Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D) a militat din nou pentru cauza europeană a Republicii Moldova. Toate amendamentele depuse de eurodeputatul român, incluse în declarația finală a Comitetului Parlamentar de Asociere UE-Moldova

Published

on

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D), membru al Comitetului Parlamentar de Asociere UE-Moldova, a militat miercuri în cadrul celei de-a 7-a întâlniri a acestui comitet pentru cauza europeană a Republicii Moldova și pentru susținerea țării vecine, aflată într-o situație deloc facilă, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

În perioada 18-19 decembrie, la Strasbourg, are loc cea de-a 7-a întâlnire a Comitetului Parlamentar de Asociere UE-Moldova, participantii fiind membri ai Parlamentului European și ai Parlamentului Republicii Moldova, reprezentanti ai Serviciului European de Actiune Externă, reprezentanți din partea Comisiei Europene, DG NEAR, respectiv reprezentanți ai Comitetului Economic si Social European.

Europarlamentarul Maria Grapini face parte din Comitetul Parlamentar de Asociere UE-Moldova și este un susținător asumat al Republicii Moldova. Intervențiile sale din PE, ori de câte ori țara vecină a fost pusă la zid, prin sancțiuni economice radicale, au fost vehemente, Maria Grapini solicitând ca cetățenii Republicii Moldova să nu sufere din cauza conducerii politice vremelnice.

“Sunt bucuroasă pentru că avem această declarație si recomandări pentru Republica Moldova, la care am depus amendamente, care au fost cuprinse în textul final, pe care sper sa îl adoptăm ușor, mâine! Cred că Republica Moldova trebuie să-si continue parcursul european. Am relații cu Republica Moldova încă din anii ‘90, la început în business, apoi din punct de vedere politic. Cred că este necesar ca Uniunea Europeană să continue acordarea sprijinului financiar pentru Republica Moldova, așa cum s-a procedat si în guvernul anterior și sper să nu mai fie cazul să avem o rezolutie de sancționare a țării. Am avut în trecut una, pe care, însă, eu nu am votat-o. De asemenea, consider că trebuie să avem în vedere situația din Transnistria și evidenta ei îmbunătățire.”, a declarat Maria Grapini în cadrul celei de-a 7-a întâlniri a Comitetului Parlamentar de Asociere UE-Moldova.

Comitetul Parlamentar de Asociere UE-Moldova decide, în cele două zile de ședință, o Declarație finală și recomandări pentru ca Republica Moldova să poată intra în familia europeană.

Europarlamentarul Maria Grapini a depus amendamente cheie, toate urmând să fie incluse în documentul european final care se va vota, joi, 19 decembrie, la Strasbourg.

Amendamentele europarlamentarului român vizează consolidarea independenței instituțiilor statului și îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor, dezvoltarea economică, crearea locurilor de muncă. îmbunătățirea sistemului de sănătate și de învățământ, necesitatea urgentă de a pune în aplicare un set ambițios de reforme ale sistemului de justiție și de combatere a corupției pentru a preveni deteriorarea standardelor democratice și a statului de drept, importanța asigurării pluralismului media, incluzând o multitudine de canale TV, a protejării mass-media independente și a libertății de exprimare și a reformei radiodifuzorului național, reforme în sectorul energetic, ținând cont de necesitatea reducerii emisiilor de carbon și a combaterii poluării mediului înconjurător, importanța dezvoltării practicilor transparente, a asigurării unui proces electoral corect și a unui mediu concurențial, respectiv necesitatea ca perspectiva europeană a Moldovei să fie înrădăcinată în primul rând într-o aderență a valorilor și principiilor care stau la baza Uniunii Europene.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

S&D

Parlamentul suedez a votat pentru aderarea României la spațiul Schengen, anunță eurodeputatul Victor Negrescu

Published

on

© Victor Negrescu/ Facebook

Parlamentul suedez a votat pentru aderarea României la spațiul Schengen, votul având loc în această dimineață în Comisia de Afaceri Europene a legislativului de la Stockholm, a anunțat vineri eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu.

“Opoziția social-democrată a salvat guvernul de dreapta deși acesta este susținut de o coaliție din care fac parte extremiştii, demonstrând astfel încă o dată faptul că influența Partidului Social Democrat în familia social-democrată europeană este reală și în interesul României”, a afirmat Negrescu, vicepreședinte al Partidului Socialiștilor Europeni.

Acesta a îndemnat și celelalte familii politice europene, Partidul Popularilor Europeni, Renew Europe sau Conservatorii Europeni să sprijine România cu adevărat, deoarece momentan, atât în Austria, cât şi în Olanda aceste partide blochează accesul țării noastre la zona de liberă circulație.

“Dar pentru că aderarea la Schengen este un obiectiv național, am intrat şi noi în contact cu aceste formațiuni politice pentru că nu dorim politizarea subiectului şi credem că trebuie să fim uniți pentru interesul României”, a continuat el.

Potrivit lui Negrescu, momentul cheie privind extinderea spațiului Schengen va fi în data de 7 decembrie, cu ocazia reuniunii ambasadorilor statelor membre UE, în care se decide ordinea de zi finală a Consiliului de Justiție şi Afaceri Interne.

La acest moment, Austria se opune deschis, iar Olanda exprimă reticențe mai ales față de Bulgaria.

Totodată, Croația are girul tuturor statelor membre.

Ordinea de zi a reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie, care cuprinde o discuție privind aplicarea prevederilor Schengen de către Bulgaria, România și Croația și obiectivul adoptării unor decizii în acest sens, urmează a fi definitivată la reuniunea Comitetului Reprezentanților Permanenți, care reunește ambasadorii statelor UE, și care va avea loc pe 7 decembrie.

După anunțul cancelarului social-democrat german Olaf Scholz din luna august privind susținerea pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen și sprijinul din partea Comisiei Europene și a Parlamentului European, s-au păstrat obiecții din partea Olandei și au apărut obiecții din partea Austriei și a opoziției din Suedia care susține guvernul minoritar în Parlament în ceea ce privește extinderea spațiului Schengen prin cooptarea Bulgariei și a României.

Surse oficiale au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că guvernul olandez a asigurat că “va propune Parlamentului un vot pozitiv pentru România”, în vreme ce social-democrații din Parlamentul Suediei au spus “da” aderării României și Bulgariei la Schengen și s-au declarat pregătiți să susțină poziția Guvernului de la Stockholm. În schimb, cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți.

Un vot asupra extinderii spaţiului Schengen este programat la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 8-9 decembrie, conform agendei pe care o promovează președinția cehă a Consiliului. În pregătirea acestui moment, Comisia Europeană a solicitat Consiliului Uniunii Europene să adopte fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen.

De asemenea, misiunea voluntară de evaluare a implementării de către România a acquis-ului Schengen care s-a aflat la mijlocul lunii noiembrie în țara noastră și din care au făcut parte experți ai Comisiei Europene, ai Consiliului și experți din țări membre precum Olanda, Cehia, Suedia și Germania, a publicat un raport favorabil pentru țara noastră.

O altă piedică în calea aderării României la Schengen, evocată în ultimul deceniu de către Olanda, a fost Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă, în raportul publicat pe 22 noiembrie, Comisia Europeană a concluzionat că ”România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător”.

Continue Reading

PPE

În ajunul reuniunii liderilor PPE de la Atena la care participă și Klaus Iohannis, grupul PPE din Parlamentul European cere primirea României în Schengen

Published

on

© Administrația Prezidențială

Grupul PPE din Parlamentul European a solicitat vineri, în ajunul reuniunii liderilor PPE de la Atena, ca statele membre ale UE să aducă în sfârșit România, Bulgaria și Croația în spațiul Schengen, cu ocazia reuniunii din data de 8 decembrie a miniștrilor afacerilor interne sub auspiciile Consiliului JAI, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“România, Bulgaria și Croația au dovedit că sunt mai mult decât pregătite pentru a adera pe deplin la Schengen, după ce au făcut față în mod exemplar, sub o presiune imensă, crizelor de migrație, restricțiilor pandemice și acum sosirii refugiaților de război. Ei îndeplinesc toate cerințele, este timpul să livrăm”, a îndemnat eurodeputatul Paulo Rangel, vicepreședinte al Grupului PPE, responsabil pentru funcționarea spațiului Schengen în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne.

Apelul grupului politic care este condus de Manfred Weber, politicianul german fiind și președintele familiei europene cu același nume, vine înainte de reuniunea liderilor din Partidul Popular European de la Atena, găzduită de premierul elen Kyriakos Mitsotakis și la care va participa și președintele Klaus Iohannis, conform unui comunicat remis de Palatul Cotroceni.

Șeful statului “va participa și la reuniunea de lucru, la nivel de lideri, a Partidului Popular European, în cadrul căreia vor fi discutate teme de actualitate ale agendei europene”, a informat Administrația Prezidențială.

Reuniunea este cu atât mai importantă cu cât din garnitura șefilor de stat sau de guvern din UE care fac parte din PPE face parte și cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a cărui țară a manifestat reticențe cu privire la aderarea României și a Bulgariei la Schengen, nu și a Croației, țară condusă tot de un premier PPE, Andrej Plenkovic.

Ordinea de zi a reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie, care cuprinde o discuție privind aplicarea prevederilor Schengen de către Bulgaria, România și Croația și obiectivul adoptării unor decizii în acest sens, urmează a fi definitivată la reuniunea Comitetului Reprezentanților Permanenți, care reunește ambasadorii statelor UE, și care va avea loc pe 7 decembrie.

Discuții politico-diplomatice sunt așteptate a fi purtate și la Tirana, marți, unde are loc summitul dintre țările UE și țările din Balcanii de Vest, una dintre temele reuniunii din Albania fiind abordarea în comun a gestionării migrației, având în vedere că numărul de persoane aflate pe ruta de migrație din Balcanii de Vest a crescut substanțial în ultimul an.

După anunțul cancelarului german Olaf Scholz din luna august privind susținerea pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen și sprijinul din partea Comisiei Europene și a Parlamentului European, s-au păstrat obiecții din partea Olandei și au apărut obiecții din partea Austriei și a opoziției din Suedia care susține guvernul minoritar în Parlament în ceea ce privește extinderea spațiului Schengen prin cooptarea Bulgariei și a României.

Surse oficiale au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că guvernul olandez a asigurat că “va propune Parlamentului un vot pozitiv pentru România”, în vreme ce social-democrații din Parlamentul Suediei au spus “da” aderării României și Bulgariei la Schengen și s-au declarat pregătiți să susțină poziția Guvernului de la Stockholm. În schimb, cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți. Ca parte a eforturilor de a convinge partenerii europene, ministrul român de interne s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac prezentându-i date oficiale care atestă că doar 2,7% dintre migranții care au ajuns în UE au tranzitat țara noastră.

Un vot asupra extinderii spaţiului Schengen este programat la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 8-9 decembrie, conform agendei pe care o promovează președinția cehă a Consiliului. În pregătirea acestui moment, Comisia Europeană a solicitat Consiliului Uniunii Europene să adopte fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen.

De asemenea, misiunea voluntară de evaluare a implementării de către România a acquis-ului Schengen care s-a aflat la mijlocul lunii noiembrie în țara noastră și din care au făcut parte experți ai Comisiei Europene, ai Consiliului și experți din țări membre precum Olanda, Cehia, Suedia și Germania, a publicat un raport favorabil pentru țara noastră.

O altă piedică în calea aderării României la Schengen, evocată în ultimul deceniu de către Olanda, a fost Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă, în raportul publicat pe 22 noiembrie, Comisia Europeană a concluzionat că ”România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător”.

“Suntem pregătiți să colaborăm, suntem pregătiți să găsim noi soluții și suntem pregătiți să avem un vot pe 8 decembrie”, a declarat, recent, președintele Klaus Iohannis.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu califică Rusia drept stat care sponsorizează terorismul: Regimul lui Putin a finanțat conflicte, a îndurerat familii și a rupt țări

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a sprijinit rezoluția Parlamentului European prin care Rusia este recunoscută drept țară care sponsorizează terorismul și prin care li se solicită statelor membre UE să ia o serie de măsuri restrictive împotriva Moscovei ”și a acelor țări recunoscute ca sponsori ai terorismului, cu impact profund asupra relațiilor lor cu UE și aliații săi”.

”Cecenia, Nagorno-Karabah, Osetia de Sud, Transnistria și lista ar putea continua. Regiuni zguduite de război, familii îndurerate și țări rupte. Punctul comun în toate acestea este regimul luni Putin. A finanțat conflicte și a inventat un nou concept: conflict înghețat”, a detaliat Marinescu într-o explicație a votului pentru CaleaEuropeană.ro.

În viziunea sa, ”Grupul Wagner, precum și alte grupuri armate și miliții finanțate de Rusia trebuie incluse pe lista teroristă a UE”.

”Când existența unei grupări ca Grupul Wagner devine un fapt public, când faptul că acest grup de comandă este susținut de la Kremlin, atunci nu este greșit să spunem că regimul de la Moscova este un sponsor al terorismului”, a completat eurodeputatul.

Parlamentul European a adoptat la 23 noiembrie o rezoluție referitoare la ultimele evoluții din războiul brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Eurodeputații subliniază că atacurile și atrocitățile deliberate comise de forțele ruse și reprezentanții acestora împotriva civililor din Ucraina, distrugerea infrastructurii civile și alte încălcări grave ale dreptului internațional și umanitar constituie acte de terorism și crime de război. În lumina acestui fapt, ei recunosc Rusia ca stat care sponsorizează terorismul și „recurge la mijloace teroriste”.

Continue Reading

Facebook

NATO2 hours ago

Estonia cumpără rachete HIMARS de la SUA, cea mai importantă achiziție militară din istoria acestui stat baltic

U.E.2 hours ago

Comisarul european Thierry Breton propune crearea “fond european de suveranitate în proiecte industriale” pentru a face față subvențiilor americane

U.E.2 hours ago

Plafonarea prețului petrolului rusesc: UE afirmă că va reduce capacitatea Rusiei de a purta un război în Ucraina, Zelenski consideră că “nu este o decizie serioasă”

U.E.2 hours ago

Liderul partidului de la putere din Polonia denunță “dominația” Germaniei în Europa, înlocuind “metodele militare” cu “metodele pașnice”

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Premieră: România a început exportul de gaze către Republica Moldova prin conducta Iași-Ungheni

MAREA BRITANIE22 hours ago

Joe Biden și prințul William au discutat despre schimbările climatice la Boston, oraș simbol al colonialismului britanic până la independența SUA

SUA23 hours ago

SUA și-au prezentat noul bombardier strategic B-21, invizibil și capabil să efectueze lovituri nucleare cu rază lungă de acțiune

CHINA1 day ago

SUA și UE, noi runde de dialog privind China și Indo-Pacificul: Nu am fost niciodată “mai aliniate strategic” în “hotărârea transatlantică comună pentru apărarea libertății”

G71 day ago

UE, G7 și Australia au ajuns la un acord să plafoneze prețul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Klaus Iohannis, primit de premierul Greciei: Memorandumul privind coridorul vertical de gaze va asigura fluxuri de gaze naturale și înspre Republica Moldova

NATO2 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO4 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO4 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO4 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO4 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO4 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL5 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO5 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

Team2Share

Trending