al Facultății de Medicină și Farmacie, Timișoara, potrivit CV-ului său

Acesta a ocupat în perioada 17 iunie 2013-27 februarie 2014 funcția de președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), după ce, în perioada 2007-2013 s-a ocupat de politicile europene din poziția de eurodeputat în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) și în cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European.

În 2014, acesta a candidat pentru un nou mandat de eurodeputat pe listele PNL, reușind să ocupe în Parlamentul European titulatura de membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE), membru supleant al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) și al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI).

De asemenea, acesta este responsabil al Parlamentului European pentru relația cu Agenția Europeană a Medicamentului, după ce, în 2019, a reușit să își asigure un nou mandat de europarlamentar din partea Partidului Național Liberal.

În egală măsură, acesta a fost desemnat la finalul lunii iunie 2020 președinte al Intergrupului pentru Lupta împotriva Cancerului din Parlamentul European, grup care a fost creat la inițiativa Coaliției Europene a Pacienților cu Cancer (ECPC) – cea mai mare asociație care reunește sub umbrela sa pacienții cu cancer din Europa – și este format din eurodeputați ai tuturor familiilor politice.

Din calitatea de raportor al Parlamentului European pentru EU4Health, acesta a condus negocierilor interinstituționale pentru acest program emblematic cu un buget de 5,1 miliarde de euro prin care Uniunea Europeană își propune să completeze politicile naționale ale statelor membre, să promoveze coordonarea dintre acestea, să protejeze cetățenii împotriva amenințărilor transfrontaliere grave asupra sănătății, să ofere garanția resurselor necesare pentru ca statele membre să facă față crizelor sanitare, să consolideze sistemele de sănătate, să sprijine utilizarea instrumentelor și serviciilor digitale în domeniul sănătății.

Un sondaj realizat de think tank-ul VoteWatch Europe la mijlocul lunii octombrie a anului trecut l-a clasat pe Cristian Bușoi  în rândul celor mai influenți europarlamentari români.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, la reuniunea miniștrilor energiei din UE: Avem nevoie de mai multă solidaritate în fața creșterii prețurilor la electricitate și căldură

Published

on

© Cristian Busoi/ Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, a insistat la reuniunea miniștrilor energiei din UE, pentru o mai bună coordonare la nivel european, mai multă solidaritate în fața creșterii prețurilor la electricitate și căldură și măsuri hotărâte pentru a evita astfel de situații pe viitor.

Acesta a participat la Consiliul informal al miniștrilor energiei și mediului care a avut loc la Paris, la invitația ministrului pentru Tranziție Ecologică din Franța, doamna Barbara Pompili.

La dezbaterile la care a luat parte împreună cu miniștrii energiei din UE, eurodeputatul a reafirmat angajamentul Parlamentului European și al Comisiei ITRE, pe care o conduce, față de Acordul de la Paris, obiectivele ambițioase din Green Deal (Pactul Verde European), Pachetul Fit for 55.  ”Am subliniat dorința și nevoia unei colaborări strânse și eficiente între Consiliul UE și Parlament pentru soluționarea dosarelor legislative extrem de importante pentru viitorul și direcțiile asumate de Europa. Avem nevoie de o voce comună puternică pentru a opri criza prețurilor mari la energie, pentru a implementa cu rezultate bune strategia energetică a UE, dar și strategia pentru hidrogen, combustibilul viitorului”, a subliniat Cristian Bușoi, potrivit unui comunicat de presă.

În cadrul dezbaterii privind prețurile la energie, eurodeputatul a solicitat ”o mai bună coordonare între toate statele membre, solidaritate și măsuri ferme, pe care să le implementăm rapid, care să atenueze impactul asupra oamenilor și companiilor.”

”Crearea unei platforme comune de achiziție a gazelor la nivel european, creșterea capacităților de stocare și rezerva pentru gaze, accelerarea interconectărilor, care să reducă dependența UE față de Rusia, mai ales în contextul geopolitic actual, precum și diversificarea surselor de aprovizionare sunt soluții ce trebuie implementate. Pe termen mediu, investițiile în sursele regenerabile, în primul rând, și în energia nucleară, în acele țări care doresc să facă acest lucru, reprezintă cheia pentru a fi mai puțin vulnerabili în fața avalanșei neașteptate a prețului gazelor”, a conchis Bușoi.

Comisia Europeană urmează să prezinte o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei prin care Uniunea Europeană urmărește să-și diversifice furnizorii.

De asemenea, UE intenţionează să adopte o poziţia dură pentru a pune capăt contractelor pe termen lung de import de gaze naturale, în cadrul tranziţiei sale verzi, ceea ce reprezintă o lovitură pentru principalul său furnizor Rusia.

Pentru diversificarea surselor de energie, Franța, Slovenia, România și alte țări membre din Europa Centrală și de Est au semnat o declarație comună prin care au solicitat includerea energiei nucleare pe lista energiilor ”verzi”, descrisă drept ”un atu crucial şi fiabil pentru un viitor cu emisii reduse de carbon.”

În cadrul summitului Consiliului European din luna decembrie, președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene să includă “cât se poate de repede” energia nucleară și gazele naturale în actul delegat privind taxonomia pentru ca aceste surse de energie să fie “finanțabile prin bani europeni”, fiind considerate soluții intermediare pentru atingerea neutralității climatice.

Mesajul a fost ranforsat de premierul Nicolae Ciucă, cu prilejul primei sale vizite la Bruxelles după preluarea mandatului, insistențele primind un răspuns pozitiv din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în pofida opoziției Germaniei care respinge această idee, apreciind că energia nucleară nu înseamnă ”enegie verde”.

În acest context, Comisia Europeană a început pe 31 decembrie consultările cu Grupul de experți pentru finanțare durabilă al statelor membre și cu Platforma pentru finanțare durabilă cu privire la un proiect de text al unui act delegat complementar de taxonomie care să acopere anumite activități în domeniul gazelor și al energiei nucleare, dând astfel curs solicitărilor României, Franței și altor state UE care consideră crucială acceptarea gazelor naturale și a energiei nucleare pe lista investițiilor verzi ale Uniunii Europeneidee împărtășită și de comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton.

Țara noastră face deja pași în direcția creșterii ponderii energiei nucleare în mixul energetic. 

Cu prilejul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26), Statele Unite și România au anunțat planurile de a construi în țara noastră, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, primul reactor modular de mici dimensiuni american (SMR), venind în completarea acordului interguvernamental semnat de Virgil Popescu în luna octombrie 2020 care oferă cadrul juridic necesar pentru cooperarea în domenii de importanță energetică pentru țara noastră, exemplu în acest sens fiind proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1.

De asemenea, cu prilejul aceleiași vizite de la finalul lui 2020, România a semnat un Memorandum de Înțelegere cu Exim US, în urma căruia țara noastră va obține o finanțare de 7 miliarde de dolari din SUA pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic – inclusiv energie nucleară și gaz natural lichefiat și din domeniul infrastructurii – rutieră, cale ferată, depozite de gaze.

La distanță de o lună, Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE, lucru ce a permis guvernelor României și Statelor Unite să semneze această înțelegere, la 9 decembrie 2020, la București.

Cele două reactoare 3 și 4 fac obiectul unei Declarații de intenție în domeniul nuclear civil, semnate tot în luna octombrie 2020, de data aceasta de România și Franța

În egală măsură, dezvoltarea proiectelor nuclearo-energetice de la Cernavodă și a celor din sectorul energiei nucleare civile se regăsesc pe lista obiectivelor Memorandumului de înțelegere, stabilit de țara noastră cu Canada, semnat la începutul lunii august 2021, consolidat la 30 noiembrie, în contextul Expoziţiei Nucleare Internaţionale (WNE), găzduită de capitala Franței. 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Intergrupului de luptă împotriva cancerului din PE, salută lansarea planului național de combatere a acestei boli: ”Împreună vom reuși să răsturnăm” statisticile îngrijorătoare

Published

on

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), raportorul Parlamentului European pentru Programul de Sănătate al UE și președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) și al Intergrupului de luptă împotriva cancerului din Parlamentul European, salută lansarea Planul Național de Cancer, ce ”reprezintă garanția că suntem toți pentru unul în lupta cu această maladie”.

”Salut lansarea în România a Planului Național de Combatere a Cancerului. Ca responsabil al Programului de Sănătate al UE 2021-2027, președinte al Comisiei pentru Industrie și Cercetare și președinte al Intergrupului de luptă împotriva cancerului din Parlamentul European, am fost foarte implicat în dezbaterile la nivel european pe tema luptei împotriva cancerului și apreciez efortul depus pentru conturarea acestei strategii lansate, ieri, la București. Implicarea președintelui României, Klaus Iohannis, în susținerea și promovarea Planului Național de Cancer reprezintă garanția că acesta va fi implementat corect și la timp și că suntem toți pentru unul în lupta cu această maladie, care ucide cel puțin 60 de mii de români, în fiecare an”, a punctat acesta într-un comunicat.

Citiți și:
Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

Eurodeputatul și-a arătat mulțumirea că în ”Planul Național de Combatere a cancerului au fost prinse obiective importante pe care le-am susținut și promovat si eu în activitatea mea la nivel european: Registrul Național de Cancer, un fond pentru inovare, care să ofere acces la cele mai noi terapii disponibile pe piață, cu efecte secundare puține și campaniile de screening, esențiale  pentru depistarea bolii la timp și salvarea vieții pacienților bolnavi.”

”Sunt multe de făcut, problemele sigur că nu se rezolvă peste noapte, dar avem un start bun, asumat, și finanțare fără precedent pentru a opri boala. 4 miliarde de euro sunt disponibili la nivel european pentru lupta împotriva cancerului, inclusiv prin Programul de Sănătate al UE (EU4Health), Programul de Cercetare al UE (Orizont Europa) și Programul Europa Digitală. Este o sumă record, care arată că Europa este hotărâtă să învingă cancerul și să sprijine pacienții pe tot parcursul vieții. Avem patru direcții clare de acțiune, pe care le vom implementa și în România: prevenire, depistare timpurie, diagnostic – tratament și îmbunătățirea calității vieții pacienților”, amintește Cristian Bușoi.

Președintele Intergrupului de luptă împotriva cancerului din Parlamentul European subliniază că ”programele naționale de screening ar trebui să devină complet funcționale de anul viitor, tot din 2023 pacienții ar putea să își deconteze testările genetice, ceea ce oferă o șansă în plus la vindecare, iar până în 2024 ar putea fi finanțare îngrijirile paliative, care sunt un sprijin real, de necontestat pentru pacienții bolnavi de cancer și familiile lor.

”Cancerul nu doar că afectează viața pacienților, a familiilor și prietenilor celor care sunt diagnosticați cu această boală, ci pune o presiune uriașă și pe economie. Tocmai de aceea aveam nevoie de o strategie bună pentru prezent, care să folosească și generațiilor viitoare. În lipsa unor măsuri concrete, se estimează că până în anul 2035, numărul cazurilor de cancer va crește cu până la 25% în toată Europa, cancerul devenind principala cauză de deces în UE, cu un impact bugetar anual de 100 de miliarde de euro”, trage un semnal de alarmă Bușoi.

În ultimii doi ani, eforturile noastre s-au concentrat pe lupta împotriva COVID-19, un inamic necunoscut, care ne-a luat prin surprindere, dar căruia am reușit să îi facem față, tocmai pentru că ne-am unit eforturile cu toții și în țară și în Europa. Într-un timp foarte scurt am găsit soluții, iar astăzi avem mai multe vaccinuri sigure și eficiente, dar și tratament cu care să ne apărăm de SARS COV 2. Tot uniți vom reuși să facem față și altor provocări imense: cancerul, tulburările de la granița de est a Europei și schimbările climatice.  Sunt convins că împreună vom reuși să răsturnăm această statistică”, conchide eurodeputatul.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA8 mins ago

OCDE: Performanța economică a României depinde de aplicarea PNRR pentru reforma urgentă a pensiilor, lupta anticorupție, educație și tranziția ecologică și digitală

INTERNAȚIONAL22 mins ago

Nicolae Ciucă: Deschiderea negocierilor de aderare a României la OCDE, cel mai notabil rezultat după aderarea la NATO și UE

ROMÂNIA29 mins ago

Secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, la București: Sperăm că procesul de aderare a României la OCDE se va desfășura pe cât de rapid posibil

ROMÂNIA31 mins ago

Premierul Nicolae Ciucă, conferință de presă cu secretarul general al OCDE: Guvernul își focalizează atenția pe creșterea nivelului de trai al cetățenilor

RUSIA36 mins ago

Franța pune presiune pe Rusia înaintea convorbirii Macron – Putin: Dacă va fi confruntare sau colaborare, Vladimir Putin o va decide

RUSIA41 mins ago

Viktor Orban speră că va obține suplimentarea livrării gazelor naturale în urma întâlnirii cu Vladimir Putin: Situația actuală este împovărată de prețuri mari la energie

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Ministrul francez de externe avertizează că sancțiunile împotriva Rusiei în cazul unei invazii asupra Ucrainei vor viza gazoductul Nord Stream 2

SUA2 hours ago

Olaf Scholz va fi primit de Joe Biden la Casa Albă pe 7 februarie pentru a discuta despre ”agresiunea rusă împotriva Ucrainei”

Gheorghe Falcă3 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Comemorarea Holocaustului rămâne un pilon esențial pentru a ne asigura că istoria nu va fi niciodată uitată

CHINA3 hours ago

Statele Unite fac apel la Beijing să-și folosească „influența” asupra Moscovei pentru a descuraja un atac împotriva Ucrainei

ROMÂNIA8 mins ago

OCDE: Performanța economică a României depinde de aplicarea PNRR pentru reforma urgentă a pensiilor, lupta anticorupție, educație și tranziția ecologică și digitală

U.E.21 hours ago

Din Bundestag, președintele Parlamentului israelian face apel la apărarea democrației: Zidurile acestei clădiri, martori tăcuți, ne reamintesc că avem obligația să o apărăm

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA3 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA3 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda1 week ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

Advertisement

Team2Share

Trending