Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Luhan trage un semnal de alarmă asupra situaţiei bolnavilor de hemofilie și hepatită din România

Published

on

luhanEuroparlamentarul PDL Petru Luhan a atras atenţia că bolnavii de hemofilie şi hepatită din România sunt condamnaţi la moarte, în condiţiile în care actualul Guvern al României i-a lăsat fără sprijin financiar sau medical.

Dezamăgiți de promisiunile nerespectate ale Ministerului Sănătății, bolnavii români de hemofilie și hepatită, prin vocea Alianței Pacienților Cronici din România, au făcut front comun cu europarlamentarul Petru Luhan, aducând în dezbaterea Parlamentului European dificultățile și discriminarea cu care se confruntă, potrivit unui comunicat transmis redacţiei.

În cadrul unei conferințe organizate la sfârșitul săptămânii trecute la Bruxelles, medici, pacienți, companii farmaceutice, experți ai Comisiei Europene, precum și europarlamentari au încercat să găsească soluții pentru ca bolnavii din România să beneficieze de acces egal, nediscriminatoriu, la tratamente la standarde europene.

Bolnavii de hemofilie trăiesc, în România, o dramă. Accesul la tratamentul care i-ar face să trăiască vieți normale este limitat. Aproximativ 2.000 de români au zilnic teama unei noi sângerări pe care nu o pot opri fără tratament, astfel încât, în lipsa acestuia, starea de dizabilitate sau decesul bat la ușăa declarat Cezar Irimia, președintele Alianței Pacienților Cronici din România (APCR).

Deși Ministerul a promis includerea hemofiliei ca prioritate în strategia națională de sănătate, în realitate, pacienții beneficiază în continuare doar de tratament în regim de urgență, spitalele deținând factor de coagulare de substituție în cantitate de doar 0,5 UI pe cap de locuitor,  adică de șase ori mai puțin decât standardul agreat la nivel european, se arată în comunicatul citat.

Este rușinos modul în care Ministerul Sănătății ignoră problemele bolnavilor de hemofilie. Dacă în Uniunea Europeană această boală rară nu mai este demult o problemă, la noi, bolnavii de hemofilie mor cu zilele în așteptarea alocării fondurilor necesare pentru tratament”, a declarat Luhan, care în 2013 a fost declarat Europarlamentarul Anului pentru inițiativele sale în domeniul sănătății.

În ceea ce privește problematica hepatitei, România are una dintre cele mai mari prevalențe  din UE, de 6.4% la 1.000 de locuitori, în cazul hepatitei B, și de 5.4% la 1.000 de locuitori în cazul hepatitei C, conform celor mai recente date statistice. Din păcate, programele de screening au fost abandonate, bolnavii nu au resursele financiare pentru a acoperi costul depistări bolii și costurile tratamentului, iar în rândul tinerilor consumul de droguri injectabile și piercing-ul au dus la creșterea alarmantă a numărului de îmbolnăviri.

Prezent la conferință, Prof. Dr. Mihai Voiculescu, președinte al Asociației Române pentru Studiul Ficatului, a atras atenția că infecțiile cu virus hepatic B și C sunt infecții asimptomatice cu impact biologic și social ridicat, denumite și “ucigași tăcuți” întrucât după un număr variabil de ani cauzează ciroză hepatică și cancer hepatic, boli grave cu mortalitate ridicată, de peste 4% pe an.

Din cauza atitudinii pasive a Ministerul Sănătății, asociațiile de pacienți cu boli hepatice, medici și bolnavi au venit la Bruxelles pentru a cere sprijinul Parlamentului European, pentru ca demersurile lor să nu mai fie ignorate de autoritățile din țară. Mesajul lor a fost bine primit atât de către reprezentanții Comisiei Europene prezenți la discuții, cât și de alți europarlamentari, alături de care le voi susține cauza”, a concluzionat Petru Luhan.

Pacienții  cu boli de ficat reclamă lipsa măsurilor sistematice de depistare, finanțarea necorespunzătoare chiar și pentru analizele necesare identificării virusului care ar trebui să fie gratuite, lipsa accesului la cele mai noi terapii, precum lipsa unui sistem național și eficient de monitorizare a hepatitelor virale, a sesizat Camelia Vlad, persoană delegată ca PR al  Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO).

Pentru a pune presiune pe Guvernul din România, eurodeputatul PDL Petru Luhan va lansa o declarație scrisă, această inițiativă bucurându-se deja de sprijinul altor colegi europarlamentari, dar și de sprijinul asociațiilor de pacienți și a ONG-urilor prezente. „De îndată ce va fi aprobată de Parlamentul European, voi transmite declarația scrisă către Comisia Europeană și Ministerului Sănătății, aceasta urmând să includă și un plan concret de acțiune, pe care autoritățile de la București nu-l vor mai putea ignora atât de ușor”, a mai declarat eurodeputatul, care în 2013 a fost declarat Europarlamentarul Anului pentru inițiativele sale în domeniul sănătății.

Corina Crețu

Corina Crețu, înaintea votului Parlamentului European privind Pachetul Mobilitate: Veștile pentru transportatorii români nu sunt îmbucurătoare

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Parlamentul European votează miercuri situația transportatorilor din Uniunea Europeană, iar din păcate forma propusă de Comisia Europeană va afecta grav transportatorii din Est, a afirmat luni eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D).

În ciuda tuturor eforturilor noastre de la Bruxelles, veștile pentru transportatorii români nu sunt îmbucurătoare“, a spus Crețu, într-o postare pe Facebook.

Parlamentul European va da ultimul vot privind reformele menite să îmbunătățească condițiile de muncă ale șoferilor, să clarifice prevederile legate de detașarea acestora și să combată practicile ilegale. Eurodeputații se vor pronunța miercuri cu privire la schimbările aduse normelor revizuite privind detașarea șoferilor, perioadele de repaus ale acestora și o mai bună aplicare a normelor în materie de cabotaj (și anume, transportul de mărfuri efectuat cu titlu temporar de către transportatori nerezidenți). Reforma va contribui, printre altele, la asigurarea unei remunerații echitabile pentru șoferi, la prevenirea cabotajului sistematic și la combaterea societăților de tip „cutie poștală”, informează PE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Noile norme, care au fost convenite provizoriu cu Consiliul, vor fi considerate adoptate, cu excepția cazului în care amendamentele depuse sunt votate cu majoritate absolută (adică cel puțin 353 de voturi).

“Încă din luna ianuarie am atras atenția asupra faptului că Guvernul României trebuie să depună toate eforturile pentru a evita situația la care s-ar putea să fim martori săptămâna aceasta. (…) Toate demersurile noastre, ale Membrilor Parlamentului European din Europa de Est, s-au lovit de o lipsă de înțelegere greu de imaginat din partea europarlamentarilor din țările occidentale. Au fost depuse zeci de amendamente în favoarea transportatorilor – pe care le-am cosemnat și eu – de către colegii din Europa de Est (nouă țări din Est și cele periferice), dar strict matematic șansele ca acestea să treacă sunt foarte mici. Printre amendamente se numără și prevederi care încearcă dacă nu să oprească acest Pachet, măcar să întârzie intrarea sa în vigoare. Mai mult decât atât, din păcate Comisia pentru Transporturi din Parlamentul European propune ca Pachetul să fie votat fără amendamente, ceea ce ar reduce și mai mult șansele adoptării acestor amendamente”, a mai adăugat Corina Crețu.

“Reiterez faptul că, în actuala formulă, Pachetul de Mobilitate impune tuturor firmelor de transporturi de pe teritoriul Uniunii Europene să se asigure că, la fiecare opt săptămâni, camioanele lor se întorc la centrul operațional din țară – ceea ce înseamnă o creștere exponențială a costurilor. Mai mult, unele măsuri sunt chiar neavenite în contextul actualei pandemii, pentru că nu permit distanțarea socială – cum e cazul interzicerii petrecerii perioadei de odihnă obligatorii în cabina camionului. Cred că astfel de momente ne demonstrează cât de multă nevoie e de o Uniune Europeană și mai solidă, sensibilă la probleme de acest fel. Și demonstrează fără îndoială cât de importantă e implicarea guvernelor naționale în politica europeană. Or din păcate, Guvernul de la București e de cele mai multe ori absent de la dezbateri – și mai grav e că absența aceasta se traduce în drame pentru cetățeni”, a conchis ea.

În perspectiva votului asupra Pachetului Mobilitate I care va avea loc în sesiunea plenară a Parlamentului European din 8-10 iulie , ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu şi ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor Lucian Bode, alături de omologii din Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia, au trimis la 30 iunie, o scrisoare comună tuturor parlamentarilor europeni.

“În cadrul scrisorii, cei doi oficiali români împreună cu omologii lor au reliefat prevederile restrictive şi disproporţionate din Pachetul Mobilitate I şi implicaţiile negative ale acestora, atât pentru transportul rutier şi funcţionarea adecvată a pieţei interne, cât şi pentru realizarea obiectivelor asumate de Uniunea Europeană în domeniul schimbărilor climatice. În acest context, semnatarii scrisorii au solicitat membrilor Parlamentului European reanalizarea prevederilor problematice din această perspectivă, conţinute de Pachetul Mobilitate I”, a informat MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Rareș Bogdan, interpelare către Comisia Europeană să oprească ”tratamentul inuman la care sunt supuși românii la frontierele grecești”

Published

on

© Rareș Bogdan/ Facebook

Eurodeputatul Rareș Bogdan (PNL, PPE), liderul delegației române din cel mai mare grup politic din Parlamentul European, solicită Comisiei Europene să orpească ”tratamentul inuman la care sunt supuși românii la frontierele grecești”, în contextul în care românii așteaptă ore întregi la granița dintre Bulgaria și Grecia, mai exact la punctul de frontieră Kulata.

”Am ajuns la Bruxelles și ma voi adresa chiar astăzi Comisiei Europene și voi cere să oprească tratamentul inuman la care sunt supuși românii la frontierele grecești”, a scris europarlamentarul român pe pagina de Facebook.

Potrivit deputatului liberal, turiștii români au o contribuție substanțială în sectorul turistic din Grecia: ”Cum este posibil așa ceva? Peste 500 de mii de români tranzitează anual granițele Greciei, iar turiștii noștri pe zona estivala sau culturală aduc acestei țări încasări de 1 miliard de euro în câteva luni”.

Rareș Bogdan a subliniat că în această dimineață coada de așteptare la punctul de frontieră Kulata a ajuns la 10km: ”Coada in aceasta dimineața a depășit 10 km și s-a inaintat și continua sa se înainteze extrem de greu la Vama KULATA, poarta de intrare in Elada lui Homer, Sofocle, Platon și Aristotel.”

În acest context, europarlamentul pune sub semnul întrebării libera circulație în Uniunea Europeană, un drept fundamental al blocului comunitar.

”Este inadmisibil să supui copii la testul COVID, să terorizezi oamenii, să-i sperii, să-i tratezi ca și când ar fi ciumați! Sa blochezi ore in sir 20 de copii sub 10 ani in avion sau intr-un spatiu închis si impropriu pe Aeroporturile din Heraklion și Atena. Unde este libera circulație din UE?”

Totodată, Rareș Bogdan acuză autoritățile elene de descriminare: ”Este adevărat că doar românii sunt supuși testului COVID? Ce-i cu discriminarea asta? Voi adresa de asemenea o interpelare in cadrul celui mai mare Grup politic din PE.”

Rareș Bogdan, membru al Grupului Popularilor Europeni din Parlamentul European se așteaptă ca premierul grec să ia măsuri pentru ”incetarea acestui calvar”: ”Mă aștept ca premierul Kyriakos Mitsotakis să ia măsuri, iar calvarul să înceteze, iar ambasadorul grec la Bucuresti sa fie chemat in Centrala MAE pentru a da explicații.”

”Romanii NU sunt cetățeni de rang 2. Gata cu capul plecat, Romania trebuie sa stea in Primul RÂND in Europa. Suntem o forța și umilința trebuie sa înceteze pentru totdeauna”, a conchis Rareș Bogdan în mesajul său.

Reamintim că în data de 4 iulie, Ministerul Afacerilor Externe a reluat în regim de urgenţă demersurile pe lângă autorităţile elene pentru fluidizarea traficului la punctul de frontieră Kulata – Promachonas şi informează sâmbătă că, la acest moment, coloana de autovehicule aflată în aşteptare pentru accesul în punctul de frontieră se întinde pe o lungime de aproximativ 12 kilometri, timpul de aşteptare fiind de aproximativ şase ore.

MAE avertizează că autorităţile elene competente pot modifica fără preaviz condiţiile de intrare pe teritoriul naţional, în funcţie de numărul de cazuri noi de COVID-19 ce vor fi înregistrate pe parcurs.

Continue Reading

S&D

PES face apel la liderii UE să aprobe planul ”Next Generation EU” de redresare post-pandemie: Nu ne putem permite să repetăm ​​greșelile din 2008. Nu vom supraviețui mai multor runde de austeritate

Published

on

© PES/Twitter

Membrii familiei social-democrate europene fac apel la Consiliul European să aprobe planul ”Next Generation EU” al Comisiei Europene și să adopte dispoziții privind combaterea rasismului și asistența medicală la prețuri accesibile.

Reunită prin videoconferință, președinția Partidului Socialiștilor Europeni (PES) a adoptat la 25 iunie o declarație prin care solicită un fond ambițios de recuperare, astfel încât UE să poată depăși criza COVID-19 și să se îndrepte către un viitor verde, social, digital, care promovează egalitatea de gen, inclusiv și durabil.

După adoptarea Declarației, președintele PES, Serghei Stanishev, a declarat:

În urmă cu trei luni, nimeni nu s-ar fi așteptat ca această pandemie să devină cel mai mare test de stres al societăților europene din ultimele decenii. Este de datoria liderilor europeni să se ridice  la înălțimea așteptărilor în acest moment istoric, să își facă datoria, să acționeze împreună și să pună în mișcare recuperarea. Social-democrații vor să vadă planul de redresare în acțiune și rapid. Statele noastre membre nu își pot permite să aștepte. Consiliul European trebuie să sprijine planul de recuperare la următoarea reuniune. O întârziere suplimentară va fi dăunătoare pentru cetățeni, întreprinderi și comunități care au fost lovite puternic. Familia noastră politică este fermă: redresarea trebuie să deschidă calea către o societate mai dreaptă și mai durabilă. Nu ne putem permite să repetăm ​​greșelile din 2008. Societățile noastre nu vor supraviețui mai multor runde de austeritate. Avem nevoie de o recuperare adecvată care să protejeze locurile de muncă și să ne îndrume către un viitor fără emisii de CO2, digital, democratic și egal din punct de vedere al genului.

Declarația adoptată de președinție – Salvarea vieții, salvarea locurilor de muncă – strategia PES pentru  recuperarea din criza COVID-19 – rezumă ambițiile colective ale familiei social-democrate de a realiza o redresare echitabilă și durabilă din criza COVID-19.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending