Este nevoie de măsuri pentru a atinge obiectivele Uniunii Europene, pentru a asigura reziliența sistemelor alimentare, dar nu cu costul fermierilor, în mâinile cărora se află bunăstarea ecosistemelor agricole și care se află în prima linie în lupta pentru asigurarea securității alimentare, a subliniat eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European.

Acesta a participat la o dezbatere privind refacerea naturii în cadrul comisiei mai sus menționate.

”Se propune ca până în 2030, 25.000 km de râuri să fie transformate în râuri cu curgere liberă. Cum rămâne cu banii care s-au investit până acum în regularizarea acestor cursuri de râuri pentru prevenirea inundațiilor? Să se întreprindă acum măsuri prin care să le refacem și să le aducem la matca inițială, înseamnă punerea în pericol a vieților omenești”, și-a exprimat surprinderea Daniel Buda.

El a arătat că ”evoluțiile geopolitice recente au subliniat și mai mult necesitatea de a proteja securitatea alimentară și reziliența sistemelor alimentare”.

”În această ordine de idei e important să evaluăm corect poziția fermierilor în ecosistemul agricol. Îi vedem ca fiind parte a soluției sau parte a problemei?”, a întrebat eurodeputatul.

Așadar, ”Comisia Europeană trebuie în mod ferm să-și definească calea de acțiune”, consideră Daniel Buda.

”Dacă vom vedea fermierii ca fiind parte a problemei, ca fiind dușmanii mediului, înseamnă că suntem într-o fractură de logică incomensurabilă”, a semnalat europarlamentarul.

Din punctul său de vedere, sarcinile administrative trebuie să fie însoțite de ”resurse financiare” pentru a evita ”relocarea producției agricole din interiorul UE în alte state din afara UE”. 

”Vom importa alimente care nici pe departe nu au calitatea pe care le au cele produse în UE”, a atras atenția Daniel Buda asupra probabile realități. 

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a mulțumit eurodeputatului Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, pentru ”pentru eforturile pe care le-a făcut și le face România pentru transportul de cereale”.

”Daniel, în primul rând, mii de mulțumiri pentru eforturile pe care le-a făcut și le face România pentru transportul de cereale! Sunteți extraordinari! Ați făcut o treabă foarte bună! Peste 60% din tranzitul de cereale merge prin România! Încă o dată, mii de mulțumiri!”, a subliniat înaltul oficial al Comisiei Europene în cadrul unei reuniuni a Grupului PPE, care a avut loc la Strasbourg.

În cadrul aceluiași eveniment, Daniel Buda și-a exprimat aprecierea pentru eforturile pe care executivul european le-a depus în gestionarea dosarului ucrainean, punctând nevoia continuării ajutorului pentru această țară invadată de Rusia.

Din calitatea de vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul Europene, eurodeputatul – un avocat pledant pentru cauza fermierilor români care s-au confruntat cu dificultăți pe fondul războiului pornit de Putin – a atras atenția asupra situației generate de rămânerea cerealelor din Ucraina în țările de la graniță: România, Polonia, Bulgaria sau Republica Moldova.

Buda, cunoscător al situației, i-a transmis președintei Comisiei Europene că ”avem în același timp 3 milioane de tone de cereale ajunse din Ucraina în România care generează pierderi imense pentru fermieri”.

”Vin din România – la 650 de  km de granița cu Ucraina și facem eforturi uriașe să-i sprijinim pe ucraineni!  Avem în același timp 3 milioane de tone de cereale ajunse din Ucraina în România care generează pierderi imense pentru fermieri. Pierderi estimate la peste 3 miliarde de euro”, a explicat acesta.

”Da, aveți dreptul să obțineți compensații financiare deoarece voi nu trebuie să suferiți pentru ajutorul oferit Ucrainei și lumii întregi! Mai mult decât atât, rezerva de criză va fi activată!”, a fost reacția Ursulei von der Leyen.

Nu este prima dată când eurodeputatul a semnalat probleme cu care se confruntă fermierii din România. Acesta a solicitat Parlamentului European să dezbată situația fermierilor afectați de exporturile de cereale din Ucraina.

Apeluri au fost îndreptate și către Comisia Europeană, căreia Daniel Buda i-a solicitat să vină cu măsuri concrete și să compenseze pierderile suferite de fermierii din țările de la granița cu Ucraina pentru ca aceștia să-și poată continua activitatea. 

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, a solicitat comisarului european pentru agricultură să sprijine fermierii europeni, cu precădere pe cei din est,  afectați de războiul rus din Ucraina.

”Accesul la fertilizanți a reprezentat o problemă încă dinaintea războiului pentru  fermierii europeni, dar cu atât mai mult pentru  cei din Est, care  au subvenții mai mici. Dependența de gazul rusesc dar și de îngrășămintele chimice din Rusia și Belarus, generează în prezent dificultăți in ceea ce privește securitatea alimentară”, a evidențiat europarlamentarul într-o intervenție în Parlamentul European privind fertilizatorii.  

Acesta a citat o statistică potrivit căreia ”cel puțin între 30-50% din recoltele culturilor la nivel global sunt atribuite aplicării îngrășămintelor, iar potrivit studiilor de specialitate  nu putem hrăni în prezent populația lumii fără fertilizanți”.

”Astăzi, în statele din proximitatea războiului cu Ucraina – România, Bulgaria, Polonia, Ungaria sau Republica Moldova – producțiile agricole sunt vândute la  prețuri mult sub cele de cost, iar lipsa îngrășămintelor îi duce în pragul falimentului”, a atras atenția Daniel Buda.

În acest context, eurodeputatul a evidențiat nevoia de soluții urgente: ”fermierii trebuie să aibă acces la energie electrică, gaze naturale, îngrășăminte la prețuri accesibile, dar și de adoptarea rapidă a legislației în materie de noi tehnici de ameliorare a plantelor pentru a crește randamentul culturilor”.

De altfel, și Parlamentul European, prin rezoluția adoptată joi, îndeamnă Comisia Europeană să asigure aprovizionarea cu îngrășăminte, să ia măsuri pentru a reduce prețurile și să sporească autonomia strategică a UE în domeniul îngrășămintelor.

Eurodeputații au solicitat, de asemenea, o strategie pe termen lung a UE privind îngrășămintele și o strategie pe termen lung a UE privind nutrienții din sol până în iunie 2023.

Ei notează că gazul rusesc, utilizat în producția de îngrășăminte, contribuie la finanțarea războiului din Ucraina și solicită, prin urmare, ”alocarea de resurse suficiente cât mai curând posibil pentru a pune capăt dependenței de acest gaz”.

Eurodeputații recunosc, de asemenea, că a fi autosuficient în ceea ce privește îngrășămintele minerale ”nu este realist” pe termen mediu și că materiile prime utilizate pentru producerea îngrășămintelor provin adesea de la regimuri autocratice. UE nu ar trebui ”să înlocuiască o dependență cu alta” și trebuie să-și sporească autonomia strategică în domeniul îngrășămintelor.

Ca o măsură pe termen scurt pentru a crește disponibilitatea îngrășămintelor pentru agricultori și a stabiliza prețurile, eurodeputații propun utilizarea unei părți din bugetul agricol 2023 pentru a oferi asistență imediată agricultorilor și pentru a extinde suspendarea temporară a taxelor de import la toate îngrășămintele minerale, cu excepția celor provenite din Rusia și Belarus.

De asemenea, ei solicită Comisiei să analizeze un mecanism de achiziție comună a îngrășămintelor la nivelul UE și modul în care pot fi reduse blocajele de pe piața îngrășămintelor. Pe termen lung, europarlamentarii recomandă accelerarea procesului de decarbonizare și utilizarea de nutrienți fără fosile și reciclați pentru a produce îngrășăminte.