Viitorul agriculturii bio și promovarea practicilor agricole sustenabile trebuie să reprezinte priorități pentru Președinția română la Consiliului UE, consideră eurodeputata Daciana Sârbu (S&D), care a abordat acest subiect în Comisia de Mediu a Parlamentului European, unde ministrul român al Agriculturii a prezentat prioritățile Președinției române a Consiliului Uniunii Europene.

Foto: EuroparlamentariiSD.ro

”Cifrele arată că state precum Austria alocă până la două treimi din fondurile agricole pentru agricultura sustenabilă sau agricultura bio, însă majoritatea țărilor alocă sume infime pentru astfel de practici. Puteți să ne asigurați că în Consiliu veți avea în vedere viitorul agriculturii bio și promovarea practicilor sustenabile?”, a a subliniat eurodeputatul, potrivit unui comunicat postat pe pagina sa.

Daciana Sârbu și-a exprimat și temerile referitoare la gradul de ambiție al statelor membre în ce privește tranziția către o agricultură mai sustenabilă.

Eurodeputatul i-a solicitat reprezentantului Președinției române a Consiliului UE asigurări că, în această calitate, nu va susține ”renaționalizarea Politicii Agricole Comune”, care ar permite ca unele state membre să se îndrepte spre agricultura cu un caracter industrial și mai pronunțat, pe când altele fac eforturi spre reconversie către agricultura bio sau o agricultură mai verde.

Europarlamentarul Daciana Sârbu, care este și vicepreședinte al Comisiei de Mediu, i-a urat ministrului român succes în perioada în care va deține Președinția Consiliului Agricultură-Pescuit, mandat care va include o sarcină extrem de dificilă și importantă – negocierea noii Politici Agricole Comune.

Combaterea bolii Lyme, care afectează aproape un milion de europeni, trebuie să devină o preocupare pentru Comisia Europeană și statele membre, inclusiv prin măsuri precum elaborarea unui plan european de luptă împotriva acestei maladii, standardizarea testelor de diagnosticare și a tratamentelor, formarea profesională a medicilor generaliști pentru depistarea bolii, precum și campanii de informare publică, subliniază rezoluția adoptată astăzi de Parlamentul European, a cărei co-autoare este eurodeputata Daciana Sârbu (S&D).

Foto: Daciana Sarbu/ dacianasarbu.wordpress.com

„Boala Lyme face victime și în România, în plus provocând panică în rândul oamenilor care nu știu cum se pot apăra sau cum să procedeze atunci când se tem că ar putea fi infectați. Diagnosticarea este adesea foarte dificilă. De altfel, nu există un consens la nivelul Uniunii Europene în privința tratamentelor adecvate și nici a metodelor de depistare, motiv pentru care practicile naționale variază. Tocmai de aceea, am cerut prin rezoluția noastră un plan european pentru combaterea bolii, precum și măsuri concrete, precum pregătirea medicilor generaliști pentru o mai ușoară diagnosticare a acestei maladii”, afirmă Daciana Sârbu. ”E inadmisibil ca medicii și bolnavii să fie nevoiți să se lupte aproape în necunoscut cu această boală – e nevoie de informație, de fonduri pentru cercetare și de protejarea posibilelor victime prin măsuri bine gândite”, consideră eurodeputata.

Boala Lyme ar trebui recunoscută drept boală profesională pentru cei care lucrează în domeniul agriculturii și al silviculturii la nivelul UE, iar cercetarea dedicată metodelor de diagnosticare și tratare ar trebui să beneficieze de fonduri suplimentare, solicită eurodeputații prin textul adoptat astăzi de plenul de la Strasbourg.

Conform rezoluției, borelioza Lyme este cea mai comună boală zoonotică în Europa, cu o incidență mai mare în Europa Centrală, însă în unele cazuri simptomele pot fi absente sau neobservate în primă fază, ceea ce poate duce la complicații serioase ulterioare pentru cei afectați.

În urma solicitărilor eurodeputaților, Comisia a inclus neuroborelioza Lyme pe lista bolilor transmisibile, iar introducerea bolii Lyme în rețeaua europeană de supraveghere epidemiologică va aduce o mai bună coordonare între sistemele de sănătate naționale, precum și asistență reciprocă pentru colectarea de date și oprirea răspândirii bolii.

.

Organizațiile micilor producători agricoli, cooperativele formate de aceștia, precum și procesatorii vor putea beneficia de protecție în relația cu rețelele comerciale, prin contracte scrise obligatorii, în urma unui adoptării unui aviz de Comisia de Mediu din Parlamentul European, luni.

Foto: Daciana Sarbu/ dacianasarbu.wordpress.com

Eurodeputatul a depus în total un număr de 17 amendamente la avizul comisiei de Mediu privind practicile comerciale neloiale în lanțul alimentar, având și rolul de raportor din umbră al Grupului Socialist în acest dosar.

„E nevoie de o consolidare a legislației menite să-i apere pe producătorii mici și mijlocii pe o piață agricolă care nu le acordă suficiente șanse. În special pentru România e necesară protejarea mai fermă a acestor producători, adesea expuși abuzurilor și excluși astfel de pe piață. Apar foarte multe situații în care aceștia – deși produc marfă de calitate înaltă, apreciată de consumatori, și dovedesc bună credință – sunt defavorizați de rețelele comerciale.

Prin amendamentele pe care le-am formulat, am urmărit o definire detaliată a practicilor neloiale cu care se confruntă aceștia și o extindere a acestei liste – incluzând, de exemplu, situații inacceptabile precum schimbarea unilaterală a conditiilor de plată din partea cumpărătorului sau obligarea furnizorului să transporte marfa spre retailer (fără ca acest lucru să fi fost prevăzut în contract); astfel de practici sunt des întâlnite, pun în dificultate producătorii și ei nu trebuie să se mai confrunte cu probleme de acest tip”, arată Daciana Sârbu.

Avizul votat luni de Comisia de Mediu definește clar o serie de practici neloiale, precum nerespectarea condițiilor contractuale sau întârzierea plăților către furnizori. Printre prevederile incluse se mai află și posibilitatea ca plângerile producătorilor să fie confidențiale (pentru a evita ca ulterior aceștia să fie sancționați de retaileri), obligativitatea creării unui centru de monitorizare a practicilor neloiale la nivelul statelor membre (care să asigure punerea în aplicare a legislației), precum și definirea de sancțiuni.

.