Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Petru Luhan: Care sunt factorii de succes pentru implementarea fondurilor europene în România

Published

on

Petru-Luhan-europarlamentarUtilizarea eficientă şi eficace a banilor europeni reprezintă cea mai la îndemână şi rapidă soluţie pentru ca România să prindă din urmă statele mai dezvoltate din vest, susţine europarlamentarul PDL Petru Luhan, iar cele 40 de miliarde de euro oferite de UE trebuie folosite, întrucât sunt “singura şansă  de dezvoltare a României”.

Factori-cheie pentru implementarea cu succes a proiectelor finanţate din bani europeni,potrivit unui comunicat al eurodeputatului:

1. Pregătirea este esenţială – Acordul de Parteneriat trebuie să vină cu o strategie inteligentă de dezvoltare a României. Din păcate, draftul transmis la Bruxelles de autorităţile române a fost criticat în termeni duri de Comisia Europeană, din cauza lipsei de viziune. De asemenea, programele operaţionale trebuie orientate spre nevoile reale de dezvoltare ale ţării şi trebuie să fie suficient de flexibile pentru a se adapta schimbărilor structurale.

2. Depolitizaţi procesul decizional – Fondurile europene trebuie alocate transparent şi corect. Granturile trebuie să meargă la cele mai bune proiecte. Licitaţiile trebuie câştigate de cel mai bun ofertant şi nu de firmele clientelei politice.

3. Sancţionaţi corupţia şi traficul de influenţă – Oficiali şi funcţionari publici corupţi nu au ce căuta în sistemul de management şi control a fondurilor europene.

4. Transparenţă  – Trebuie să existe un sistem transparent de monitorizare a beneficiarilor fondurilor europene, precum şi a licitaţiilor publice aferente.

5. Modernizaţi şi simplificaţi achiziţiile publice – Deficienţele din sistemul achiziţiilor publice s-au dovedit a fi una din principalele piedici în implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene. Nu e nici o surpriză că una dintre condiţionalităţile ex-ante impuse României este legată de funcţionarea a unui sistem de achiziţii publice eficient. Există o directivă modernizată pentru achiziţiile publice, ale cărei prevederi trebuie implementare rapid, în paralel cu eliminarea influenţei politice din procesul decizional.

6. Învăţaţi din greşeli – Să tragem învăţăminte din experienţa perioadei de programare 2007-2013. Din păcate, aşa cum presa a prezentat, acestea nu se regăsesc în Acordul de Parteneriat transmis Bruxellului.

7. Creşteţi capacităţile beneficiarilor – De multe ori, beneficiarii fondurilor europene (în special autorităţile locale) nu au nici expertiza tehnică şi nici experienţa de management de proiect necesară. Aceste deficienţe sunt vizibile în procesul de implementare, cauzează întârzieri şi nereguli. De aceea, este vital ca Guvernul să prevadă măsuri concrete de creştere a capacităţilor beneficiarilor. De exemplu, acest lucru poate fi făcut prin help desk-uri dedicate, prin cursuri subvenţionate sau manuale de bune practici.

8. Îmbunătăţiţi capacităţile administrative – Lipsa capacităţilor administrative a reprezentat una din principalele cauze ale slabei absorbţii a fondurilor europene.  E drept că în ultimii şapte ani, România a strâns experienţă în administrarea fondurilor europene. Dar nu e suficient! Guvernul trebuie să se asigure că expertiza in-house este actualizată constant în linie cu noile prevederi europene, regulamente  şi directive. De asemenea, este important ca acolo unde există poziţii libere, să fie angajat personal calificat, şi ca, în general, remuneraţia să fie atractivă şi adecvată.  Acolo unde lipseşte expertiza in-house, asistenţa tehnică poate fi achiziţionată de pe piaţă.

9. Învăţaţi din experienţa altor state membre – Autorităţile de la Bucureşti ar trebui să înveţe de la ţările cu mai multă experienţă în administrarea fondurilor europene. Bune practici testate în ţări precum Polonia, Germania sau Irlanda ar trebui aplicate şi în România.

10. Simplificaţi  – Autorităţile de management şi beneficiarii nu trebuie împovăraţi cu hârţogării şi birocraţie excesivă. Acestea trebuie reduse la minimum. Noile regulamente de utilizare a fondurilor structurale vin cu soluţii în acest sens. Şi practicile din alte state membre pot servi drept model.

11. Campaniile de informare sunt importante – Potenţialii beneficiari ai fondurilor europene, fie ei publici sau privaţi, trebuie targetaţi prin campanii de informare. Astfel, cresc şansele ca proiecte bune şi idei inovatoare să fie finanţate. Mai mult decât atât, dacă cetăţenii sunt informaţi în privinţa oportunităţilor de finanţare, pot să ceară socoteală autorităţilor locale (primari, şefi de consilii judeţene) şi să solicite acţiuni concrete.

12. Monitorizare regulată  – Implementarea fondurilor europene trebuie monitorizată constant de către autorităţile naţionale, dar şi de Comisia Europeană. Acolo unde implementarea este problematică, trebuie găsite urgent soluţii.

13. Focusaţi-vă pe rezultate –  Obiectivul nu trebuie să fie cum să cheltuim cât mai repede banii europeni, ci cum să-i cheltuim eficace, pe proiecte cu rezultate concrete: reducerea inegalităţilor în accesul la servicii publice de calitate, drumuri moderne, creşterea standardului de viaţă şi reducerea sărăciei.

14. Investiţi în infrastructură de transport şi infrastructură socială  – Avem nevoie urgentă de conexiuni rutiere şi de căi ferate la standarde europene, fără întârzieri şi la preţuri corecte; beneficiile economice, inclusiv atragerea de investitori străini, nu vor întârzia să apară. De asemenea, România trebuie să investească în infrastructura şcolilor, a spitalelor, a dispensarelor şi a caselor de bătrâni. Pe plan social, beneficiile vor fi imense.

15. Absorbiţi banii din programele de finanţare direct de la Bruxelles – Instrumente de finanţare precum Life+, Erasmus+ sau Orizont2020 sunt aproape necunoscute în România. De aceea, Guvernul de la Bucureşti are datoria să vină cu un plan de diseminare a informaţiilor despre oportunităţile de finanţare din programele europene administrate de Comisia Europeană; potenţialii beneficiari trebuie să fie încurajaţi să aplice. Vorbim despre surse de finanţare complementară, de miliarde de euro, bani care ar putea să ajungă în România.

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: ”Premiul Charlemagne acordat Președintelui României este un prilej de bucurie pentru fiecare român”

Published

on

© Dan Motreanu- Facebook

Eurdeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) salută distincția internațională pe care o va primi președintele Klaus Iohannis prin acordarea Premiului Charlemagne: ”Acest premiu acordat Președintelui României este un prilej de bucurie pentru fiecare român”.


”Prin tradiţie, ceremonia de decernare are loc în sala festivă a Primăriei oraşului Aachen în ziua în care se sărbătoreşte Înălţarea Domnului. Lui Klaus Iohannis îi va fi înmânat premiul anul viitor în data de 21 mai”, mai transmite acesta pe pagina de Facebook.

 

Preşedintele Klaus Iohannis va primi anul viitor premiul Carol cel Mare acordat de oraşul german Aachen pentru merite europene.

Anunţul a fost dat publicităţii de conducerea Societăţii de Decernare a Premiului Internaţional Carol cel Mare, informează Deutsche Welle.

Consiliul director al Societăţii de Decernare a Premiului Internaţional Carol cel Mare, format din 17 membri, a precizat că anul viitor va fi omagiat “un militant proeminent pentru valorile europene, pentru libertate şi democraţie, pentru drepturile minorităţilor şi diversitate culturală”. Cu mare angajament şi succes , Klaus Iohannis a condus România pe calea unei politici pro-europene şi de apărare a statului de drept – se mai arată în motivarea deciziei. În plus, consiliul director evidenţiază că preşedintele României întăreşte Uniunea Europeană, îşi asumă ţelurile ei şi stimulează cooperarea între ţările membre. Prestaţia sa reprezintă unul din cele mai mari progrese sub aspectul integării, din 1989 încoace – se mai menţionează în comunicat. Societatea din Aachen elogiază de asemenea meritele viitorului laureat în privinţa apărării statului de drept şi a independenţei justiţiei din România.

Premiul Carol cel Mare se decernează anual începând din anul 1950 unor personalităţi care s-au remarcat prin activitatea depusă în slujba ideii europene şi poartă numele împăratului medieval considerat părintele Europei unite. Cu acest premiu au fost onoraţi, de-a lungul timpului, între alţii: Papa Francisc, Winston Churchill, Helmut Kohl, Angela Merkel, François Mitterrand şi regina Beatrix a Olandei. Anul trecut prestigioasa distincţie a revenit preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, iar în acest an secretarului general al ONU, António Guterres.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Siegfried Mureșan, despre Premiul Charlemagne pe care îl va primi președintele Klaus Iohannis: ”Este un semn foarte puternic pe care țările din Europa de Est îl au astăzi în UE”

Published

on

© Siegfried Mureșan/ Facebook

Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL, PPE) salută distincția internațională pe care o va primi președintele Klaus Iohannis prin acordarea Premiului Charlemagne.

Premiul Charlemagne (Carol cel Mare) este ”cel mai vechi și cel mai prestigios premiu acordat pentru contribuția la unificarea europeană. Premiul se acordă începând cu anul 1950 în orașul german Aachen.”

Apărarea valorilor europene și a statului de drept au fost criteriile puternice care au contat în fața juriului.

”Foarte mult a contat în ochii juriului implicarea președintelui Iohannis pentru apărarea valorilor europene și a statului de drept”, mai transmite Siegfried Mureșan.

”Acordarea acestei distincții Președintelui României este un semn foarte puternic al unității Europei și al rolului central pe care țările din Europa de Est îl au astăzi în Uniunea Europeană”, subliniază acesta.

Preşedintele Klaus Iohannis va primi anul viitor premiul Carol cel Mare acordat de oraşul german Aachen pentru merite europene.

Anunţul a fost dat publicităţii de conducerea Societăţii de Decernare a Premiului Internaţional Carol cel Mare, informează Deutsche Welle.

Consiliul director al Societăţii de Decernare a Premiului Internaţional Carol cel Mare, format din 17 membri, a precizat că anul viitor va fi omagiat “un militant proeminent pentru valorile europene, pentru libertate şi democraţie, pentru drepturile minorităţilor şi diversitate culturală”. Cu mare angajament şi succes , Klaus Iohannis a condus România pe calea unei politici pro-europene şi de apărare a statului de drept – se mai arată în motivarea deciziei. În plus, consiliul director evidenţiază că preşedintele României întăreşte Uniunea Europeană, îşi asumă ţelurile ei şi stimulează cooperarea între ţările membre. Prestaţia sa reprezintă unul din cele mai mari progrese sub aspectul integării, din 1989 încoace – se mai menţionează în comunicat. Societatea din Aachen elogiază de asemenea meritele viitorului laureat în privinţa apărării statului de drept şi a independenţei justiţiei din România.

Premiul Carol cel Mare se decernează anual începând din anul 1950 unor personalităţi care s-au remarcat prin activitatea depusă în slujba ideii europene şi poartă numele împăratului medieval considerat părintele Europei unite. Cu acest premiu au fost onoraţi, de-a lungul timpului, între alţii: Papa Francisc, Winston Churchill, Helmut Kohl, Angela Merkel, François Mitterrand şi regina Beatrix a Olandei. Anul trecut prestigioasa distincţie a revenit preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, iar în acest an secretarului general al ONU, António Guterres.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Traian Băsescu, despre Revoluţia din România în dezbaterea Parlamentului European: ”Va avea loc un eveniment unic” la Strasbourg

Published

on

© Traian Băsescu/ Facebook

Membrii Parlamentului European vor deschide lucrările ultimei sesiuni plenare de la Strasbourg din acest an, care se desfășoară în perioada 16-19 decembrie, cu o dezbatere menită să comemoreze cea de treizecea aniversare a Revoluției române din decembrie 1989.

Traian Băsescu, fostul președinte al României și actual europarlamentar (PMP, PPE), salută această inițiativă și subliniază un alt ”lucru bun”: ”Toţi cei 32 de parlamentari români, indiferent de aparteneţa politică, au putut să facă propuneri pe proiectul de text şi îl vor susţine în plen.”

”La fel de important este că liderii tuturor grupurilor parlamentare au fost de acord cu propunerea grupului PPE de a se introduce în dezbaterea Plenului Parlamentului Rezoluţia despre Revoluţia Română”, a mai menționat acesta pe pagina oficială de Facebook.

Dezbaterea va avea loc în deschiderea sesiunii plenare, începând cu ora locală 17:00 (18:00 ora României). Potrivit unui comunicat al Parlamentului European, Comisia Europeană va susține o declarație în plen, urmată de intervenții ale liderilor grupurilor politice și deputaților.

Citiți și: Gest simbolic pentru România: Ultima sesiune plenară a Parlamentului European din acest an va fi deschisă cu o dezbatere privind comemorarea a 30 de ani de la Revoluția Română

Dezbaterea va fi finalizată cu o rezoluție ce va fi supusă la vot joi, la ora locală 12:00 (13:00 ora României).

Revoluția Română din 1989 a constat într-o serie de proteste, lupte de stradă și demonstrații desfășurate în România, între 16 și 25 decembrie 1989, care au dus la căderea dictatorului Nicolae Ceaușescu și la sfârșitul regimului comunist din România. Demonstrațiile din ce în ce mai ample au culminat cu procesul și execuția soților Ceaușescu. Înainte de revoluția română, toate celelalte state est-europene trecuseră în mod pașnic la democrație. România a fost singura țară din blocul estic care a trecut printr-o revoluție violentă și în care conducătorii comuniști au fost executați.

Pe agenda ultimei sesiuni plenare a eurodeputaților din acest an se mai află o dezbatere privind concluziile Consiliului European de iarnă, alegerea Ombudsmanului European, precum și marcarea zece ani de reforme-cheie ale UE prin intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

În ce privește România, două alte teme de pe agendă vizează țara noastră. În urma eșuării unei nave ce transporta oi în largul coastelor României, deputații vor dezbate asupra modalităților de a proteja mai bine animalele transportate către țări din afara UE.

Continue Reading

Facebook

Europarlamentarul Clotilde Armand, Renew Europe, organizează Conferința „Europa de Vest vs. Europa de Est? Nu. O Europă mai convergentă” București, vineri, 13 decembrie a.c., începând cu orele 11:00, la hotel Hilton – Athénée Palace, Salon Le Diplomat

Advertisement
Advertisement

Trending