Combaterea bolii Lyme, care afectează aproape un milion de europeni, trebuie să devină o preocupare pentru Comisia Europeană și statele membre, inclusiv prin măsuri precum elaborarea unui plan european de luptă împotriva acestei maladii, standardizarea testelor de diagnosticare și a tratamentelor, formarea profesională a medicilor generaliști pentru depistarea bolii, precum și campanii de informare publică, subliniază rezoluția adoptată astăzi de Parlamentul European, a cărei co-autoare este eurodeputata Daciana Sârbu (S&D).

Foto: Daciana Sarbu/ dacianasarbu.wordpress.com

„Boala Lyme face victime și în România, în plus provocând panică în rândul oamenilor care nu știu cum se pot apăra sau cum să procedeze atunci când se tem că ar putea fi infectați. Diagnosticarea este adesea foarte dificilă. De altfel, nu există un consens la nivelul Uniunii Europene în privința tratamentelor adecvate și nici a metodelor de depistare, motiv pentru care practicile naționale variază. Tocmai de aceea, am cerut prin rezoluția noastră un plan european pentru combaterea bolii, precum și măsuri concrete, precum pregătirea medicilor generaliști pentru o mai ușoară diagnosticare a acestei maladii”, afirmă Daciana Sârbu. ”E inadmisibil ca medicii și bolnavii să fie nevoiți să se lupte aproape în necunoscut cu această boală – e nevoie de informație, de fonduri pentru cercetare și de protejarea posibilelor victime prin măsuri bine gândite”, consideră eurodeputata.

Boala Lyme ar trebui recunoscută drept boală profesională pentru cei care lucrează în domeniul agriculturii și al silviculturii la nivelul UE, iar cercetarea dedicată metodelor de diagnosticare și tratare ar trebui să beneficieze de fonduri suplimentare, solicită eurodeputații prin textul adoptat astăzi de plenul de la Strasbourg.

Conform rezoluției, borelioza Lyme este cea mai comună boală zoonotică în Europa, cu o incidență mai mare în Europa Centrală, însă în unele cazuri simptomele pot fi absente sau neobservate în primă fază, ceea ce poate duce la complicații serioase ulterioare pentru cei afectați.

În urma solicitărilor eurodeputaților, Comisia a inclus neuroborelioza Lyme pe lista bolilor transmisibile, iar introducerea bolii Lyme în rețeaua europeană de supraveghere epidemiologică va aduce o mai bună coordonare între sistemele de sănătate naționale, precum și asistență reciprocă pentru colectarea de date și oprirea răspândirii bolii.

.

Organizațiile micilor producători agricoli, cooperativele formate de aceștia, precum și procesatorii vor putea beneficia de protecție în relația cu rețelele comerciale, prin contracte scrise obligatorii, în urma unui adoptării unui aviz de Comisia de Mediu din Parlamentul European, luni.

Foto: Daciana Sarbu/ dacianasarbu.wordpress.com

Eurodeputatul a depus în total un număr de 17 amendamente la avizul comisiei de Mediu privind practicile comerciale neloiale în lanțul alimentar, având și rolul de raportor din umbră al Grupului Socialist în acest dosar.

„E nevoie de o consolidare a legislației menite să-i apere pe producătorii mici și mijlocii pe o piață agricolă care nu le acordă suficiente șanse. În special pentru România e necesară protejarea mai fermă a acestor producători, adesea expuși abuzurilor și excluși astfel de pe piață. Apar foarte multe situații în care aceștia – deși produc marfă de calitate înaltă, apreciată de consumatori, și dovedesc bună credință – sunt defavorizați de rețelele comerciale.

Prin amendamentele pe care le-am formulat, am urmărit o definire detaliată a practicilor neloiale cu care se confruntă aceștia și o extindere a acestei liste – incluzând, de exemplu, situații inacceptabile precum schimbarea unilaterală a conditiilor de plată din partea cumpărătorului sau obligarea furnizorului să transporte marfa spre retailer (fără ca acest lucru să fi fost prevăzut în contract); astfel de practici sunt des întâlnite, pun în dificultate producătorii și ei nu trebuie să se mai confrunte cu probleme de acest tip”, arată Daciana Sârbu.

Avizul votat luni de Comisia de Mediu definește clar o serie de practici neloiale, precum nerespectarea condițiilor contractuale sau întârzierea plăților către furnizori. Printre prevederile incluse se mai află și posibilitatea ca plângerile producătorilor să fie confidențiale (pentru a evita ca ulterior aceștia să fie sancționați de retaileri), obligativitatea creării unui centru de monitorizare a practicilor neloiale la nivelul statelor membre (care să asigure punerea în aplicare a legislației), precum și definirea de sancțiuni.

.

Europarlamntarul Daciana Sârbu (PSD, S&D), desemnată la Parlamentul European raportor pentru politica de coeziune și agricolă, a precizat în cadrul unui material publicat pe blogul său că ”autoritățile europene sunt datoare să vină cu noi măsuri de sprijin pentru agricultori”.

Făcând trimitere la interpelarea Comisiei Europene realizată în urmă cu câteva săptămâni, în care eurodeputatul român întreba Executivul european cum vor fi sprijiniți agricultorii afectați de măsurile adoptate de Moscova ca răspuns la sancțiunile UE împotriva Rusiei, Daciana Sârbu a evidențiat că, prelungirea sancțiunilor aplicate Rusiei va avea drept efect prelungirea situației cu care se confruntă producătorii agricoli.

”Cel mai mult au avut de suferit exporturile de produse lactate, carnea de vită și de porc, frunctele și legumele. Comisia a prezentat anterior o schemă de sprijin economic pentru agricultorii din UE, pentru a-i ajuta pe aceștia să facă față situației, în condițiile scăderii prețurilor. Cu toate acestea, nu s-a adoptat nicio soluție pe termen lung”, a mai scris europarlamentarul român.

”Răspunsul Comisiei arată că aceasta <<nu plănuiește să reintroduca nicio măsură care să vizeze în mod specific atenuarea impactului extinderii recente a interdicției impuse de Rusia asupra importurilor>>. Care este argumentul invocat? Acela că <<in ciuda dificultăților cauzate de embargoul impus de Rusia, mai ales la început, sectorul agroalimentar din UE a dat dovadă de o rezistentă remarcabilă. În majoritatea regiunilor, cea mai mare parte a sectoarelor afectate au reușit să găsească piețe alternative, în interiorul sau în afara UE>>. De la instituirea embargoului, exporturile UE au crescut constant și au atins un nivel record de 138 miliarde euro în 2017, se mai subliniază în răspunsul pe care l-am primit pe acest subiect”, arată Daciana Sârbu, completând cu mențiunea comisarului Hogan, care a subliniat că ”șocul resimțit de producători a fost ”atenuat pe termen scurt de asistența de urgență furnizată de Comisie producătorilor agricoli din UE ( în special pentru sectorul produselor lactate și cel al fructelor și legumelor) și pe termen mediu, prin găsirea unor piețe alternative”.

În încheiere, eurodeputatul Daciana Sârbu a atras atenția asupra nevoii sprijinirii producătorilor români, ”în special cei din domeniul producției de fructe, care au avut de suferit”.