Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D), în Parlamentul European: ”Cer Comisiei, Consiliului și Parlamentului să avem o unitate de măsură unică pentru analiza integrității celor care lucrează în instituțiile europene”

Published

on

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D) a subliniat, în cadrul dezbaterii din Parlamentul European pe tema standardelor privitoare la integritatea, etica și incompatibilitatea aleșilor și funcționarilor europeni, nevoia unei singure unități de măsură, în condițiile în care acesre noțiuni sunt, în ultimul timp, neglijate vizibil.

”Avem nevoie de standarde uniforme privind integritatea, etica și incompatibilitatea pentru toți aleșii și funcționarii europeni! Trebuia să avem dezbaterea aceasta mai demult. Vorbim despre prevenția în conflictul de interese, integritate, etică și constatăm că există extrem de mare diferență între instituțiile europene: Consiliul spune că nu este încă pregătit să aibă o discuție pe tema asta, Comisia are alte reguli, Parlamentul alte reguli, fiecare stat are alte reguli…Vorbim de standarde comune? Cum să anunțe președinta Comisiei Europene echipa și după aceea să constatăm că ea nu este bună? Aceste verificări de integritate pentru propuneri de comisari trebuiau făcute înainte”, a spus Maria Grapini, in plenul Parlamentului European, justificându-și intervenția prin cele mai recente exemple publice europene, în care dubla măsură a fost din nou vizibilă și resimțită evident, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

Europarlamentarul român a solicitat, în final, tratament egal și nediscriminatoriu.

”Este foarte important nu numai să avem un cod și măsurile aferente, ci să știm și cum le punem în aplicare. De aceea, cer Comisiei, Consiliului și Parlamentului să avem o unitate de măsură unică pentru analiza integrității celor care lucrează în instituțiile europene, pentru analiza integrității tuturor!”, a conchis Maria Grapini.

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D) este vicepreședinte al Comisiei pentru Piață Internă și Protecția Consumatorilor (IMCO) din Parlamentul European.

Aceasta a fost desemnată, de asemenea, raportor la Comisiile IMCO și TRAN, pentru bugetul pe 2020. Astfel, Maria Grapini va conduce negocierile în Trilog, cu Consiliul și Comisia Europeană, pe raportul care vizează noul Regulament Vama (document important pentru că se referă la intrarea produselor pe Piața Internă).

Europarlamentarul român va fi membru și în Comisiile AFCO (Comisia pentru Afaceri Constituționale), respectiv CONT (Comisia pentru Control Bugetar).

Maria Grapini va mai face parte din următoarele delegații: Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest, Delegația la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova și Delegația pentru relațiile cu Japonia.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), în dialog cu experții privind soluțiile pentru creșterea ocupării forței de muncă din agricultura europeană

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Lipsa forței de muncă este molima distructivă a sectorului agricol, a afirmat eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) din Parlamentul European, într-un dialog cu experții privind soluțiile pentru creșterea ocupării forței de muncă din agricultura europeană, se arată într-un mesaj pe Facebook. 

În cadrul Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală a avut loc prezentarea studiului privind „Ocuparea forței de muncă în agricultura UE: provocări actuale și oportunități viitoare”.

,,În dialogul pe care l-a avut cu experții prezenți, vicepreședintele Comisiei AGRI le-a solicitat o posibilă soluție cu privire la suplinirea resursei umane din agricultură,  un factor limitativ în dezvoltarea acestui sector. Astfel, Daniel Buda a solicitat un punct de vedere cu privire la posibilitatea importului de forță de muncă din afara UE ca soluție pe moment.

,,Mulțumesc pentru expunerea făcută. Sigur că cele mai multe din aceste probleme le cunoșteam și noi pentru că ne întâlnim cu fermierii și știm care sunt provocările pe care le au de depășit. Însă, nu ați precizat în studiu care este soluția în ceea ce privește suplinirea resursei umane. Aici este problema. Am înțeles aspectele legate de diversificare la nivelul fermei și ceea ce înseamnă activitatea fermierilor. Este o discuție referitoare la noua PAC, și anume, s-ar putea ca unii fermieri dacă au o activitate consistentă într-un alt sector, să nu mai beneficieze de subvenții, ceea ce cu siguranță ar duce la dispariția acestora”, a spus Daniel Buda care a adăugat: ,,Totuși, care este soluția cu privire la forța de muncă din agricultură? De unde o aducem? Vedem astăzi că tinerii nu mai vor să lucreze în fermă pentru că sunt condiții dificile de lucru, programul cu tinerii fermieri și-a atins limitele financiare, dar și cele de resursă umană. Atunci, vă întreb: este posibil ca importul de forță de muncă din afara UE să fie o soluție pentru moment? Dumneavoastră ați spus că dacă tehnologizăm foarte mult agricultura, nu o să avem ocupare. Însă, în opinia mea, această tehnologizare este obligatorie pentru că altfel fermele ne dispar. Mulțumesc”. 

În răspunsul formulat, expertul Ambre Maucorps, a spus:

„Ce ar trebui să facem cu forța de muncă? Să o importăm? Doar 2% din forța de muncă este din afara UE. Se poate constata o tendință de creștere. Avem mai mulți imigranți din afara UE care lucrează în agricultură, în special pentru că sunt mai ieftini. Trebuie să ne gândim la necesitatea de a alinia condițiile sociale la standardele noastre. Trebuie să ne gândim și la problema depopulării zonelor rurale.”

De asemenea, Bernd Schuh, expert, a subliniat următoarele idei:

„Acest studiu a fost realizat de un consorțiu. Am fost rugați să analizăm modelele actuale de ocupare în materie de agricultură, ceea ce este o sarcină destul de complexă. Ocuparea scade de la un an la altul. A fost interesant să vedem motoarele acestui trend și cum se prezintă declinul peste tot în Europa. Încă din 2003, asistăm la o reducere de 30% a locurilor de muncă, ceea ce afectează în primul rând exploatațiile familiale și după cele industrializate. Sunt în scădere fermele de mici dimensiuni, 2-10 hectare, dar există tot mai multe ferme mari. Există condiții dificile de muncă și o remunerație mai slabă în agricultura primară.”

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu, intervenție privind raportul de audit al Curții de Conturi Europene privind aplicarea procedurilor de azil în Grecia și Italia

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu a adresat Comisiei Europene și Curții de Conturi Europene o întrebare privind soluțiile pe termen scurt, mediu și lung pe care le-au identificat pentru a remedia blocajele legate de aplicarea eficientă a procedurilor de azil la nivelul Uniunii Europene, în contextul în care în Italia și Grecia, țările care gestionează cele mai multe sosiri din fluxul migratoriu și care primesc cei mai mulți bani pentru migrație, acordarea protecției internaționale este un proces de lungă durată.

,,În ultimii ani, Uniunea Europeană s-a confruntat cu un val fără precedent de migranți, care a rezultat într-o creștere a aplicațiilor de azil. Criza migrației a atins cote maxime în 2015, când au ajuns peste 1 milion de migranți pe continent, dar în anii următori fluxul s-a diminuat pentru a ajunge la un nivel pre-criză. Deși bugetul original pentru gestionarea migrației era de 160 milioane euro pentru 2014-2015, până în 2019 el a ajuns la 1,1 miliarde de euro”, a afirmat Corina Crețu.

Cu toate acestea, a punctat aceasta, ,,sunt întristată să constat că sunt discrepanțe mari între obiectivele de asistență pe migrație și azil ale UE și ceea ce s-a realizat concret.  În ciuda îmbunătățirii capacității de gestionare a migranților de către autoritățile italiene și grecești, Italia și Grecia fiind două dintre statele membre care au cea mai mare alocare financiară pentru azil, acordarea protecției internaționale este încă un proces tărăgănat din cauza procedurilor foarte lungi ca timp”. De asemenea, a precizat eurodeputatul centrele de primire a refugiaților au o capacitate depășită, cooperarea cu țările de origine a migranților în vederea returnării este dificilă”,

În acest context, a spus Corina Crețu, ,,mă întreb dacă este o problemă la cadrul legislativ din aceste două state sau pur și simplu statele membre nu implementează corect procedurile privind azilul. De asemenea, ea a întrebat ,,care sunt soluțiile pe termen scurt, mediu și lung pe care le-au identificat Comisia și Curtea de Conturi Europeană pentru a remedia aceste blocaje”

Intervenția fostului comisar european pentru politică regională a avut loc în cadrul Comisiei pentru Control Bugetar din Parlamentul European, care a dezbătut joi Raportul Curții de Conturi Europene ,,Azil, relocare și returnare a migranților: Este timpul să intensificăm acțiunile pentru a aborda disparitățile dintre obiective și rezultate”.

În cadrul acestui raport de audit, Curtea a evaluat dacă acțiunile de sprijin finanțate de UE pentru Grecia și Italia și-au atins obiectivele și dacă procedurile de azil și de returnare au fost eficiente și rapide.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu avertizează: România este dezavantajată de formula de calcul pentru distribuirea fondurilor europene din propunerea privind CFM 2021-2027 a președinției finlandeze a Consiliului

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

România a avut șansa de a ajunge la un acord pe Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2021-2027 în timpul mandatului său la Președinția Consiliului UE, care ar fi avantajat-o la distribuirea fondurilor europene, însă șansa a fost ratată, iar acum, propunerea Președinției finlandeze o dezavantajează, transmite eurodeputatul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională, într-un mesaj pe Facebook. 

,,La 2 mai 2018, Comisia Europeană a propus un proiect de Buget al Uniunii Europene (Cadrul Financiar Multianual) echilibrat și echitabil pentru următorii șapte ani (2021 – 2027). Propunerea a fost precedată de o muncă asiduă, iar dacă aceasta va fi adoptată, pentru prima dată în istoria Uniunii Europene Politica de Coeziune va avea cea mai importantă alocare (374 de miliarde EUR pentru perioada 2021 – 2027)”, scrie Corina Crețu. 

Aceasta reamintește că, în calitate de comisar european pentru Politică Regională, convinsă fiind de nevoia reducerii decalajelor dintre regiunile europene, am luptat pentru un mod de calcul care să avantajeze țările mai puțin dezvoltate, iar fondurile europene să se aloce în funcție de Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Potrivit acestui mod de calcul, România, Bulgaria, Grecia, Spania și Italia ar avea mai multe fonduri europene pentru exercițiul financiar 2021-2027”, precizează fostul înalt oficial european. 

De asemenea, Corina Crețu subliniză cu regret faptul că ,,România ar fi avut șansa să adopte acest Buget pe parcursul mandatului său la Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, dar a ratat această oportunitate, iar actualmente negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual sunt blocate din cauza poziției unor state membre care refuză să contribuie cu o sumă mai mare la Bugetul UE”. 

Mai mult, ,,Președinția Finlandeză a Consiliului Uniunii Europene propune o altă formulă de calcul decât cea stabilită inițial, care dezavantajează România”, explică eurodeputatul, adăugând că ,,suntem într-un moment crucial și trebuie să depunem toate eforturile ca formula de calcul inițială să fie păstrată”. Altfel, atenționează aceasta, ,,riscăm să pierdem sume importante de bani, în lipsa cărora dezvoltarea pe termen mediu a României ar putea avea de suferit”.

Corina Crețu a mai transmis că militează împreună cu președintele Pro România, Victor Ponta, pentru reducerea decalajelor dintre state și ,,sperăm ca Guvernul si Președintele României să lupte în Consiliu pentru păstrarea variantei de Buget propuse de Comisia Juncker anul trecut”. 


Președinția finlandeză  a Consiliului Uniunii Europene a transmis, joi, statelor membre propunerea pentru următorul buget pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual (CFM) pentru 2021-2027. Propunerea este un buget de 1 087 miliarde EUR pentru perioada de șapte ani, egală cu 1,07% din venitul național brut (VNB) al statelor membre ale UE. Bugetul propus se concentrează pe noile priorități ale UE, precum acțiunea climatică, cercetarea și inovarea și gestionarea migrației. De asemenea, asigură finanțarea pentru o politică agricolă reformată și pentru o politică de coeziune care să sprijine creșterea.

Cu toate acestea, este improbabil ca Parlamentul European să accepte propunerea Consiliului. 

Parlamentul și Comisia Europeană și-au exprimat deja nemulțumirea și îngrijorarea privind reducerile severe din propunerea înaintă de președinția finlandeză a Consiliului.

Propunerea Finlandei de a limita CFM 2021-2027 la 1,07% din venitul național brut (VNB) al blocului a ajuns sub plafonul de 1,11% prezentat de Comisie, dar peste nivelul de 1% impus de cel mai mare contributor net, Germania. De asemenea, cifra propusă de președinția finlandeză este mult sub așteptările Parlamentului European care susține majorarea propunerii Comisiei la 1,3% din VNB al UE. 

David Sassoli, președintele Parlamentului European, a exprimat o poziție comună cu cea a președintelui Comisiei Europene, precizând că noua propunere de buget multianual înaintată de Finlanda este ,,mult, mult sub nevoi și nu permite realizarea programului de lucru al Comisiei, pentru care aceasta a obținut votul de încredere al Parlamentului”. 

Citiți și Comisia și Parlamentul European, nemulțumite de ,,reducerile severe” propuse de Finlanda pentru bugetul UE 2021-2027: Anumite guverne nu vor să investească în Europa

De asemenea, Sassoli a avertizat că Parlamentul European nu îți va da consimțământul asupra CFM în absența unui acord paralel privind finanțarea din resurse proprii ale UE.

În acest sens, săptămânile următoare ,,vor fi cruciale pentru momentul în care Parlamentul își va explicita propria poziție în ceea ce privește contribuția națională la bugetul european în fața cetățenilor și factorilor politici”, a precizat președintele instituției.

Situaţia viitorului cadru bugetar multianual va fi discutată la Consiliul European din 12-13 decembrie. Liderii UE şi-au stabilit ca ţintă sfârşitul anului în curs pentru definitivarea acestui buget, care trebuie adoptat de statele membre în unanimitate.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending