Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Marian Jean-Marinescu (PNL, PPE): Locurile de muncă și competitivitatea industriei trebuie să rămână în fruntea priorităților, chiar și în cadrul Pactului Ecologic European

Published

on

Europarlamentarul Marian Jean-Marinescu (PNL, PPE) speră că locurile de muncă și competitivitatea industriei să rămână în fruntea priorităților în cadrul noului Pact Ecologic European, prezentat miercuri, 10 decembrie.

De asemenea, eurodeputatul român i-a solicitat președintei Comisiei Europene, Ursula von de Leyen să se asigure că întregul plan se bazează pe propuneri fezabile.

”Pactul ecologic, așa numitul GreenDeal va revoluționa Europa, iar asta va forța schimbări în lanț la nivel global. I-am cerut doamnei Ursula von der Leyen să se asigure că întregul plan se bazează pe propuneri fezabile. I-am mai cerut să coordoneze schimbările legislative pe orizontală, pentru a nu provoca probleme într-un domeniu sau altul, într-o ramură a industriei sau alta. Locurile de muncă și competitivitatea industriei trebuie să rămână în fruntea priorităților, chiar și în cadrul Green Deal”, a precizat Marian-Jean Marinescu într-o postare pe pagina sa de Facebook.

În încheiere, europarlamentarul român și-a exprimat speranța ”ca pentru Green Deal, banii care se vor folosi din Programul Horizon să fie alocați pentru inovare, și nu pentru cercetare. Doar așa vom avea succes!”

Pactul Ecologic European, prezentat miercuri de președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, reprezintă o inițiativă și instrument ambițios prin care Bruxelles-ul dorește să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 prin indeplinirea a 50 de obiective, printre acestea numărându-se propunerea primei legi europene privind clima până în luna martie 2020 sau un plan pentru a crește ținta pentru anul 2030 de reducerea a emisiilor cu efect de seră până la cel puțin 50%.

Polonia, Ungaria şi Cehia au formulat obiecţii cu privire la proiectul de concluzii privind Pactul Ecologic European, aceste trei ţări susţinând că economiile lor nu pot atinge obiectivul neutralităţii climatice până în anul 2050 în lipsa unui sprijin financiar.

De altfel, Polonia a fost singurul stat care nu s-a angajat în cadrul summitului Consiliului European, desfășurat la Bruxelles, să atingă obiectivul neutralității climatice a Europei până în anul 2050.

Liderii țărilor membre UE au recunoscut necesitatea instituirii unui mecanism de tranziție echitabilă pentru ca statele mai puțin competitive să fie sprijinite în etapele tranzitorii spre neutralitate climatică.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi susține nominalizarea asistenților medicali pentru ”Premiul Cetățeanului European 2020”

Published

on

© caleaeuropeana.ro/Diana Zaim

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie (ITRE) din Parlamentul European, salută și susține inițiativa popularilor europeni de a nominaliza asistenții medicali la ”Premiul Cetățeanului European 2020”.

”Susțin propunerea Grupului EPP de nominalizare a asistenților medicali pentru ”Premiul Cetățeanului European 2020”. Acest premiu reprezintă un gest de recunoștință și respect din partea noastră, a tuturor. Asistenții medicali, alături de medici și de ceilalți colegi ai lor sunt eroii noștri de fiecare zi. Sunt cei care au stat stat fără teamă în fața coronavirusului, ne-au protejat și ne-au îngrijit fără teamă și fără părtinire”, a transmis Cristian Bușoi pe pagina de Facebook.

Citiți și: Grupul PPE nominalizează asistenții medicali pentru ”Premiul Cetățeanului European 2020”: Le suntem pentru totdeauna recunoscători

Reamintim că eurodeputatul român Cristian Bușoi este coordonatourl Programului pentru sănătate al Uniunii Europene, #EU4Health, care va dispunde de un buget de 9,4 miliarde de euro, și potrivit acestuia, acest nou instrument va veni în ajutorul asistenționlor medicali și a medicilor, eroii din prima linie în lupta cu pandemia de COVID-19: ”Sunt încrezător că noul Program independent de Sănătate – pentru care sunt responsabil în Parlamentul European – va pregăti mai bine sistemele sanitare pentru viitoare crize și le va oferi asistenților medicali condiții mai bune de muncă.”

Comisia Europeană a propus alocarea a peste 9 miliarde de euro pentru crearea unui program dedicat sănătății, denumit EU4Health, cu scopul de a pregăti mai bine țările europene pentru crizele sanitare. 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Gheorghe Falcă, scrisoare către președintele Parlamentului European: România nu susține adoptarea Pachetului Mobilitate I

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Europarlamentarul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) i-a transmis vineri o scrisoare președintelui Parlamentului European, David Sassoli, privind Pachetul Mobilitate I pe care legislativul european urmează să-l supună la vot săptămâna viitoare.

Gheorghe Falcă subliniază în documentul transmis către Sassoli punctele din cadrul Pachetului care vor aduce la diferențe majore între cele 27 de state membre europene, dar și o contradicție între Pachetul Mobilitate și Acordul Green Deal prin care se țintește o reducere a poluării, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“România are o poziție foarte clară în ceea ce înseamnă Pachetul Mobilitate: ne dorim promovarea acestuia în scopul în care a fost lansat. Pachetul Mobilitate trebuie să aducă o îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru conducătorii auto, precum și asigurarea eficienței și sustenabilității sectorului de transport și asigurarea unei bune funcționări a Pieței Interne europene. În ciuda tuturor eforturilor, depuse atât la nivelul Consiliului, cât și la nivelul Parlamentului European, actualul Pachet conține prevederi care sunt clar problematice și care vor avea un efect negativ crescut la nivelul sectorului de transporturi având în vedere actuala criză de sănătate publică. Nu doar România are nemulțumiri vis-a-vis de actualul Pachet Mobilitate I. 9 țări din cele 27, Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Malta, Polonia și România, prin miniștrii afacerilor externe și ai transporturilor au transmis o scrisoare comună cu privire la poziția lor. România a venit cu argumente clare împotriva adoptării Pachetului Mobilitate. Există două perspective pentru care promovarea Pachetului Mobilitate nu este oportună: situația industriei de transport nu mai corespunde cu cea analizată în evaluarea de impact realizată de către Comisie la prezentarea propunerii și îndepărtarea de la scopul Pachetului Mobilitate. Ținta acestui Pachet a fost întărirea Pieței Interne și eficientizarea transportului rutier, dar unele măsuri introduse sunt contrarea acestor deziderate”, a declarat Gheorghe Falcă.

Europarlamentarul PNL explică punctual motivele pentru care Pachetul Mobilitate I nu trebuie adoptat în actuala formă.

“Criza cauzată de răspândirea coronavirusului și de măsurile de stopare a pandemiei au afectat și vor afecta pe termen lung industria de transport. Avem nevoie de un sector de transport rutier solid, acesta fiind una din principalele forțe care au sprijinit sistemul medical și a contribuit la supraviețuirea economică în perioada crizei. Pe de altă parte, întoarcerea vehiculului la fiecare 8 săptămâni în statul membru de stabilire a firmei, sub sancțiunea pierderii licenței de transport, nu aduce beneficii, ci doar probleme. Creșterea parcursului în gol afectează obiectivele climatice ale UE, întrucât mărește inutil emisiile de CO2. Se adaugă oboseala inutilă a șoferului, dar și periclitarea siguranței rutiere. Mai mult, întoarcerea vehiculului este discriminatorie față de transportatorii stabiliți în statele membre periferice (toți cei care contestă Pachetul Mobilitate), întrucât interpune distanțe colosale de parcurs pentru a ajunge la locul în care prestează servicii. În unele cazuri, barierele geografice sunt insurmontabile (este cazul statelor membre insulare). O altă măsură care pune bariere inutile în calea prestării de servicii este perioada de prohibiție (cooling off) în care un transportator nu mai are dreptul să opereze cabotaj într-un stat membru străin. Mai mult, obligarea conducătorului auto de a reveni la sediul firmei la 3 – 4 săptămâni pentru a-și petrece timpul liber este o altă măsură care este discriminatorie față de transportatorii din Est. Obligarea acestuia de a se întoarce îi încalcă dreptul fundamental de a-și alege unde își petrece timpul liber. Petrecerea repausului săptămânal în cabină nu ar trebui interzisă; ea are valoare de distanțare socială pentru prevenirea răspândirii COVID”, a completat el.

“Toate reglementările din actualul Pachet Mobilitate pun transportatorii din afară Uniunii într-o poziție concurențială avantajoasă față de cei din interior, iar pentru combaterea acestui avantaj incorect, prin renegocierea acordurilor bilaterale, statele membre din Est vor trebui să cedeze foarte mult”, a conchis Gheorghe Falcă.

Pachetul Mobilitate I a fost lansat de Comisia Europeană în mai 2017. Acesta conţine trei acte legislative referitoare la transportul rutier: Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 şi (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluţiile sectorului transportului rutier; Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce priveşte cerinţele minime referitoare la duratele de conducere zilnice şi săptămânale maxime, pauzele minime şi perioadele de repaus zilnic şi săptămânal şi a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce priveşte poziţionarea prin intermediul tahografelor; Directiva PE şi a Consiliului de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE şi la Directiva 2014/67/UE privind detaşarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier şi de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce priveşte cerinţele de control şi a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Pentru aceste acte legislative se aplică procedura de codecizie, fiind astfel necesar acordul atât al Consiliului, cât şi al Parlamentului European (PE) pentru adoptarea textelor respective.

Poziţia Consiliului asupra acestui Pachet a fost adoptată în decembrie 2018, iar prevederile cele mai problematice, precum obligaţia întoarcerii vehiculului la 8 săptămâni în statul de înmatriculare, obligaţia întoarcerii conducătorului auto la sediu la 3 sau 4 săptămâni (în funcţie de situaţie), introducerea unei perioade de prohibiţie de 4 zile pentru operaţiunile de cabotaj, au făcut obiectul negocierilor interinstituţionale cu Parlamentul European.

România s-a opus Pachetului final, alături de celelalte 8 state membre like-minded (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia), votând împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European.

Pachetul final a fost însă adoptat de Consiliu cu votul majorităţii calificate a statelor membre. O ultimă etapă procedurală prevăzută pentru adoptarea, în codecizie, a Pachetului legislativ, urmează a avea loc la 8 iulie a.c., când este programat votul final al Parlamentului European, în sesiune plenară.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Grupul PPE nominalizează asistenții medicali pentru ”Premiul Cetățeanului European 2020”: Le suntem pentru totdeauna recunoscători

Published

on

© Captură de ecran EPP video

Grupul popularilor europeni propune nominalizarea asistenților medicali pentru ”Premiul Cetățeanului European 2020”, se arată în comunicatul PPE, remis Caleaeuropeana.ro.

”Vrem să îi onorăm pe asistenții noștri medicali, în special pentru eforturile lor eroice din linia întâi în lupta cu pandemia de  COVID-19. Ne protejează împotriva virusului, au grijă de noi atunci când suntem bolnavi și, uneori, își riscă propira viața ca să ne salveze pe noi. Suntem pentru totdeauna recunoscători pentru eforturile lor depuse”,  a transmis liderul grupului PPE Manfred Weber.

De asemenea, trebuie să învățăm din experiența eroilor noștri, astfel încât UE să poată fi mai bine pregătită pentru viitoarele crize, insistă Weber: ”Criza sanitară provocată de COVID-19 a subliniat și importanța preocupărilor de sănătate publică și este clar că în viitor, UE va trebui să fie mai bine pregătită pentru aceste provocări.”

Premiul Cetățeanului European ar fi un omagiu adecvat și un gest important de apreciere din partea tuturor, spune europarlamentarul Frances Fitzgerald, purtătorul de cuvânt al drepturilor femeilor din grupul PPE: ”Este vorba despre asistenții noștri care sunt alături de pacienți în timpul celor mai dificile ore, ținându-i de mână, oferindu-le confort și demnitate celor care sunt cei mai vulnerabili. Aprecierea pe care o avem pentru dăruirea și îngrijirea lor în spitale, în casele de îngrijire a persoanelor în vârstă și în casele de familie, a fost evidentă atunci când i-am aplaudat în fiecare seară în perioada critică a pandemiei.”

Grupul PPE a propus ca Federația Europeană a Asociațiilor Asistenților Medicali să accepte Premiul Cetățeanului European în numele asistenților medicali pe care îi reprezintă, dacă această nominalizare va câștiga.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending