Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Luhan trage un semnal de alarmă asupra situaţiei bolnavilor de hemofilie și hepatită din România

Published

on

luhanEuroparlamentarul PDL Petru Luhan a atras atenţia că bolnavii de hemofilie şi hepatită din România sunt condamnaţi la moarte, în condiţiile în care actualul Guvern al României i-a lăsat fără sprijin financiar sau medical.

Dezamăgiți de promisiunile nerespectate ale Ministerului Sănătății, bolnavii români de hemofilie și hepatită, prin vocea Alianței Pacienților Cronici din România, au făcut front comun cu europarlamentarul Petru Luhan, aducând în dezbaterea Parlamentului European dificultățile și discriminarea cu care se confruntă, potrivit unui comunicat transmis redacţiei.

În cadrul unei conferințe organizate la sfârșitul săptămânii trecute la Bruxelles, medici, pacienți, companii farmaceutice, experți ai Comisiei Europene, precum și europarlamentari au încercat să găsească soluții pentru ca bolnavii din România să beneficieze de acces egal, nediscriminatoriu, la tratamente la standarde europene.

Bolnavii de hemofilie trăiesc, în România, o dramă. Accesul la tratamentul care i-ar face să trăiască vieți normale este limitat. Aproximativ 2.000 de români au zilnic teama unei noi sângerări pe care nu o pot opri fără tratament, astfel încât, în lipsa acestuia, starea de dizabilitate sau decesul bat la ușăa declarat Cezar Irimia, președintele Alianței Pacienților Cronici din România (APCR).

Deși Ministerul a promis includerea hemofiliei ca prioritate în strategia națională de sănătate, în realitate, pacienții beneficiază în continuare doar de tratament în regim de urgență, spitalele deținând factor de coagulare de substituție în cantitate de doar 0,5 UI pe cap de locuitor,  adică de șase ori mai puțin decât standardul agreat la nivel european, se arată în comunicatul citat.

Este rușinos modul în care Ministerul Sănătății ignoră problemele bolnavilor de hemofilie. Dacă în Uniunea Europeană această boală rară nu mai este demult o problemă, la noi, bolnavii de hemofilie mor cu zilele în așteptarea alocării fondurilor necesare pentru tratament”, a declarat Luhan, care în 2013 a fost declarat Europarlamentarul Anului pentru inițiativele sale în domeniul sănătății.

În ceea ce privește problematica hepatitei, România are una dintre cele mai mari prevalențe  din UE, de 6.4% la 1.000 de locuitori, în cazul hepatitei B, și de 5.4% la 1.000 de locuitori în cazul hepatitei C, conform celor mai recente date statistice. Din păcate, programele de screening au fost abandonate, bolnavii nu au resursele financiare pentru a acoperi costul depistări bolii și costurile tratamentului, iar în rândul tinerilor consumul de droguri injectabile și piercing-ul au dus la creșterea alarmantă a numărului de îmbolnăviri.

Prezent la conferință, Prof. Dr. Mihai Voiculescu, președinte al Asociației Române pentru Studiul Ficatului, a atras atenția că infecțiile cu virus hepatic B și C sunt infecții asimptomatice cu impact biologic și social ridicat, denumite și “ucigași tăcuți” întrucât după un număr variabil de ani cauzează ciroză hepatică și cancer hepatic, boli grave cu mortalitate ridicată, de peste 4% pe an.

Din cauza atitudinii pasive a Ministerul Sănătății, asociațiile de pacienți cu boli hepatice, medici și bolnavi au venit la Bruxelles pentru a cere sprijinul Parlamentului European, pentru ca demersurile lor să nu mai fie ignorate de autoritățile din țară. Mesajul lor a fost bine primit atât de către reprezentanții Comisiei Europene prezenți la discuții, cât și de alți europarlamentari, alături de care le voi susține cauza”, a concluzionat Petru Luhan.

Pacienții  cu boli de ficat reclamă lipsa măsurilor sistematice de depistare, finanțarea necorespunzătoare chiar și pentru analizele necesare identificării virusului care ar trebui să fie gratuite, lipsa accesului la cele mai noi terapii, precum lipsa unui sistem național și eficient de monitorizare a hepatitelor virale, a sesizat Camelia Vlad, persoană delegată ca PR al  Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO).

Pentru a pune presiune pe Guvernul din România, eurodeputatul PDL Petru Luhan va lansa o declarație scrisă, această inițiativă bucurându-se deja de sprijinul altor colegi europarlamentari, dar și de sprijinul asociațiilor de pacienți și a ONG-urilor prezente. „De îndată ce va fi aprobată de Parlamentul European, voi transmite declarația scrisă către Comisia Europeană și Ministerului Sănătății, aceasta urmând să includă și un plan concret de acțiune, pe care autoritățile de la București nu-l vor mai putea ignora atât de ușor”, a mai declarat eurodeputatul, care în 2013 a fost declarat Europarlamentarul Anului pentru inițiativele sale în domeniul sănătății.

Traian Băsescu

Eurodeputatul Traian Băsescu, despre rezultatele întâlnirii Trump-Iohannis: România şi-a asumat o interdicţie stabilită de preşedintele SUA

Published

on

© Partidul Miscarea Populara/ Facebook

Fostul președinte al României și actual vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, Traian Băsescu, este de părere că România trebuie să își îmbunătățească climatul investițional în domeniul energie pentru ca Exxon să continue să investească în exploatarea și extracția gazelor din Marea Neagră.

Prezent la B1 TV, unde a analizat vizita președintelui Klaus Iohannis la Washington și Declarația Comună adoptată împreună cu Donald Trump, fostul șef al statului a spus că declarația este o listă consistentă de asumări, referindu-se deopotrivă la dezvoltarea tehnologiei 5G și la securitatea energetică, inclusiv în ce privește dezvoltarea domeniului energiei nucleare civile în România.

Referitor la punctul din declaraţie privind comunicaţiile 5G şi implicarea investitorilor chinezi, Băsescu a spus că “aici România şi-a asumat o interdicţie stabilită de preşedintele Trump”.

Fostul şef al statului s-a referit şi la capitolul din declaraţia comună care prevede analizarea unor modalităţi de îmbunătăţire a climatului investiţional în domeniul energiei în beneficiul ambelor ţări. 

“Trebuie să îmbunătăţim climatul investiţional că altfel Exxon nu vine să scoată gazele. Deci mesajul este clar şi trebuit citit ca atare”, consideră Traian Băsescu, eurodeputat PMP și PPE.

Fostul preşedinte a vorbit şi despre încurajarea colaborării în domeniul energiei nucleare civile prevăzută în declaraţia comună, spunând, în context: “Deci noi facem reactoarele şi nu China”.  

În Declarația Comună semnată de președinții Statelor Unite și României și care marchează 30 de ani de la prăbușirea comunismului în România și 15 ani de la aderarea țării noastre la NATO, principalele elemente de noutate ale acestui document sunt reflectate de opoziția celor două țări față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe europeni dependenți energetic față de Rusia, evitarea riscurilor de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G și colaborarea în domeniul energiei nucleare civile din România.

Continue Reading

Eugen Tomac

Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului, eurodeputatul Eugen Tomac: ”Nu putem construi un viitor sănătos, dacă uităm prea ușor cele mai tragice clipe din istoria națiunii noastre”

Published

on

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP,PPE) își exprimă recunoștința pentru românii care au murit în urma represiunii staliniste, în urmă cu 80 de ani și a subliniat în mesajul său că: ”Nu putem construi un viitor sănătos dacă uităm prea ușor cele mai tragice clipe din istoria deloc îndepărtată a națiunii nostre.”

Reamintim că acum 80 de ani, la Moscova a fost semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, o înțelegere între naziști și sovietici îndreptată împotriva României, țărilor Baltice și a Poloniei, prin care a fost împărțită Europa Centrală și de Est și care a dus la încălcarea drepturilor fundamentale a zeci de milioane de oameni într-una dintre cele mai întunecate perioade din istoria continentului nostru.

”Abia astăzi, la 80 de ani de la semnarea acestei înțelegeri criminale, Kremlinul a recunoscut oficial și a prezentat documentul care demonstrează complicitatea lui Stalin la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial prin această înțelegere cu Hitler”, transmite acesta.

Citiți și: Moscova a publicat protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov la 80 de ani de la semnare pe fondul diviziunilor din societatea rusă

Comemorarea vicitimelor ”este o chestiune ce ține de demnitatea statului român”, subliniază Eugen Tomac.

În acest context, eurodeputatul Eugen Tomac critică autoritățile române pentru modul în care comemorează victimele țării noastre, realizând o antiteză cu celelalte țări afectate de același pact: ”În timp ce în țările baltice astăzi este zi de doliu și cetățenii Estoniei, Letoniei și Lituaniei își comemorează victimele represiunilor staliniste, în România nimeni nu a aprins măcar o lumânare în memoria a sute de mii de cetățeni români nevinovați, omorâți după anexarea teritoriilor românești în urma Pactului Ribbentrop – Molotov. Nici Președintele, nici reprezentanții Guvernului sau ai Parlamentului.”

”Nu putem construi un viitor sănătos dacă uităm prea ușor cele mai tragice clipe din istoria deloc îndepărtată a națiunii nostre”, a mai adăugat acesta.

De asemenea, ministrul Apărării din Federația Rusă, Serghei Șoigu, se află astăzi la Chișinău pentru a serba “eliberarea” Basarabiei, iar potrivit eurodeputatului, acest lucru reprezintă ”un gest sfidător la adresa României”: ”Rusia ne sfidează și îi umilește din nou pe români, iar România, prin decidenții săi de astăzi, a luat poziția înțeleptului care nu vede și nu aude!”

Eugen Tomac este președintele Partidului Mișcarea Populară și deține primul mandat de deputat în Parlamentul European, făcând parte din cea mai mare familie politică, cea a Popularilor Europeni. Eurodeputatul PMP și PPE este activ în Parlamentul European în următoarele comisii și delegații: membru în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL), în subcomisia pentru drepturile omului (DROI), membru în Delegația la Comisia parlamentară de parteneriat UE-Armenia, la Comisia parlamentară de cooperare UE-Azerbaidjan și la Comisia parlamentară de asociere UE-Georgia (DSCA) și totodată este membru în Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest (DEPA).

Mai multe infoarmații despre activitatea europarlamentarului, aici.

Continue Reading

Traian Băsescu

Traian Băsescu, despre Declarația Comună de la Washington: Nu aș fi dat niciodată un mesaj împotriva Germaniei împreună cu SUA

Published

on

Fostul președinte al României și actual membru al Parlamentului European, Traian Băsescu, consideră că Declarația Comună semnată la Washington de președinții Donald Trump și Klaus Iohannis este o listă consistentă de asumări, unele pe care nu le-ar fi semnat în calitate de șef de statului și oferind ca exemplu în acest sens poziționarea față de Nord Stream 2.

Prezent la B1 TV, fostul președinte a spus că în ce privește opoziția președinților Trump și Iohannis față de construcția conductei Nord Stream 2 nu ar fi dat niciodată, ca preşedinte al României, “un mesaj împotriva Germaniei împreună cu Statele Unite” şi nici împotriva vreunui partener din UE. 

În ceea ce priveşte opoziţia faţă de Nord Stream 2, fostul preşedinte a spus că nu ar fi dat niciodată, ca preşedinte al României, “un mesaj împotriva Germaniei împreună cu Statele Unite” şi nici împotriva vreunui partener din UE.  

Opoziția pentru Nord Stream 2. Nu m-aș fi dus niciodată în SUA să lovesc în Germania. Gândiți-vă că această declarație e citită în toate cancelariile. Avem un parteneriat strategic împreună cu Statele Unite, dar suntem în Europa şi în UE şi crizele le-am trecut împreună cu Germania” a mai spus Traian Băsescu, eurodeputat și vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European.

În Declarația Comună semnată de președinții Statelor Unite și României și care marchează 30 de ani de la prăbușirea comunismului în România și 15 ani de la aderarea țării noastre la NATO, principalele elemente de noutate ale acestui document sunt reflectate de opoziția celor două țări față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe europeni dependenți energetic față de Rusia, evitarea riscurilor de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G și colaborarea în domeniul energiei nucleare civile din România.

 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending