Connect with us

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

VIDEO. INTERVIU Europarlamentarul Marian Jean Marinescu: „Încrederea în Europa depinde de redresarea sa economică”

Published

on

marian jean marinescu

Robert Lupițu (R.L.): Bună ziua, domnule europarlamentar! În primul rând vă mulțumim foarte mult pentru disponibilitate pentru că știm că este un program foarte încărcat aici, la Strasbourg, la sesiunea plenară, ultima pentru acest mandat. Dumneavoastră sunteți unul dintre cei mai activi europarlamentari din partea României și candidat pentru un nou mandat legislativ 2014-2019. Astfel, prima întrebare pentru dumneavoastră: Care au fost cele mai realizări ale dvs. în acest mandat 2009-2014? Cum v-ați descrie într-o frază mandatul din ultimii 5 ani?

Marian Jean Marinescu (M.J.M.): Bună ziua! În primul rând, mulțumesc pentru că ați participat la concursul organizat de grupul PPE și că sunteți aici. Este un lucru important. Pentru mine orice vizitator e un câștig pentru că vede ceea se se întâmplă aici și transmite mai departe importanța acestei instituții. Eu cred că primul lucru pe care ar trebui să-l menționez este că am făcut ceea ce trebuia să facă un deputat european, adică am avut grijă să nu treacă niciun text sau o bucățică de text care să afecteze interesele României. Aceasta este prima sarcină a unui deputat european și este foarte importantă pentru că suntem 28 de țări, peste 100 de partide politice în Parlamentul European, iar câteodată este dificil să găsim un compromis. Trebuie să ai grijă ca acel compromis să nu aibă repercursiuni asupra României. Am avut cinci rapoarte legislative, unele dintre cele mai multe față de colegii mei, ele fiind principala sarcină ale unui euro-deputat. Asta înseamnă cinci legi europene, directive sau regulamente pentru care am fost responsabil și care au fost suficient de complicate. Și astăzi (n.r. 16 aprilie), președintele PE cu reprezentantul președinției grecești a Consiliului semnează unul dintre regulamente, cel referitor la finanțarea frontierelor externe. Am fost desemnat anul acesta cel mai bun europarlamentar pentru domeniul inovație și cercetare, în cadrul altui regulament, cel pentru sisteme de navigație prin sateliți, la care am lucrat cu foarte mare plăcere, și ca urmare a muncii pe care am depus-o acolo, am adus un câștig și pentru olteni, pentru că începând de vineri, 18 aprilie, va fi prezentă la Craiova „European Space Expo” a Comisiei Europene. Cred că este un eveniment important. Bineînțeles, ca vicepreședinte al grupului PPE, am prezidat un grup de lucru, în care au fost comisiile pentru control bugetar, politica agricolă comună, politica de coeziune și politica de pescuit, iar în ultimii ani, în aceste comisii unde s-a decis poziția grupului popular, am avut destul de lucru. Am participat la negocieri, la discuții și am condus în direcția în care am dorit aspectele în detaliu ale acestor politici.

 

„Încerc să ma poziționez față de oameni, ce probleme au și ce întâmpină ei, și încerc să fac ceva pentru aceste lucruri”.

R.L.: Ce anume vă determină să candidați pentru un nou legislativ și ce obiective vă propuneți?

M.J.M.: Este o muncă extrem de interesantă aici și care cred că se potrivește foarte bine unui politician ca mine, care este și foarte tehnic în același timp. Eu mai mult mă gândesc la lucrurile concrete, tehnice. Bineînțeles, sunt om politic și fac politica grupului din care fac parte, dar îmi îndrept atenția foarte mult către lucruri tehnice. Eu sunt în Comisia pentru transport, pentru energie și industrie, deci în comisii care sunt pe profilul meu profesional, eu fiind inginer de aviație, dar sunt îndreptate către aspectele tehnice, cele care îngrijorează foarte mult cetățenii Europei – dezvoltare economică și locuri de muncă, acestea fiind principalele probleme în ziua de astăzi. De aceea, cred că pot să mai fac ceva treabă în PE și am acumulat experiența necesară și relațiile necesare pentru a-mi continua munca. Am obiective multe și ar fi bine să vorbim asta după ce avem rezultatul alegerilor, ca să știu sigur dacă voi fi din nou în Parlament. Vă spuneam că am condus acest grup de lucru, iar acum vreau să văd efectele asupra a ceea ce am decis noi acolo, pentru politica agricolă comună, politica de coeziune și politica de transport și la noi acasă, bineînțeles. Ar trebui să încercăm prin orice mijloace ca România să întărească acest proces de integrare în Uniune, pentru că încă avem probleme. Trebuie să sprijinim parcursul european al Republicii Moldova, pentru că este și în interesul nostru să avem stabilitate la graniță, trebuie să intrăm în Schengen pentru că este dreptul nostru și merităm acest lucru. Din punct vedere instituțional, PE nu mai are ce să facă, însă poate face presiuni în continuare să se întâmple acest lucru. Mai și niște lucruri mai punctuale; am o întrebare tot timpul despre prețul medicamentelor în România, și în general în Europa, și cred că putem să facem ceva în comisia pentru industrie. Am propus deja și tot insist pentru a exista un cod al drepturilor turistului, așa cum există un astfel de cod al pasagerilor în mijloacele de transport. După cum vedeți, eu încerc să ma poziționez față de oameni, ce probleme au și ce întâmpină ei, și încerc să fac ceva pentru aceste lucruri. Ar mai fi și altele, precum politica energetică. Nu există încă o strategie energetică nici la noi, nici în Europa, și uitați ce se întâmplă acum cu criza din Ucraina. Se profită de acest lucru, iar Europa nu știe încotro s-o ia și nici noi nu știm. Discutăm despre gaze de șist, gazele din Marea Neagră, energie nucleară, cărbune, dar haideți să facem o strategie și să știm exact încotro ne ducem pe termen lung.

 

„Cerul Unic European ar însemna o reducere între 7 și 14 minute la un zbor de 96 de minute”

R.L.: Ce ne puteți spune despre Cerul Unic European?

M.J.M.: Cerul Unic European este un proiect la care țin foarte mult pentru că am fost raportor în 2009 pe acest regulament. Am reușit să introduc foarte multe lucruri în acel regulament, căruia nimeni nu-i dădea o șansă să treacă, însă am reușit să-l fac să treacă în speranța că se va schimba ceva în acest domeniu extrem de important. Conectivitatea pentru dezvoltare este esențială, trebuie să existe legături între oameni în general, între oameni de afaceri, între economii, iar aviația face acest lucru cel mai bine, fiind cel mai rapid și cel mai sigur mijloc de transport. Din păcate însă, în Europa controlul de trafic este fragmentat. Există 28 de societăți comerciale care se ocupă de controlul de trafic în Europa, adică 28 de Romatsa, ca să fie lucrurile mai clare. Din cauza acestui monopol pe fiecare stat membru, există întârzieri, există emisii de gaz mai multe decât ar trebui. Adică, o rută nu este directă; nu se merge de la A la B în linie dreaptă, ci în funcție de controlul de trafic din fiecare stat membru, iar acestea țin la monopolul și avantajele financiare. Gândiți-vă că într-un an, pe cerul Uniunii zboară 600 milioane de pasageri, iar la sol sunt 30000-35000 controlori de trafic. Când faci o lege trebuie să ții cont de interesele tuturor celor care sunt implicați, dar totuși beneficiarii acestui serviciu ar trebui să aibă cât de cât prioritate. Dacă s-ar face o nouă arhtectură a spațiului aerian, cu un control de trafic care să nu țină cont de granițe, ci de eficiență. Dacă s-ar face acest lucru ar fi o reducere între 7 și 14 minute la un zbor de 96 de minute sau mai simplu 15 minute la un zbor de două în Europa, ceea ce este mult. Apoi am avea reduceri de CO2, reduceri de costuri, reduceri de prețuri la bilete. De acolo se poate lua cea mai mare reducere. Statele membre se împotrivesc foarte tare. Am trecut acest raport în Parlament cu o majoritate foarte bună, chiar dacă există împotriviri foarte mari, în special de la sindicate pentru că nu vor să piardă acest monopol pe care îl au și care amenință cu greva. Au fost două în acest sens; o dată când a anunțat Comisia de acest proiect și o dată cu o zi înainte de a se vota în Parlament. Sunt presiuni și nu au început discuțiile în Consiliu. În PE există o primă citire a acestui regulament, iar la toamnă președinția italiană cu care am discutat este pregătită să înceapă discuțiile în Consiliu. Este un proiect important al Europei și trebuie neapărat să-l ducem la capăt pentru că din 2009 până în 2014 nu s-a mișcat un deget, dar s-au făcut camere întregi de hârtii.

R.L.: Care este poziția României în acest sens?

M.J.M.: Poziția României este oficial pentru, chiar dacă uneori mai există diferențe. Dar având în vedere că nu am început discuțiile în Consiliu și nici acesta nu a început discuțiile în interiorul său nu putem să spunem care va fi exact poziția până nu discutăm punctual, pe text.

 

„Avem cele mai bune sistem de securizare a frontierelor externe din Europa”

R.L.: Tehnic, am îndeplinit toate condițiile pentru a primi acceptul aderării la zona Schengen, însă după 7 ani de apartenență la Uniunea Europeană, obiectivul acesta rămâne la stadiul de deziderat. Ce s-a greșit, unde s-a greșit și când preconizați să aderăm la Schengen?

M.J.M.: Schengen este o obligație. Intrarea în Schengen este o obligație a oricărui stat membru, nu este un moft. Noi am făcut absolut tot ceea ce trebuia, după părerea mea, chiar mult mai mult în comparație cu alte state. E foarte bine pentru că suntem securizați pentru viitor. Noi avem sisteme pentru securizarea frontierelor externe, cred eu, cele mai bune din Europa. S-a investit mult, și bani europeni și bani de la buget. Dacă am face comparație între granițele maritime ale Franței și ale noastre este o diferență mare. La noi pe maritim nu poate intra nimeni, pe când în Franța este un dezastru, și asta din estimări oficiale, nu din ce spun eu. Din păcate, am fost introduși într-un joc politic. În 2011 când aveam termen să intrăm, în PE a fost opoziție, dar reușit să trecem, cu multe eforturi depuse. PE a spus că totul este în regulă, Comisia a spus că din punct de vedere tehnic este în regulă, dar aderarea la Schengen se face printr-un vot în Consiliu, unde trebuie să fie unanimitate. Atunci s-a împotrivit Olanda, și aici fac o paranteză. Astăzi (n.r. 16 aprilie) am discutat cu o colegă din Olanda care mi-a trimis un mail în care era o plângere de la un transportator olandez că stă la granița dintre România și Ungaria șapte ore. Și i-am transmis: „dacă Olanda nu s-ar fi împotrivit să intrăm în Schengen nu mai stătea șapte ore la graniță”. Când Olanda s-a împotrivit era un guvern sprijinit de un partid de extremă dreapta și acesta ar fi picat dacă ar fi acceptat. Din păcate, România are un drept pe care și l-a câștigat, însă datorită unor situații politice de conjunctură nu poate să beneficieze de acesta. În 2012 se reușise convingerea statelor membre că totul este în regulă, Franța și Germania acceptau să se intre în trepte, întâi maritim și aviatic, și apoi terestru, însă din cauza evenimentelor din România din iulie și august, noi ne-am tăiat această șansă. Tot ce s-a întâmplat atunci a fost o situație politică nemaiîntâlnită în Europa și a dus imediat la anularea acelei posibilități. Acum există și un ghid cu ce face Comisia Europeană în cazul în care într-un stat membru se încalcă statul de drept. De la noi a plecat tot acest lucru. Inițial s-a plecat la Ungaria, dar apoi la noi s-a agravat.

 

„Dezvoltarea economică și crearea locurilor de muncă vor diminua euroscepticismul și influența partidelor extremiste”

R.L.: Cum considerați că va influența activitatea PE apariția și mai preponderentă a grupurilor extremiste? Va continua euroscepticismul să se manifeste mai pregnant?

M.J.M.: Să așteptăm rezultatele votului. Probabil că va crește numărul deputaților care sunt neafiliați la grupurile politice importante și al celor care sunt eurosceptici, însă va rămâne o majoritate suficientă, comfortabilă pentru grupurile tradiționale pro-europene (populari, socialiști, liberali și verzi). Procesul de integrare și de dezvoltare al UE nu este pus în pericol. Ceea ce trebuie să facem noi este să sprijinim dezvoltarea economică și crearea de locuri de muncă. În momentul în care se va întâmpla acest lucru se va diminua euroscepticismul și influența partidelor extremiste. Totul pleacă de la situația economică. Uitați-vă că în Germania nu sunt, pentru că acolo s-a reușit și în perioadă de criză dezvoltarea economiei și locuri de muncă.

R.L.: Singura țară din Europa din categoria AAA+…

M.J.M.: Exact. Pentru că a ținut foarte tare la economie, cu măsuri de cheltuire înțeleaptă a resurselor pe care le produc. Dacă nu poți să produci mai mult, te restrângi, cheltui înțelept și încerci să te dezvolți ca să poți să ajungi să produci mai mult.

 

„În PE se realizează peste 60% din legislația națională a fiecărui stat membru”

R.L.: Și o ultimă întrebare, domnule Marinescu, cum ar putea fi stimulată prezența românilor la vot și interesul lor pentru temele cu problematică europeană, și ce prognoză aveți pentru rezultatele din 25 mai?

M.J.M.: Este o întrebare valabilă pentru toate statele membre. Peste tot interesul pentru alegerile europene a scăzut foarte mult. Cred eu că informarea oamenilor despre ceea ce se discută aici trebuie să fie extrem de agresivă, nu numai în perioada de campanie, ci tot timpul pentru că oamenii nu știu că în PE se realizează peste 60% din legislația națională a fiecărui stat membru. Oamenii trebuie să știe că ceea ce se întâmplă aici îi afectează direct, roaming-ul fiind cel mai bun exemplu. Sunt tot felul de alte exemple: drepturile pasagerilor, drepturile turiștilor, comisionale pentru cărțile de credit, politica agricolă care a adus foarte multe avantaje. Deci sunt foarte multe lucruri care se întâmplă aici, iar dispariția politicilor europene ar fi mult mai vizibilă decât existența lor. Trebuie să facem o campanie de informare prin toate mijloacele pentru a aduce lumea la vot. Nu cred că va fi o prezență foarte mare, sper să treacă de 30%. Oamenii trebuie să înțeleagă că trebuie să venim la vot în special pentru partidele tradiționale (populari, socialiști, liberali) pentru a avea acea majoritate care să permită continuarea acestui proiect extraordinar de important – Uniunea Europeană.

R.L.: Domnule Marinescu, vă mulțumim foarte mult pentru acest interviu pentru Calea Europeană, mai ales că este un program foarte încărcat la ultima sesiune a PE la Strasbourg și vă dorim mult succes în campania electorală.

M.J.M.: Mulțumesc foarte mult!

 

 

 

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

STUDIU Parlameter 2014: Doua treimi dintre europeni NU se simt bine informati in legatura cu Parlamentul European

Published

on

O majoritate a cetățenilor europeni apreciază rolul pe care Parlamentul European l-a jucat în alegerea noului președinte al Comisiei, spune sondajul Parlameter, 2014 publicat vineri. Mai mulți europeni simt acum că vocea lor contează în luarea deciziilor la nivelul UE. Peste jumătate dintre respondenți au declarat că aderarea la UE este un lucru bun.

rp_European-parliament-strasbourg-inside-e1397734605729.jpg

Sondajul realizat în urma alegerilor europene din mai la UE și a inaugurării ulterioare a Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker, a reflectat o conștientizare sporită în rândul cetățenilor, atât față de afacerile europene cât și față de Parlamentul European. Nivelul de cunoștiințe cu privire la Parlamentului European rămâne totuși slab.

Principalele constatări (modificări față de iunie 2013)

58% dintre respondenți au auzit recent despre Parlamentul European (+11 de puncte), în timp ce 40% (-10 puncte) nu.
– Imaginea Parlamentului a fost pozitivă în procent de 30% stabil, 43% neutru (+ 1 punct) și 23% negativ (-2 puncte).
67% nu se simt bine informați cu privire la activitatea Parlamentului (+ 1 punct față de noiembrie 2011).
63% au fost de acord ca, luând în considerare rezultatele alegerilor și alegerea președintelui Comisiei reprezintă un progres democratic, în timp ce 18% nu sunt de acord și 19% nu s-au pronunțat.
41% au considerat că vocea lor contează în Uniunea Europeană (+2 puncte).
– Principalele priorități politice ale UE au fost combaterea sărăciei și a excluziunii sociale 54% (+3 puncte), economia, coordonarea bugetară și politica de impozitare 31% (+1 punct), protecția consumatorilor și a sănătății 30% (-3 puncte), și combaterea terorismului și respectarea libertății individuale 29% (+4 puncte).
54% (+4 puncte) consideră că aderarea la UE este un lucru bun, 14% (-3%) sunt de părere că este un lucru rău, în timp ce 29% (-2 puncte) nu au apreciat acest aspect.

Context

Eurobarometrul Parlamentului European – Parlameter 2014 a fost comandat de către PE. La sondaj au participat 27801 de cetățeni, între 29 noiembrie și 9 decembrie 2014 care au răspuns unor întrebări privind percepțiile și cunoașterea instituției și a Uniunii Europene în ansamblu, precum și a domeniilor de politică. Acest studiu anual oferă rezultate atât la nivel european cât și la nivelul statelor membre.

.

Continue Reading

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

Europarlamentarul Monica Macovei a câştigat un proces intentat fostului ministru Dan Şova

Published

on

Europarlamentarul Monica Macovei a anunţat, marţi, că a câştigat, prin hotărâre definitivă şi irevocabilă, procesul intentat lui Dan Şova, care a susţinut că tatăl acesteia ar fi fost “general de Securitate” şi “şeful Securităţii Giurgiu”.macovei_monica

”Am câştigat procesul cu Şova şi la Curtea de Apel. Minciunile lui Şova despre tatăl meu au fost demontate. Curtea de Apel Bucureşti a decis că Dan Şova a minţit atunci când a spus că tatăl meu ar fi fost «general de securitate» şi «şeful Securităţii Giurgiu»”, se arată într-un comunicat remis presei.

Monica Macovei aminteşte că, anterior, şi Tribunalul Bucureşti a decis că Şova ”a minţit” când a făcut aceste acuzaţii mincinoase în legătură cu tatăl său şi a admis, în octombrie 2013, acţiunea depusă de ea şi de mama sa, prin care îi solicita dovezi lui Şova.

“Dan Şova nu a avut şi nu are nicio dovadă, a minţit cu bună ştiinţă”, arată Macovei.

Monica Macovei mai precizează că hotărârea din decembrie 2014 a Curţii de Apel din Bucureşti este definitivă şi executorie şi că o va executa.

Potrivit unei postări anterioare făcută pe blogul personal, Monica Macovei arăta că a solicitat în acţiunea depusă la Tribunalul Municipiului Bucureşti ca Dan Şova să îşi ceară public scuze şi să plătească daune morale în valoare de 700.000 lei.

 

.

 

 

.

Continue Reading

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

Curiozitățile Parlamentului European. Cine este cel mai tânăr eurodeputat și ce delegație națională și-a schimbat întreaga componență

Published

on

Anul ce tocmai s-a încheiat a constituit unul în care Parlamentul European a început legislatura cu o componență politică și a încheiat-o cu alta. Acest lucru se întâmplă o dată la cinci când au loc alegerile europene.

Deși au o importanță diferită în fiecare stat, alegerile europarlamentare sunt adesea European-parliament-brusselsconsiderate alegeri de rang secund, iar componența Parlamentului generează de multe ori un interes doar din perspectiva propriului stat (cine sunt europarlamentarii care mă reprezintă). În campania electorală europeană (prima în care am avut și confruntări directe între pretendenții la șefia Comisiei Europene) s-a pus accent problemele economice, criza locurilor de muncă, pericolul extremismului, dar și egalitatea de gen în politica europeană. Printre temele de campanie s-a numărat și angajabilitatea tinerilor, o problemă serioasă pentru statele membre dar și pentru Bruxelles.

Între 22-25 mai 2014 s-a schimbat componența Parlamentului European. V-ați întrebat ce aduce diferit noul legislativ european?

În primul rând, avem o diferență de 65 de ani între cel mai tânăr euro-deputat, danezul Anders Primdahl Vistisen (12.11.1987, 27 de ani) și cel mai vârstnic, grecul Emmanouil Glezos (9.09.1922, 92 de ani).

Problematica egalității de gen la cel mai înalt nivel european este un subiect sensibil pe agenda de la Bruxelles, fie că vorbim despre Comisie sau Parlament. În urma alegerilor noului Parlament din totalul membrilor săi 36.88% sunt femei. Cele mai multe provin din Malta (66,67%). Cu un procent semnificativ în această direcție contribuie și România (28.12%; procentul s-a modificat o dată cu numirea doamnei Corina Crețu în calitate de comisar european).

Dacă ne gândim că o dată la cinci ani au loc alegeri iar tranziția dinspre un Parlament spre altul este dificilă, rezultatele din 2014 ne contrazic. Avem un total de 50.6% deputați realeși, în timp ce 49.4% sunt deputați noi. Cu alte cuvinte, în 2014 am legitimat un Parlament European care este pe jumătate identic cu cel din perioada 2009-2014.

La nivelul delegațiilor regăsim cifre interesante. Germania este țara cu cei mai mulți deputați realeși (69.79%) în timp ce Grecia este statul cu cei mai mulți deputați noi, un procent impresionant de 100%. La fel de impresionant este și numărul partidelor politice naționale, care prin intermediul euro-deputaților sunt prezente în PE: 186.

Totodată, să nu uităm că alegerile europene din 2014 sunt primele ce se desfășoară sub aplicabilitatea Tratatului de la Lisabona, iar în urma acestora Parlamentul European a revenit la componența prevăzută de Tratat – 751 de membri. În acest context, România a trecut de la 33 de membri în PE, la 32.

.

.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending