Connect with us

Daciana Sârbu

Europarlamentarul Daciana Sârbu, despre scandalul Volkswagen: ”Cum a fost posibil ca „defectul” de la VW sa fie descoperit mai intai in SUA, si nu in UE, unde ne mandrim cu procedurile noastre de control si cu standardele ridicate de mediu?”

Published

on

Poluarea aerului este un „criminal invizibil” responsabil pentru mai mult de 400.000 de morti premature in fiecare an in Uniunea Europeana – adica de 10 ori mai mult decat accidentele rutiere, consideră europarlamentarul social-democrat Daciana Sârbu, într-o postare pe blogul personal.

”Cum a fost posibil ca „defectul” de la VW sa fie descoperit mai intai in SUA, si nu in UE, unde ne mandrim cu procedurile noastre de control si cu standardele ridicate de mediu? Cand vor fi gata noile teste care sa identifice nivelul real al emisiilor? Sunt si alte companii auto implicate? Cum ne asiguram ca muncitorii de la fabricile auto nu vor plati, cu propriile locuri de munca, pentru frauda sefilor?”, se întreabă europarlamentarul PSD:

Aceasta continuă, menționând că întrebările au fost adresate comisarului european pentru Industrie, invitat recent in plenul de la Strasbourg pentru a da cateva lamuriri. ”Din pacate, doamna comisar Bieńkowska a ignorat majoritatea intrebarilor, s-a marginit la a spune ca e nevoie de „minte limpede si actiune puternica” si a preferat sa dea raspunsuri evazive, neutre, neangajante”, mai spune Daciana Sârbu, într-o postare pe Facebook.

daciana sarbu_oficial”Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, poluarea aerului a devenit cel mai important risc de mediu la adresa sanatatii, generand anual 7 milioane de victime. Iar una din cele mai importante surse de poluare in zonele urbane sunt masinile”, scrie aceasta în analiza de pe blogul personal.

Problema e mult mai mare decat o companie (desi ar fi vorba, se pare, de 11 milioane de masini echipate de aceasta cu respectivul mecanism) sau o tara: furtuna a inceput in SUA, dar s-a extins intre timp: Marea Britanie, Italia, Franta, Canada, Germania au deschis investigatii. Si autoritatile din Romania isi pun probleme si fac verificari.

Cine sunt vinovatii si cum vor plati? Sunt intrebari la care autoritatile vor raspunde in perioada urmatoare. Important insa este sa discutam si despre ce putem face pentru a preveni, pe viitor, astfel de situatii. Iar totul porneste de la reguli.

Ce sunt emisiile si ce legislatie le acopera?

Simplificand, vorbim despre trei categorii de legi europene care guverneaza emisiile:

  1. Limitarile in privinta emisiilor de gaze cu efect de sera, care nu reprezinta o amenintare directa la adresa sanatatii umane, dar au implicatii asupra mediului si incalzirii globale
  2. Reglementari privind tipuri de poluare precum cea provenita de la instalatiile de incalzire (incluse in pachetul privind calitatea aerului, discutat in prezent de institutiile europene)
  3. Limitele privind poluantii periculosi generati de autovehicule, precum oxizii de azot si pulberile in suspensie, care ameninta direct sanatatea umana.

Aceasta ultima categorie de legislatie este chiar in aceasta perioada supusa revizuirii la Bruxelles (votata in Comisia de Mediu la finalul lunii septembrie). Acesta e subiectul fierbinte. Potrivit European Environment Agency, responsabila cu monitorizarea calitarii aerului in Europa, intre 20 si 30% dintre locuitorii zonelor urbane sunt expusi la niveluri ale pulberilor (in mare parte provenite de la emisiile motoarelor diesel) peste standardele de siguranta, iar 10% sunt expusi la niveluri nesigure de oxizi de azot.

Vehiculele diesel Euro 6 ar depasi, se pare, de 7 ori limitele oficiale pentru oxizi de azot, ne-a informat colega noastra Miriam Dalli, rapoartoarea grupului socialist pe acest subiect. De altfel, chiar Comisia afirma, in documentul din 2013 numit „Un program pentru aerul curat al Europei”, ca standardele privind calitatea combustibililor au crescut, cu o singura exceptie: emisiile de dioxid de azot ale motoarelor diesel, care in cazul unei masini Euro 5 au ajuns sa le depaseasca pe cele ale masinilor Euro 1, standardul in vigoare in 1992!

Un reprezentant al agentiei federale germane de mediu (UBA) declara ca, la cinci ani dupa introducerea standardelor Euro 5, emisiile de oxizi de azot nu au scazut comparativ cu Euro 4.

Care este, de fapt, problema?

Stabilim reguli, precum standardele Euro, dar ele nu sunt respectate si atunci efectele se lasa asteptate. De fapt, vorbim despre doua probleme separate.

Prima tine de control – adica de aplicarea reglementarilor, a procedurilor de testare, de verificare a producatorilor si a masurii in care acestia respecta cu adevarat ceea ce pretind. A doua tine de procedurile de testare in sine, care sunt depasite.

Cine pazeste paznicii?

In acest moment, statele membre sunt obligate sa se asigure ca producatorii aplica regulile privind testele emisiilor poluante, iar Comisia Europeana este responsabila doar pentru investigarea neregulilor atunci cand acestea apar.

In conditiile in care autoritatile nationale par ca nu au reusit sa previna practicile ilegale legate de testarea emisiilor, un transfer al responsabilitatilor privind aceste teste de la nivel national la nivelul autoritatilor europene ar putea fi o solutie. De aceea eu am propus Comisiei Europene sa ia in considerare crearea unei agentii europene responsabile pentru supravegherea procedurilor de testare a emisiilor, la nivelul intregii UE. Un alt obiectiv al unei asemenea agentii ar fi refacerea increderii cetatenilor europeni in corectitudinea acestor proceduri.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Daciana Sârbu

Europarlamentarul Daciana Sârbu (S&D): Viitorul agriculturii bio și promovarea practicilor agricole sustenabile trebuie să reprezinte priorități pentru Președinția română a Consiliului UE

Published

on

Viitorul agriculturii bio și promovarea practicilor agricole sustenabile trebuie să reprezinte priorități pentru Președinția română la Consiliului UE, consideră eurodeputata Daciana Sârbu (S&D), care a abordat acest subiect în Comisia de Mediu a Parlamentului European, unde ministrul român al Agriculturii a prezentat prioritățile Președinției române a Consiliului Uniunii Europene.

Foto: EuroparlamentariiSD.ro

”Cifrele arată că state precum Austria alocă până la două treimi din fondurile agricole pentru agricultura sustenabilă sau agricultura bio, însă majoritatea țărilor alocă sume infime pentru astfel de practici. Puteți să ne asigurați că în Consiliu veți avea în vedere viitorul agriculturii bio și promovarea practicilor sustenabile?”, a a subliniat eurodeputatul, potrivit unui comunicat postat pe pagina sa.

Daciana Sârbu și-a exprimat și temerile referitoare la gradul de ambiție al statelor membre în ce privește tranziția către o agricultură mai sustenabilă.

Eurodeputatul i-a solicitat reprezentantului Președinției române a Consiliului UE asigurări că, în această calitate, nu va susține ”renaționalizarea Politicii Agricole Comune”, care ar permite ca unele state membre să se îndrepte spre agricultura cu un caracter industrial și mai pronunțat, pe când altele fac eforturi spre reconversie către agricultura bio sau o agricultură mai verde.

Europarlamentarul Daciana Sârbu, care este și vicepreședinte al Comisiei de Mediu, i-a urat ministrului român succes în perioada în care va deține Președinția Consiliului Agricultură-Pescuit, mandat care va include o sarcină extrem de dificilă și importantă – negocierea noii Politici Agricole Comune.

Continue Reading

Daciana Sârbu

Eurodeputatul Daciana Sârbu (S&D) – co-autoare a rezoluției prin care Parlamentul European cere măsuri mai bune pentru tratarea și diagnosticarea bolii Lyme

Published

on

Combaterea bolii Lyme, care afectează aproape un milion de europeni, trebuie să devină o preocupare pentru Comisia Europeană și statele membre, inclusiv prin măsuri precum elaborarea unui plan european de luptă împotriva acestei maladii, standardizarea testelor de diagnosticare și a tratamentelor, formarea profesională a medicilor generaliști pentru depistarea bolii, precum și campanii de informare publică, subliniază rezoluția adoptată astăzi de Parlamentul European, a cărei co-autoare este eurodeputata Daciana Sârbu (S&D).

Foto: Daciana Sarbu/ dacianasarbu.wordpress.com

„Boala Lyme face victime și în România, în plus provocând panică în rândul oamenilor care nu știu cum se pot apăra sau cum să procedeze atunci când se tem că ar putea fi infectați. Diagnosticarea este adesea foarte dificilă. De altfel, nu există un consens la nivelul Uniunii Europene în privința tratamentelor adecvate și nici a metodelor de depistare, motiv pentru care practicile naționale variază. Tocmai de aceea, am cerut prin rezoluția noastră un plan european pentru combaterea bolii, precum și măsuri concrete, precum pregătirea medicilor generaliști pentru o mai ușoară diagnosticare a acestei maladii”, afirmă Daciana Sârbu. ”E inadmisibil ca medicii și bolnavii să fie nevoiți să se lupte aproape în necunoscut cu această boală – e nevoie de informație, de fonduri pentru cercetare și de protejarea posibilelor victime prin măsuri bine gândite”, consideră eurodeputata.

Boala Lyme ar trebui recunoscută drept boală profesională pentru cei care lucrează în domeniul agriculturii și al silviculturii la nivelul UE, iar cercetarea dedicată metodelor de diagnosticare și tratare ar trebui să beneficieze de fonduri suplimentare, solicită eurodeputații prin textul adoptat astăzi de plenul de la Strasbourg.

Conform rezoluției, borelioza Lyme este cea mai comună boală zoonotică în Europa, cu o incidență mai mare în Europa Centrală, însă în unele cazuri simptomele pot fi absente sau neobservate în primă fază, ceea ce poate duce la complicații serioase ulterioare pentru cei afectați.

În urma solicitărilor eurodeputaților, Comisia a inclus neuroborelioza Lyme pe lista bolilor transmisibile, iar introducerea bolii Lyme în rețeaua europeană de supraveghere epidemiologică va aduce o mai bună coordonare între sistemele de sănătate naționale, precum și asistență reciprocă pentru colectarea de date și oprirea răspândirii bolii.

 

 

.

Continue Reading

Daciana Sârbu

Protejarea micilor producători agricoli de practicile comerciale neloiale. Eurodeputatul Daciana Sârbu (S&D): Producătorii sunt adesea expuși abuzurilor și excluși de pe piață

Published

on

Organizațiile micilor producători agricoli, cooperativele formate de aceștia, precum și procesatorii vor putea beneficia de protecție în relația cu rețelele comerciale, prin contracte scrise obligatorii, în urma unui adoptării unui aviz de Comisia de Mediu din Parlamentul European, luni.

Foto: Daciana Sarbu/ dacianasarbu.wordpress.com

Eurodeputatul a depus în total un număr de 17 amendamente la avizul comisiei de Mediu privind practicile comerciale neloiale în lanțul alimentar, având și rolul de raportor din umbră al Grupului Socialist în acest dosar.

E nevoie de o consolidare a legislației menite să-i apere pe producătorii mici și mijlocii pe o piață agricolă care nu le acordă suficiente șanse. În special pentru România e necesară protejarea mai fermă a acestor producători, adesea expuși abuzurilor și excluși astfel de pe piață. Apar foarte multe situații în care aceștia – deși produc marfă de calitate înaltă, apreciată de consumatori, și dovedesc bună credință – sunt defavorizați de rețelele comerciale.

Prin amendamentele pe care le-am formulat, am urmărit o definire detaliată a practicilor neloiale cu care se confruntă aceștia și o extindere a acestei liste – incluzând, de exemplu, situații inacceptabile precum schimbarea unilaterală a conditiilor de plată din partea cumpărătorului sau obligarea furnizorului să transporte marfa spre retailer (fără ca acest lucru să fi fost prevăzut în contract); astfel de practici sunt des întâlnite, pun în dificultate producătorii și ei nu trebuie să se mai confrunte cu probleme de acest tip”, arată Daciana Sârbu.

Avizul votat luni de Comisia de Mediu definește clar o serie de practici neloiale, precum nerespectarea condițiilor contractuale sau întârzierea plăților către furnizori. Printre prevederile incluse se mai află și posibilitatea ca plângerile producătorilor să fie confidențiale (pentru a evita ca ulterior aceștia să fie sancționați de retaileri), obligativitatea creării unui centru de monitorizare a practicilor neloiale la nivelul statelor membre (care să asigure punerea în aplicare a legislației), precum și definirea de sancțiuni.

 

 

.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending