Plățile directe nu pot să sufere niciun fel de ajustare în viitoarea Politică Agricolă Comună ci, dimpotrivă, trebuie să cunoască o abordare din partea Comisiei de liniarizare a lor între statele membre, a subliniat europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE) în cadrul ședinței Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European.

La discuții a fost prezent comisarul European Gunther Oettinger, responsabil pentru buget și resurse umane, prilej cu care europarlamentarii au avut ocazia „de a purta un dialog extrem de aplicat pe ceea ce însemnă viitorul Politicii Agricole Comune și viitorul cadru bugetar al UE”, a transmis eurodeputatul român.

Comisarul european Gunther Oettinger: Politica Agricolă Comună trebuie modernizată. Dacă e nevoie de reduceri, acestea să fie undeva între 5 și 10%

„În primul rând, vrem să venim cu un cadru bugetar țintă pentru că 7 ani aduc certitudine juridică pentru agricultori, pentru consumatori, pentru toată lumea. Însă, se dorește ca următorul CFM să aibă o durată de 5+ 5 ani pentru că atunci noul Parlament va fi ales în mai 2024. Comisia își va începe mandatul în luna noiembrie și atunci împreună vor putea să decidă împreună cadrul bugetar în care vor funcționa. Astfel, se pot pune cap la cap mai bine prioritățile cu care să funcționeze în continuare”, a transmis oficialul european în cadrul dezbaterii. 

”În al doilea rând, vrem un cadru separat pentru viitoarea PAC. În al treilea rând, sigur, există argumente în a combina Pilonul 2 cu politica de coeziune. Totuși, cred că există mai multe argumente pentru menținerea celor 2 Piloni în interiorul PAC. O perioadă vor exista noi Erasmus Plus și alte programe de astfel de amploare și dacă noile atribuții sunt bugetele, atunci avem nevoie de un plafon pe partea de venituri și angajamente de 1,1X. Am spus X, ceea ce înseamnă că în loc de X, putem introduce 1 până la 9, deci 1, 11 până la 1,19. Parlamentul, prin colegii care au pregătit 2 rapoarte importante, la fel încă un raport sub coordonoarea domnului Lewandowski. Aștept cu interes dezbaterea în Parlamentul European. Presupun că Parlamentul European va propune un plafon de 1,3.”, a mai declarat Oettinger.

Referitor la contribuția statelor membre „trebuie să plecăm de la premisa că vor exista un număr de circa 5-6 state membre care vor susține linia pentru actualul CFM introdus de David Cameron la momentul respectiv și anume, acest plafon de 1,0%.”, a punctat Oettinger. ”Suedia, Finlanda, Danemarca,Olanda, Austria și în Parlamentul European și în această Comisie există deputați din aceste țări care sper că îmi vor putea confirma cu câtă tărie va fi apărată această cifră la nivelul diferitelor capitale, de la Helsinki până la Viena. Dacă acesta este punctul de plecare al dezbaterii, prea bine! Dar dacă este nivelul final, atunci avem o mare problemă pentru că cu 1,0 nu putem să continuăm fără a afecta PAC, coeziunea, Orizont 2020. Să continuăm să finanțăm aceste programe, cum vă ziceam, fără afectarea lor. De aceea avem nevoie de 1,1X. Acum, sigur că dvs., vă înțeleg că sunteți împotriva unor reduceri pentru PAC. Însă v-aș ruga ca, menținându-vă poziția, atunci când se va ajunge la nevoia unor reduceri echilibrate să îmi recomandați unde anume se pot face astfel de reduceri cât mai judicios.

”Abia în luna aprilie vom stabili poziția noastră finală. Am redactat un spending review, deci o analiză a cheltuielilor. Cred că politica agricolă comună trebuie modernizată, iar reglementările trebuie simplificate în mare măsură”, a susținut comisarul european. 

Comisarul european a precizat și că unii reprezentanți din agricultură au abordat subiectul reducerilor fondurilor europene.

”Am putea eventual accepta dacă se ajunge și la o simplificare pentru cereri, pentru cereri de plată, pentru controale, pentru urmărirea acestor obiective comune în domeniul agriculturii și a mediului. Am citit diferite solicitări. Unii vor să se renunțe de tot la PAC, alte solicitări merg în direcția reducerilor cu 30% , dar eu consider că acest lucru nu e bun. O piață internă este mai bine realizabilă atunci când există un numitor comun. O revenire la structurile naționale ar fi complet greșită, pentru că politica agricolă comună a fost primul domeniu de politică europenizat. Apoi, industria cărbunelui și a oțelului, la fel. Și de aceea consider că acestea merită să rămână în continuare la nivel european. În măsura în care sigur, trebuie făcute anumite reduceri, însă pentru mine este clar: undeva între 5 și 10%”. 

Europarlamentarul Daniel Buda: Plățile directe nu pot să sufere niciun fel de ajustare în viitoarea Politică Agricolă Comună

Sursă foto: Facebook.com/ Daniel Buda

Europarlamentarul român a intervenit în cadrul dezbaterii și am subliniat faptul că plățile directe nu pot să sufere niciun fel de ajustare în viitoarea Politică Agricolă Comună ci, dimpotrivă, trebuie să cunoască o abordare din partea Comisiei de liniarizare a lor între statele membre.

„Mulțumesc, domnule comisar pentru expunerea făcută. Demonstrați că, într-adevăr cunoașteți care sunt problemele agriculturii. Însă, pe aceste scenarii pe care ni le-ați prezentat, în ipoteza în care vor avea loc totuși loc ajustări sau tăieri, să spunem mai direct, din PAC, este important să vedem de unde se vor face tărieri, deoarece, în opinia mea, plățile directe nu pot să sufere niciun fel de ajustare. Dimpotrivă, eu chiar cred că aceste plăți directe trebuie să cunoască o abordare din partea Comisiei oarecum din liniarizare a lor între statele membre, deoarece știm foarte bine că cei din estul Europei beneficiază sau, mă rog, au subvenții mult mai mici comparativ cu statele din vestul Europei. Iar, de asemenea, este foarte important să găsiți mecanismele și modalitățile de sprijin a fermelor mici și mijlocii, deoarece aceste ferme prin dimensiunea lor, nu au posibilitatea de a supraviețui fără un sprijin serios din partea Uniunii Europene. Și, ca ultimă concluzie, să nu uităm că acești bani pe care îi dorim în PAC, îi dorim pentru că vrem să asigurăm o hrană ieftină și de calitate pentru consumatorul european”, a susținut eurodeputatul român.

.