Europarlamentarul Daniel Buda i-a cerut comisarului european pentru agricultură finanțări adecvate pentru fermierii statelor membre pentru ca aceștia să facă față cheltuilelilor ce sunt prevăzute în directivele europene privind combaterea schimbărilor climatice. Un fermier este nevoit să facă investiții de 70.000-90.000 de euro pentru ca fermele să respecte noile norme de mediu, bani care nu sunt prevăzuți în finanțări europene, lucru pe care l-a semnalat Daniel Buda în timpul reuniunii Comisiei AGRI din Parlamentul European, care l-a avut invitat în dezbatere pe comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.

„Domnule comisar, știți care este fractura de logică pe care o vedem noi, europarlamentarii, mai ales cei din Comisia AGRI, legat de toate aceste obiective asumate de Comisia Europeană? Și anume, lipsa de finanțare a acestor obiective asumate și mai ales a acestor sarcini pe care noi le impunem fermierilor. Săptămâna trecută am votat în Parlamentul European directiva privind reducerea emisiilor industriale. Această chestiune va impune obligativitatea pentru foarte mulți fermieri să facă investiții undeva între 70.000-90.000 de euro în propriile ferme ca să poată să satisfacă exigențele prevăzute în acea directivă. Faceți vă rog un exercițiu de imaginație și gândiți-vă că sunteți fermier în țara dumneavoastră și de mâine trebuie să faceți această investiție de 90.000 de euro în propria firmă pentru că altfel vin cei de la mediu și vă închid”, a precizat eurodeputatul liberal în intervenția sa.

De asemenea, vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European a atenționat că securitatea alimentară poate fi pusă în pericol: „Vă întreb: Cum pot să reziste fermierii acestor obligații impuse de Comisia Europeană câtă vreme noi nu asigurăm finanțarea acestor obiective. Pentru că este foarte ușor, aici de la Parlamentul European, să stăm pe diverse scaune și să spunem fermierului că de mâine trebuie să faci chestiunea aceasta. Fără să îi spun și cum finanțez ceea ce trebuie să facă. Aici este marea problemă și v-ați pus vreodată întrebarea dacă acești fermieri își vor închide pur și simplu porțile fermei? De unde vom reuși să asigurăm securitatea alimentară. Pentru că este o chestiune care mi se pare că scapă din vedere uneori Comisiei Europene și din păcare nu se vine cu finanțări adecvate pentru a sprijini eforturile fermierilor și noi asta vă cerem. Dați bani pentru fermieri dacă vreți să fie parte din eforturile pentru combaterea schimbărilor climatice”.

#singlemarket30

La treizeci de ani de la inaugurarea sa, Piața Unică Europeană rămâne una dintre cele mai semnificative realizări ale integrării europene, afirmă eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), membru al grupului Partidului Popular European din Parlamentul European.

Lansată în 1993, aceasta a redefinit dinamica economică și socială a continentului, eliminând barierele dintre statele membre și promovând libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor. Un moment de reflecție și celebrare, această aniversare ne oferă oportunitatea de a privi înapoi la realizările remarcabile și provocările întâmpinate de-a lungul a trei decenii de integrare și cooperare economică.

“Piaţa Unică nu este doar o realizare economică, ci şi o mainistare a viziunii pentru o Europă unită. Într-o lume în continuă schimbare, Piaţa Unică rămâne un pilon central al prosprităţii şi stabilităţii noastre”, declară Daniel Buda, membru al Parlamentului European.

“Piaţa unică a stimulat colaborarea transfrontalieră în cercetare şi dezvoltare, accelerând progresul în domenii esenţiale precum tehnologia. Provocările precum schimbările climatice, digitalizarea şi inegalităţile economice necesită o abordare unită şi inovatoare. Nu în ultimul rând, Piaţa Unică oferă un cadru pentru a răspunde colectiv provocărilor actuale, promovând în acelaşi timp creşterea durabilă şi incluzivă în Europa”, mai susține Daniel Buda.

 La 30 de ani de la înființare, Piața Unică Europeană rămâne un pilon esențial al prosperității și stabilității în Europa. Cu toate provocările sale, PUE continuă să fie un motor de creștere și inovație, demonstrând importanța colaborării și integrării europene. Pe măsură ce ne îndreptăm spre viitor, adaptarea și consolidarea Pieței Unice va fi crucială pentru a răspunde nevoilor și așteptărilor cetățenilor europeni într-un peisaj global în continuă schimbare.

 In contextul unei lumi globalizate, Piața Unică Europeană nu este doar un instrument al prosperității interne, ci și un actor cheie pe scena mondială. Cu toate acestea, drumul nu a fost lipsit de provocări. De la crize economice la incertitudinile politice și schimbările tehnologice rapide, Piața Unică a trebuit să se adapteze constant. Criza financiară globală, Brexitul, pandemia COVID-19 și tensiunile geopolitice recente au testat reziliența și flexibilitatea acestui proiect.

#singlemarket30

Mecanismul de reacție rapidă în cazul apariției bolilor plantelor a fost adoptat de către Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) a Parlamentului European, iar contribuția lui Daniel Buda, europarlamentar PNL și vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură, a fost esențială în această inițiativă, având rolul de raportor din partea grupului PPE.

„Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentului European a votat favorabil dosarul privind Regulamentul fitosanitar, în care am reprezentat viziunea PPE. Acest Regulament stabilește regimul fitosanitar pentru protecția teritoriului UE împotriva introducerii și răspândirii organismelor dăunătoare plantelor, protejând culturile noastre și asigurând comerțul în condiții de siguranță prin prevenirea și gestionarea eficientă a focarelor”, a transmis eurodeputatul liberal într-un mesaj pe Facebook.

Prioritățile sale adoptate de altfel în cadrul Comisiei, au fost de a:

• crea, pentru prima dată, un mecanism de reacție rapidă în caz de probleme într-un stat membru, prin stabilirea unei echipe fitosanitare de urgență a UE formată din specialiști din domeniu din diferite țări: Aceștia vor avea posibilitatea de a lucra rapid împreună pentru a gestiona diverse boli ale plantelor care pot afecta direct fermierii și producțiile acestora.
• stimula o mai bună coordonare transfrontalieră în domeniul fitosanitar prin exerciții de simulare comune, la nivelul UE, privind planurile de urgență pentru dăunătorii prioritari;
• evidenția rolul Regulamentului fitosanitar pentru securitatea alimentară și pentru a proteja fermierii și economia de posibile daune provocate de bolile plantelor;
• reducerea sarcinii de raportare cu 25%, precum și digitalizarea transmiterii informațiilor;
• evidenția necesitatea unei finanțări publice adecvate pentru cercetare, inovare și măsuri de gestionare a eventualelor focare.

Dosarul privind Regulamentul fitosanitar a fost votat cu 36 de voturi pentru, 1 împotrivă și 1 abținere.