Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Petru Luhan: Care sunt factorii de succes pentru implementarea fondurilor europene în România

Published

on

Petru-Luhan-europarlamentarUtilizarea eficientă şi eficace a banilor europeni reprezintă cea mai la îndemână şi rapidă soluţie pentru ca România să prindă din urmă statele mai dezvoltate din vest, susţine europarlamentarul PDL Petru Luhan, iar cele 40 de miliarde de euro oferite de UE trebuie folosite, întrucât sunt “singura şansă  de dezvoltare a României”.

Factori-cheie pentru implementarea cu succes a proiectelor finanţate din bani europeni,potrivit unui comunicat al eurodeputatului:

1. Pregătirea este esenţială – Acordul de Parteneriat trebuie să vină cu o strategie inteligentă de dezvoltare a României. Din păcate, draftul transmis la Bruxelles de autorităţile române a fost criticat în termeni duri de Comisia Europeană, din cauza lipsei de viziune. De asemenea, programele operaţionale trebuie orientate spre nevoile reale de dezvoltare ale ţării şi trebuie să fie suficient de flexibile pentru a se adapta schimbărilor structurale.

2. Depolitizaţi procesul decizional – Fondurile europene trebuie alocate transparent şi corect. Granturile trebuie să meargă la cele mai bune proiecte. Licitaţiile trebuie câştigate de cel mai bun ofertant şi nu de firmele clientelei politice.

3. Sancţionaţi corupţia şi traficul de influenţă – Oficiali şi funcţionari publici corupţi nu au ce căuta în sistemul de management şi control a fondurilor europene.

4. Transparenţă  – Trebuie să existe un sistem transparent de monitorizare a beneficiarilor fondurilor europene, precum şi a licitaţiilor publice aferente.

5. Modernizaţi şi simplificaţi achiziţiile publice – Deficienţele din sistemul achiziţiilor publice s-au dovedit a fi una din principalele piedici în implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene. Nu e nici o surpriză că una dintre condiţionalităţile ex-ante impuse României este legată de funcţionarea a unui sistem de achiziţii publice eficient. Există o directivă modernizată pentru achiziţiile publice, ale cărei prevederi trebuie implementare rapid, în paralel cu eliminarea influenţei politice din procesul decizional.

6. Învăţaţi din greşeli – Să tragem învăţăminte din experienţa perioadei de programare 2007-2013. Din păcate, aşa cum presa a prezentat, acestea nu se regăsesc în Acordul de Parteneriat transmis Bruxellului.

7. Creşteţi capacităţile beneficiarilor – De multe ori, beneficiarii fondurilor europene (în special autorităţile locale) nu au nici expertiza tehnică şi nici experienţa de management de proiect necesară. Aceste deficienţe sunt vizibile în procesul de implementare, cauzează întârzieri şi nereguli. De aceea, este vital ca Guvernul să prevadă măsuri concrete de creştere a capacităţilor beneficiarilor. De exemplu, acest lucru poate fi făcut prin help desk-uri dedicate, prin cursuri subvenţionate sau manuale de bune practici.

8. Îmbunătăţiţi capacităţile administrative – Lipsa capacităţilor administrative a reprezentat una din principalele cauze ale slabei absorbţii a fondurilor europene.  E drept că în ultimii şapte ani, România a strâns experienţă în administrarea fondurilor europene. Dar nu e suficient! Guvernul trebuie să se asigure că expertiza in-house este actualizată constant în linie cu noile prevederi europene, regulamente  şi directive. De asemenea, este important ca acolo unde există poziţii libere, să fie angajat personal calificat, şi ca, în general, remuneraţia să fie atractivă şi adecvată.  Acolo unde lipseşte expertiza in-house, asistenţa tehnică poate fi achiziţionată de pe piaţă.

9. Învăţaţi din experienţa altor state membre – Autorităţile de la Bucureşti ar trebui să înveţe de la ţările cu mai multă experienţă în administrarea fondurilor europene. Bune practici testate în ţări precum Polonia, Germania sau Irlanda ar trebui aplicate şi în România.

10. Simplificaţi  – Autorităţile de management şi beneficiarii nu trebuie împovăraţi cu hârţogării şi birocraţie excesivă. Acestea trebuie reduse la minimum. Noile regulamente de utilizare a fondurilor structurale vin cu soluţii în acest sens. Şi practicile din alte state membre pot servi drept model.

11. Campaniile de informare sunt importante – Potenţialii beneficiari ai fondurilor europene, fie ei publici sau privaţi, trebuie targetaţi prin campanii de informare. Astfel, cresc şansele ca proiecte bune şi idei inovatoare să fie finanţate. Mai mult decât atât, dacă cetăţenii sunt informaţi în privinţa oportunităţilor de finanţare, pot să ceară socoteală autorităţilor locale (primari, şefi de consilii judeţene) şi să solicite acţiuni concrete.

12. Monitorizare regulată  – Implementarea fondurilor europene trebuie monitorizată constant de către autorităţile naţionale, dar şi de Comisia Europeană. Acolo unde implementarea este problematică, trebuie găsite urgent soluţii.

13. Focusaţi-vă pe rezultate –  Obiectivul nu trebuie să fie cum să cheltuim cât mai repede banii europeni, ci cum să-i cheltuim eficace, pe proiecte cu rezultate concrete: reducerea inegalităţilor în accesul la servicii publice de calitate, drumuri moderne, creşterea standardului de viaţă şi reducerea sărăciei.

14. Investiţi în infrastructură de transport şi infrastructură socială  – Avem nevoie urgentă de conexiuni rutiere şi de căi ferate la standarde europene, fără întârzieri şi la preţuri corecte; beneficiile economice, inclusiv atragerea de investitori străini, nu vor întârzia să apară. De asemenea, România trebuie să investească în infrastructura şcolilor, a spitalelor, a dispensarelor şi a caselor de bătrâni. Pe plan social, beneficiile vor fi imense.

15. Absorbiţi banii din programele de finanţare direct de la Bruxelles – Instrumente de finanţare precum Life+, Erasmus+ sau Orizont2020 sunt aproape necunoscute în România. De aceea, Guvernul de la Bucureşti are datoria să vină cu un plan de diseminare a informaţiilor despre oportunităţile de finanţare din programele europene administrate de Comisia Europeană; potenţialii beneficiari trebuie să fie încurajaţi să aplice. Vorbim despre surse de finanţare complementară, de miliarde de euro, bani care ar putea să ajungă în România.

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Adina Vălean

Președintele Comisiei pentru Mediu din PE, Adina Vălean: Am cerut și am obținut ca în următorul program LIFE Comisia Europeană să se implice în a oferi sprijin pentru îmbunătățirea calitativă a proiectelor propuse pentru creșterea ratei de succes

Published

on

© Adina Vălean/ Facebook

Europararlamentarul Adina Vălean (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Mediu, Siguranță Alimentară și Sănătate Publică (ENVI) din Parlamentul European a reușit, prin implicarea personală în negocierile cu Comisia și Consiliul, să obțină garanții pentru sprijinirea proiectelor din acele state membre, precum România, care nu au reușit să atragă finanțări din Programul LIFE pentru perioada 2021-2027, în forma lui anterioară.

”Am cerut și am obținut ca în următorul program LIFE, Comisia Europeană să se implice în a oferi sprijin pentru îmbunătățirea calitativă a proiectelor propuse, acel capacity building pentru a contribui la creșterea ratei de succes și pentru a avea o distribuție geografică a fondurilor mult mai bună. Pentru că biodiversitatea nu cunoaște granițe”, a anunțat eurodeputatul Adina Vălean într-un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro.

”Comisia ENVI, pe care sunt onorată să o conduc din 2017, a depus eforturi uriașe și a reușit să impună noi măsuri legislative și o nouă viziune pentru protecția mediului în Europa. Legislația pentru implementarea noului concept de economie circulară, care include managementul deșeurilor, restricțiile privind plasticul de unică folosință, eco-designul, calitatea apei, au fost dublate de noul program LIFE care crește finanțarea pentru proiectele de protecție a mediului”, a completat aceasta.

Ieri, în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, programul LIFE pentru perioada 2021-2027 a fost adoptat cu 578 de voturi pentru.

Europarlamentarul român a anunțat că ”după acest vot, promotorii de proiecte, fie că sunt în domeniul biodiversității, al emisiilor de CO2 sau legate de economia circulară, pot obține sprijin direct de la Comisia Europeană pentru imbunătățirea lor, fără a mai fi grevați de implicarea oscilantă a Guvernului român.”

”Există proiecte bune și curajoase în România care au nevoie și pot primi finanțare prin programul LIFE”, a conchis Adina Vălean, președintele Comisiei pentru Mediu, Siguranță Alimentară și Sănătate Publică (ENVI) din Parlamentul European.

Adina Vălean (PNL, PPE) este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, a ocupat poziția de vicepreședinte al PE în prima parte a acestei legislaturi (2014-2017). Eurodeputatul este, din 2017, primul român președinte al unei Comisii a Parlamentului European, cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară. Adina Vălean, co-lider al delegației române din grupul PPE, a fost aleasă ”Europarlamentarul Anului 2015” la categoria Energie și a fost inclusă de Politico Europe în lista celor mai influenți 40 de membri ai Parlamentului European.

Mai multe detalii despre activitatea eurodeputatului PNL Adina Vălean puteți regăsi aici.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eliminarea conținutului cu caracter terorist din mediul online. Europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE): Sunt necesare termene clare și măsuri de coerciție dacă vrem ca cei care promovează conținut ilegal să fie aduși în fața justiției

Published

on

Dacă dorim cu adevărat ca cei care creează, distribuie și promovează conținut cu caracter ilegal, incitând la comiterea unor acte de terorism în acest caz, să fie aduși în fața justiției, măsurile de coerciție, termenele clare și obligativitatea de a acționa sunt necesare, a declarat pentru CaleaEuropeană.ro europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE).

Eurodeputatul român a mai spus că nu ne mai putem baza doar pe măsuri voluntare ”atunci când avem conținut cu un evident caracter terorist, dar și în cazul campaniilor de dezinformare sau altor forme de caracter ilegal sau subversiv”.

”Va exista mereu o opoziție, iar multe dintre argumentele celor care se opun oricărei forme de cenzură sunt valide într-o lume perfectă. Din păcate, nu trăim într-o astfel de lume și suntem obligați să luăm măsuri pentru a apăra viața, securitate, valorile și democrația de care ne bucurăm astăzi. Semnalul dat de către Parlamentul European este clar și el trebuie să se regăsească, cât mai rapid, în legislația și practica statelor membre”, a transmis europarlamentarul Ramona Mănescu.

Precizăm faptul că Parlamentul European a votat joi o propunere privind combaterea utilizării abuzive a serviciilor de găzduire pe internet în scopuri teroriste.

Companiile de internet sunt obligate să elimine conținutul care incită la terorism în maximum o oră după primirea unui ordin din partea autorităților compente, pentru a combate radicalizarea și pentru a contribui la securitatea publică.

Odată ce o companie de internet care activează în UE și care găzduiește conținut încărcat de utilizatori (cum ar fi Facebook sau YouTube) primește un ordin de îndepărtare a acestuia de la autoritatea națională competentă, va avea la dispoziție doar o oră pentru a-l elimina sau a dezactiva accesul la informațiile respective în toate statele membre ale UE. Cu toate acestea, companiile de internet nu vor fi, în general, obligate să monitorizeze informațiile pe care le transmit sau să le stocheze, și nu vor trebui nici să caute în mod activ fapte care să trimită la activitatea ilegală.

Pentru a ajuta platformele mai mici, deputații europeni au decis că, atunci când o companie nu a primit niciodată o cerere de eliminare a conținutului ilegal, autoritatea competentă ar trebui să o contacteze, pentru a-i furniza informații cu privire la proceduri și termene, cu cel puțin 12 ore înainte de a emite prima cere de eliminare a conținutului găzduit.

Dacă o companie a fost supusă unui număr important de ordine de eliminare a conținutului cu caracter terorist, autoritățile pot cere să implementeze măsuri specifice suplimentare (de exemplu, raportarea regulată către autorități sau creșterea resurselor umane). Deputații din cadrul Comisiei pentru Libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) au convenit să nu impună obligația de a monitoriza conținutul încărcat, dar nici utilizarea instrumentelor automate.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Gabriela Zoană (PSD, S&D), vicepreședinte al Comisiei AGRI din PE, condamnă dublul standard privind calitatea produselor: Produsele destinate pieței vestice trebuie să aibă aceeași calitate ca și produsele destinate pieței estice

Published

on

Europarlamentarul Gabriela Zoană (PSD, S&D), vicepreședinte al Comisiei AGRI, a condamnat fermn în Parlamentul European dublul standard privind calitatea produselor.

”Produsele destinate pieței vestice trebuie să aibă aceeași calitate ca și produsele destinate pieței estice. Nu suntem cetățeni europeni inferiori, nu dorim să consumăm produse de calitate inferioară. Discriminarea în interiorul Uniunii Europene trebuie să înceteze”, a spus aceasta într-o intervenție susținută în plenul Parlamentului European, reunit la Strasbourg în ultima sesiune înainte de alegerile europene, programate pentru luna mai, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

”Indiferent ce argumente ni se pot aduce, cum că gusturile europenilor din Est diferă de cele ale europenilor din Vest, eu vă asigur că toți cetățenii europeni sunt egali și trebuie să fie considerați egali de către producători, nu numai în ceea ce privește alimentația, ci în legătură cu orice presupune un proces de producție”, a completat eurodeputatul Gabriela Zoană.

”Trebuie să încetăm a mai gândi că cei din Europa de Est s-au obișnuit cu alimente de proastă calitate, cu autoturisme inferioare celor destinate pieței vestice, cu produse vestimentare de calitate inferioară.

Vă asigur pe toți că cetățenii europeni care provin din fostele state ale blocului comunist s-au obișnuit de 30 de ani cu gustul democrației, al libertății, al calității”, a mai spus europarlamentarul român.

Discursul eurodeputatului român a avut loc în contextul în care în Parlamentul European se discută existența dublului standard al produselor în cadrul Uniunii Europene, parlamentarii votând un raport care reprezintă un prim pas pentru eliminarea acestor standarde diferite de calitate pentru piața estică și vestică.

Mai precis, producătorii vor fi obligați să folosească aceleași ingrediente și aceleași cantități pentru a putea comercializa produsul în țările Uniunii Europene, în acest fel eliminându-se tendința de a folosi ingrediente sau procese de fabricație diferite pentru produsele din Vest față de produsele din Est.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending