Connect with us

Dragoș Pîslaru

Europarlamentarul Dragoș Pîslaru, după acordul liderilor UE: România are o șansă istorică, atât prin prisma alocărilor financiare nerambursabile, cât mai ales pentru oportunitatea de a fi actor, nu spectator în marea transformare de la nivel european

Published

on

Europarlamentarul Dragoș Pâslaru (PLUS, Renew Europe) apreciază că fondurile europene acordate României în urma acordului la care au ajuns șefii de stat sau de guvern în urma discuțiilor maraton prelungite pe durata a patru zile și patru nopți reprezintă ”o mare șansă, atât prin prisma alocărilor financiare nerambursabile generoase, cât mai ales pentru oportunitatea de a fi actor, nu spectator în marea transformare de la nivel european”.

În cadrul unei postări pe pagina sa de Facebook, eurodeputatul român a salutat compromisul obținut de liderii UE, considerând că este o ”veste bună, în condițiile în care orice întârziere afecta practic capacitatea UE de a se mobiliza și depăși criza economică și socială declanșată de pandemia de COVID-19”.

În acest sens, Parlamentul European, care are rol de codecident pe buget, se va reuni joi în sesiune extraordinară pentru a adopta o rezoluție referitoare la acordul propus de Consiliu.

În viziunea europarlamentarului român, principalele probleme pe care le va ridica Parlamentul European sunt următoarele:

  • nivelul bugetului, cu privire la tăierile de sume față de propunerea inițială din mai multe programe, cum ar fi Fondul pentru o Tranziție Justă, programul Horizon pentru cercetare, fondurile pentru digitalizare sau dezvoltare rurală etc.
  • noile reguli de guvernanță impuse de statele ”frugale”, și anume frâna de siguranță prin care un stat membru poate bloca plățile pe Facilitatea de Redresare și Reziliență dacă i se pare că reformele implementate în acest program nu sunt în grafic sau nu sunt respectate. Această prevedere creează un dezechilibru între Consiliu și Parlament în ceea ce privește prerogativele de codecizie, ceea ce este inacceptabil pentru Parlament.
  • condiția respectării statului de drept, care deși menționată ca principiu, a fost mult voalată față de propunerea inițială a unui mecanism concret de vot cu majoritate calificată prin care să se poată penaliza statele care deviază de la respectarea principiilor statului de drept.

Rezultatele pentru România

Dragoș Pîslaru, co-raportorul Parlamentului European pe Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă, a realizat o trece în revistă a rezultatelor pentru România, luând în calcul trei variabile: cifre, condiționalități și capacitate de absorbție.

Din perspectiva cifrelor, europarlamentarul român consideră că ”există două moduri de a privi rezultatele acestui Consiliu European”.

”Pe de-o parte, dacă facem comparația cu alocările pe care le-a primit țara noastră în alte perioade bugetare, suma de 79,9 miliarde de euro pe care am obținut-o pentru 2021-2027 este o sumă-record. Alocarea este împărțită între cca. 63,2 miliarde de euro granturi și cca. 16,7 miliarde de euro împrumuturi. Sau, altfel, cca 46,3 de miliarde de euro granturi pe bugetul clasic, 16,7 miliarde de euro granturi pe planul de redresare (RRF – 13,7 mld de euro, JTF – 1 mld de euro, rural 0,6 mld de euro, REACT – 1,4 mld de euro) și cca. 16,7 miliarde de euro împrumuturi tot pe planul de redresare. Pe de altă parte, dacă facem comparația pre / post summit, imaginea este oarecum altfel. Față de propunerea de dinainte de Consiliul European, România pierde din alocarea de granturi. Prin tăierea a 20 de miliarde de euro din Fondul de Tranziție Justă, a 2,5 mld de euro din REACT, a 7,5 miliarde de euro din alocarea suplimentară pentru dezvoltarea rurală și a 7,7 miliarde de euro din programul de sănătate, România pierde granturi în valoare de cca. 2-3 miliarde de euro. Recuperează 100-200 de milioane de euro granturi pe Facilitatea de Redresare și Reziliență, dar tot rămâne o pierdere față de poziția de dinainte de summit pe partea de granturi. Există o compensare prin împrumuturi mai mari, dar nu este același lucru, evident”, a explicat Drașos Pîslaru.

Concluzia europarlamentarul român în acest caz este că România ”nici nu a pierdut nimic din alocare, dar nici nu a câștigat ceva”, în condițiile ”lipsei de transparență cu privire la alocările inițiale”, obiectivul de a nu fi tăiate alocările însemnate pe Politica de Coeziune sau pe Politica Agricolă Comună fiind realizat.

Capacitatea de absorbție și ”căutarea timpului pierdut”

Dragoș Pîslaru semnalează că ”România are șansa să accelereze investițiile pe care le-a tot amânat de atâta timp – școli, spitale, șosele, infrastructură edilitară, socială și economică”, în contextul în care România va beneficia de aproape 50 de miliarde de euro din politicile uzuale ale UE.

Astfel, ”este nevoie de concentrare a alocărilor financiare, de prioritizare adecvată, de pregătire rapidă și adecvată a proiectelor. Poate mai important ca niciodată este asumarea debirocratizării folosirii fondurilor europene. Fără a renunța la maculatura inutilă, fără a digitaliza toată interfața de lucru, a transparentiza toate procesele și a realiza parteneriate serioase cu sectorul privat, vom ajunge iarăși la un eșec al absorbției”, a explicat europarlamentarul român.

Acesta a atras atenția că ”este timpul pentru o cu totul abordare a banilor europeni”, repetarea greșelilor, cu aceleași proceduri și aceiași oameni fiind contraproductivă.

Noua generație de reforme și România posibilă

România ar urma să aibă alocată o sumă de cca. 30,5 de miliarde de euro pe Facilitatea de Redresare și Reziliență (RRF). În urma intervenției statelor frugale și nu numai, folosirea acestor sume va fi condiționată de îndeplinirea reformelor incluse în Planurile de Redresare și Reziliență, în corelare cu Recomandările Specifice de Țară din cadrul Semestrului European.

”România va trebui să propună reforme serioase, vizând transformarea ecologică, digitală, legate de competitivitatea economică, de dezvoltarea de competențe, de reziliența socială și de modernizarea administrației. Iar pentru a putea primi banii europeni va trebui să le și implementeze. Planurile trebuie trimise în această toamnă, aprobate până în aprilie 2021, iar reformele trebuie să poată angaja în totalitate fondurile europene în perioada 2021-2023”, a menționat Dragoș Pîslaru, membru al Comsiei pentru afaceri economice și monetare (ECON) din Parlamentul European.

”Consiliul European a marcat un moment important în procesul de relansare a Uniunii Europene. Urmează alte câteva luni critice pentru ambiția europeană să fie pusă în practică cât mai curând. Pentru România este o mare șansă, atât prin prisma alocărilor financiare nerambursabile generoase, cât mai ales pentru oportunitatea de a fi actor, nu spectator în mare transformare de la nivel european. Tot acest proces presupune însă un cu totul alt nivel de guvernare în România. Presupune voință politică, pricepere profesională și largă consultare publică. Soarta unui salt serios al României este în joc. Putem upgrada țara noastră la România posibilă pe care o visăm de atâta vreme”, a conchis europarlamentarul român.

Șefii de stat sau de guvern, au ajuns luni noapte la un compromis cu privire la bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 în valoare de 1.074 de miliarde de euro și pachetului de relansare economică post-pandemie, a cărui anvelopă bugetară se ridică la 750 de miliarde de euro, în urma unor discuții-maraton care s-au prelungit pe durata a patru zile și patru nopți, în cadrul primului summit ”în persoană” a Consiliului European după izbucnirea pandemiei, sub auspiciile președinției germane a Consiliului Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți dimineață, de la Bruxelles, că România a obținut 79,9 miliarde de euro din acordul privind bugetul și relansarea UE convenit de liderii statelor membre ale Uniunii Europene.

Șeful statului a precizat că suma de aproape 80 de miliarde de euro va fi folosită pentru proiecte europene, dând drept exemplu construcția de spitale, școli, modernizarea sistemelor publice, dar și reconstrucția economiei românești.  

 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) pentru a sprijini această categorie de cetățeni în timpul pandemiei COVID-19, a transmis eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), miercuri, din Parlamentul European, cu prilejul unei dezbateri privind introducerea unor măsuri sociale specifice pentru gestionarea crizei de sănătate. 

În mai 2020, Comisia a propus noi modificări ale Regulamentului privind dispozițiile comune și ale Regulamentului FEAD, ca răspuns la epidemia de COVID-19 și la nevoile tot mai mari. Aceste modificări măresc fondurile disponibile pentru FEAD în anii 2020, 2021 și 2022, ca parte a majorării resurselor alocate politicii de coeziune în cadrul bugetului UE pentru perioada 2014-2020.

În aprilie 2020, Comisia luase deja inițiativa de a modifica FEAD, ca parte a pachetului de măsuri intitulat Inițiativa plus pentru investiții ca reacție la coronavirus (CRII+). Respectivul pachet a acordat mai multă flexibilitate și lichiditate statelor membre.

 

„Renew Europe a sprijinit propunerea Comisiei și a contribuit substanțial la dezbateri. Suntem mulțumiți de această majorare a sumelor care vor merge către persoanele care au atât de multă nevoie de ajutor în aceste zile negre de pandemie. În România, FEAD se implementează prin Programul Operațional pentru Ajutorarea Persoanelor Defavorizate. Pentru acești oameni aflați în dificultate, procentul de 3% cu care majorăm finanțarea poate face diferența între viață și moarte”, a transmis eurodeputatul român. 

În acest context, Dragoș Pîslaru a precizat că este important ca statele membre să facă acum două lucruri: să profite la maxim de această oportunitate, dar și să se asigure că sursa acestor finanțări este comunicată corespunzător.

Banii trebuie să se transforme în alimente și în materiale vitale pentru oamenii care nu și le permit. Distribuite eficient, amplu, folosind toate mijloacele necesare în toate regiunile, în special în cele mai dificile sau îndepărtate. Utilizarea acestei majorări este voluntară, într-adevăr, dar eu cred ca statele membre ar trebui să profite de ea.  Nu în ultimul rând, acest program trebuie comunicat mai bine; este un răspuns direct, european, de solidaritate la suferința celor vulnerabili. Este un argument pentru o Europă mai puternică și cu prerogative crescute”, a mai spus eurodeputatul Renew Europe. 

Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) sprijină acțiunile statelor membre menite să ofere alimente și/sau asistență materială de bază celor mai sărace categorii ale populației. În afară de alimente, asistența acordată include îmbrăcăminte și alte articole esențiale pentru uz personal, de exemplu, încălțăminte, săpunuri și șampon.

De asemenea, asistența materială trebuie să meargă mână în mână cu măsurile de incluziune socială, în special cu serviciile de consiliere și sprijin care își propun să ajute persoanele afectate să iasă din sărăcie.

Autoritățile naționale pot sprijini, de asemenea, acordarea de asistență nematerială celor mai defavorizate persoane, pentru a le ajuta să se integreze mai bine în societate.

FEAD va ajuta persoanele defavorizate să facă primii pași pentru a scăpa de sărăcie și excluziune socială.

Fondul va contribui la satisfacerea celor mai elementare nevoi ale acestor persoane, o condiție esențială pentru a le permite să obțină un loc de muncă sau să urmeze un curs de formare, precum cele sprijinite prin Fondul Social European (FSE).

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Parlamentul European a adoptat cu o largă majoritate raportul lui Dragoș Pîslaru privind Instrumentul pentru Asistență Tehnică, element esențial în accesarea fondurilor din mecanismul de 672,5 miliarde de euro

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Parlamentul European a aprobat marți, cu o majoritate largă, Instrumentul pentru Asistență Tehnică, dosar coordonat de eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR-PLUS, Renew Europe) în calitate de raportor.

Raportul privind Instrumentul pentru Asistență Tehnică a fost adoptat cu 540 de voturi pentru, 75 împotrivă și 77 de abțineri.

“Ca parte a pachetului de recuperare, acest instrument este esențial pentru pregătirea, modificarea, implementarea și revizuirea planurilor naționale pe care statele membre le vor prezenta pentru a accesa banii din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență. Dacă acest instrument va fi folosit corect, pentru a pregăti planurile naționale de recuperare și reziliență, pentru a accesa fondurile necesare reformelor și investițiilor, pentru a crea un viitor durabil și echitabil economic și social, vom deveni cu adevărat mai rezistenți la provocările viitoare”, a scris Dragoș Pîslaru, pe Facebook, după anunțarea rezultatelor votului.

În prealabil, Instrumentul pentru Asistență Tehnică a fost adoptat săptămâna trecută în Comisia pentru afaceri economice și monetare din Parlamentul European. În aceeași zi, Comisia pentru bugete a aprobat și Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Instrumentul pentru asistență tehnică este considerat esențial în pregătirea și implementarea planurilor naționale de redresare și reziliență post-pandemie ale statelor membre. Eurodeputatul Dragoș Pîslaru a ajuns la un acord cu Consiliul UE privind acest instrument la 15 decembrie anul trecut.

La 28 mai 2020, Comisia Europeană a adoptat o propunere de regulament privind un instrument de sprijin tehnic care să înlocuiască Programul de sprijin pentru reforme structurale (PSRS). Prin intermediul noului Instrument de sprijin tehnic, Comisia va putea continua să ofere expertiză individualizată la fața locului, astfel încât statele membre să dispună de capacitatea instituțională și administrativă necesară pentru a elabora și a pune în aplicare reforme de promovare a creșterii și să poată consolida reziliența economiilor europene post-pandemie prin intermediul unor structuri administrative eficiente și funcționale.

În acest scop, similar PSRS, Instrumentul de sprijin tehnic va urmări să ofere statelor membre solicitante pe o bază voluntară sprijin tehnic pentru a-și consolida capacitatea instituțională și administrativă în elaborarea și punerea în aplicare a reformelor. În contextul planului de redresare, acesta va sprijini pregătirea și punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență, a reformelor și a investițiilor legate de tranzițiile ecologice și digitale. Tipul de asistență pe care îl poate oferi se referă, printre altele, la evaluări de impact sau bugetare. 

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Prin Instrumentul pentru Asistență Tehnică, România și celelalte state membre își pot crește capacitatea administrativă de a pregăti și implementa reforme

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Parlamentul European va dezbate în prima sesiune plenară din acest an Instrumentul pentru Asistență Tehnică, dosar pe care eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe) l-a coordonat în calitate de co-raportor al Legislativului European.

”Acest instrument este esențial în redactarea planurilor naționale de redresare și reziliență, prin care putem accesa cele 672,5 miliarde de euro ca să ne revenim după criză. Pe termen lung, cu ajutorul instrumentului, statele membre își pot crește capacitatea administrativă de a pregăti și implementa reforme. Statele membre pot primi, printre altele, asistență atunci când proiectează infrastructură digitală, competențe și soluții de guvernare sau construiesc sisteme de comunicații digitale sigure. Prin acest instrument vom deveni cu adevărat mai rezistenți la provocările viitoare”, a transmis eurodeputatul român într-un mesaj pe Facebook.

Dragoș Pîslaru a anunțat că o altă dezbatere importantă care va avea loc în această săptămână este cea privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane. ”În calitate de raportor din partea grupului Renew, am propus măsuri specifice pentru a combate efectele pandemiei COVID-19 asupra persoanelor defavorizate”, a mai spus Pîslaru.

Comisiile pentru afaceri economice și monetare și pentru bugete ale Parlamentului European au dat luni undă verde Mecanismului de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro și Instrumentului pentru asistență tehnică, dosare coordonate de Dragoș Pîslaru. 

Amintim că eurodeputatul Dragoș Pîslaru și ceilalți doi co-raportori ai Parlamentului European pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență în valoare de 672,5 miliarde de euro, nucleul fondului de redresare Next Generation EU, care se ridică la 750 de miliarde de euro, au ajuns la un acord cu președinția germană a Consiliului Uniunii Europene și cu Comisia Europeană la 18 decembrie 2020.

În noul exercițiu financiar, România va beneficia de o alocare de aproximativ 80 de miliarde de euro din planul financiar european de peste 1.8 trilioane de euro convenit de șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre, format dintr-un fond de redresare numit Next Generation EU în valoare de 750 de miliarde de euro și dintr-un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, a cărui valoare se ridică la suma de 1.074 miliarde de euro.

Aceaste 80 de miliarde de euro alocate țării noaste sunt distribuite pe doi piloni:

I. Aproximativ 33 de miliarde de euro (prețuri curente) provin din fondul de redresare Next Generation EU, împărțite astfel: 30,44 de miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, 1.4 miliarde de euro pentru programul React-EU, 650 de milioane de euro prin Fondul pentru Dezvoltare Rurală și 1 miliard prin Fondul pentru tranziție justă.

II. 46,3 miliarde de euro alocate României prin Cadrul financiar Multianual 2021-2027, defalcate după cum urmează: 26,8 miliarde de euro pentru Politica de coeziune, care va contribui, între altele, la crerea de locuri de muncă, sporirea competitivității întreprinderilor, creșterea economică, îmbunătățirea infrastructurii de transport, 18,6 miliarde de euro pentru Politica Agricolă Comună (PAC), 160 milioane de euro pentru Politica pentru pescuit și 760 milioane de euro pentru Fondul pentru tranziție justă, instrument ce finanțează teritoriile care se confruntă cu provocări socio-economice majore aferente procesului de tranziție către o economie a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

În ce privește Instrumentul pentru asistență tehnică, acesta este considerat fundamental pentru pregătirea și implementarea planurilor naționale de redresare și reziliență post-pandemie ale statelor membre. Eurodeputatul Dragoș Pîslaru a ajuns la un acord cu Consiliul UE privind acest instrument la 15 decembrie anul trecut.

La 28 mai 2020, Comisia Europeană a adoptat o propunere de regulament privind un instrument de sprijin tehnic care să înlocuiască Programul de sprijin pentru reforme structurale (PSRS).

Prin intermediul noului Instrument de sprijin tehnic, Comisia va putea continua să ofere expertiză individualizată la fața locului, astfel încât statele membre să dispună de capacitatea instituțională și administrativă necesară pentru a elabora și a pune în aplicare reforme de promovare a creșterii și să poată consolida reziliența economiilor europene post-pandemie prin intermediul unor structuri administrative eficiente și funcționale.

În acest scop, similar PSRS, Instrumentul de sprijin tehnic va urmări să ofere statelor membre solicitante pe o bază voluntară sprijin tehnic pentru a-și consolida capacitatea instituțională și administrativă în elaborarea și punerea în aplicare a reformelor. 

În contextul planului de redresare, acesta va sprijini pregătirea și punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență, a reformelor și a investițiilor legate de tranzițiile ecologice și digitale. Tipul de asistență pe care îl poate oferi se referă, printre altele, la evaluări de impact sau bugetare. 

Continue Reading

Facebook

U.E.3 mins ago

Parchetul European și Europol vor colabora pentru a combate infracțiunile care afectează interesele financiare ale UE. Laura Kövesi: Vom lupta mai bine cu cei care încearcă să fure banii cetățenilor europeni

ROMÂNIA31 mins ago

Ambasadorul George Maior, prezent la ceremonia de inaugurare a lui Joe Biden: Administrația Biden “a transmis mesaje puternice privind întărirea Parteneriatului dintre România și SUA”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI54 mins ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Pentru a avea o rețea europeană de transport funcțională, PE vine în întâmpinarea viitoarei propuneri a Comisiei Europene privind reviziuirea liniilor directoare pentru TEN-T

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Membrii Parlamentului European solicită unitate și autonomie strategică în raportul anual privind politica externă și de securitate comună a UE

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Statele membre ale UE vor putea utiliza fonduri din pachetul REACT-EU pentru protecția socială a persoanelor defavorizate pe durata redresării post-pandemie

ROMÂNIA2 hours ago

80 de ani de la Pogromul de la București. Președintele Senatului, Anca Dragu: Un moment reprobabil din istoria țării noastre din care trebuie să învățăm că valorile și principiile democratice trebuie apărate zi de zi

NATO2 hours ago

MApN: Șase avioane ale Forțelor Aeriene Spaniole și 130 de militari vin în România pentru a executa misiuni de poliție aeriană NATO la Marea Neagră

Traian Băsescu2 hours ago

Eurodeputatul PMP Traian Băsescu cere UE și țărilor membre să ia măsuri de prevenire a prăbușirii construcțiilor după cutremurele din Croația

ROMÂNIA3 hours ago

Guvernul a stabilit cinci etape de parcurs în vederea actualizării Planului Național de Redresare și Reziliență. Cristian Ghinea: Avem nevoie de un efort conjugat pentru a respecta termenul de transmitere către Comisia Europeană

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Casa Albă anunță că președintele Joe Biden va discuta cu partenerii străini despre problema iraniană: Iranul trebuie să reînceapă să se conformeze prevederilor din acordul nuclear

Dragoș Pîslaru21 hours ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac1 day ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE1 day ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac2 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending