Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Petru Luhan: Care sunt factorii de succes pentru implementarea fondurilor europene în România

Published

on

Petru-Luhan-europarlamentarUtilizarea eficientă şi eficace a banilor europeni reprezintă cea mai la îndemână şi rapidă soluţie pentru ca România să prindă din urmă statele mai dezvoltate din vest, susţine europarlamentarul PDL Petru Luhan, iar cele 40 de miliarde de euro oferite de UE trebuie folosite, întrucât sunt “singura şansă  de dezvoltare a României”.

Factori-cheie pentru implementarea cu succes a proiectelor finanţate din bani europeni,potrivit unui comunicat al eurodeputatului:

1. Pregătirea este esenţială – Acordul de Parteneriat trebuie să vină cu o strategie inteligentă de dezvoltare a României. Din păcate, draftul transmis la Bruxelles de autorităţile române a fost criticat în termeni duri de Comisia Europeană, din cauza lipsei de viziune. De asemenea, programele operaţionale trebuie orientate spre nevoile reale de dezvoltare ale ţării şi trebuie să fie suficient de flexibile pentru a se adapta schimbărilor structurale.

2. Depolitizaţi procesul decizional – Fondurile europene trebuie alocate transparent şi corect. Granturile trebuie să meargă la cele mai bune proiecte. Licitaţiile trebuie câştigate de cel mai bun ofertant şi nu de firmele clientelei politice.

3. Sancţionaţi corupţia şi traficul de influenţă – Oficiali şi funcţionari publici corupţi nu au ce căuta în sistemul de management şi control a fondurilor europene.

4. Transparenţă  – Trebuie să existe un sistem transparent de monitorizare a beneficiarilor fondurilor europene, precum şi a licitaţiilor publice aferente.

5. Modernizaţi şi simplificaţi achiziţiile publice – Deficienţele din sistemul achiziţiilor publice s-au dovedit a fi una din principalele piedici în implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene. Nu e nici o surpriză că una dintre condiţionalităţile ex-ante impuse României este legată de funcţionarea a unui sistem de achiziţii publice eficient. Există o directivă modernizată pentru achiziţiile publice, ale cărei prevederi trebuie implementare rapid, în paralel cu eliminarea influenţei politice din procesul decizional.

6. Învăţaţi din greşeli – Să tragem învăţăminte din experienţa perioadei de programare 2007-2013. Din păcate, aşa cum presa a prezentat, acestea nu se regăsesc în Acordul de Parteneriat transmis Bruxellului.

7. Creşteţi capacităţile beneficiarilor – De multe ori, beneficiarii fondurilor europene (în special autorităţile locale) nu au nici expertiza tehnică şi nici experienţa de management de proiect necesară. Aceste deficienţe sunt vizibile în procesul de implementare, cauzează întârzieri şi nereguli. De aceea, este vital ca Guvernul să prevadă măsuri concrete de creştere a capacităţilor beneficiarilor. De exemplu, acest lucru poate fi făcut prin help desk-uri dedicate, prin cursuri subvenţionate sau manuale de bune practici.

8. Îmbunătăţiţi capacităţile administrative – Lipsa capacităţilor administrative a reprezentat una din principalele cauze ale slabei absorbţii a fondurilor europene.  E drept că în ultimii şapte ani, România a strâns experienţă în administrarea fondurilor europene. Dar nu e suficient! Guvernul trebuie să se asigure că expertiza in-house este actualizată constant în linie cu noile prevederi europene, regulamente  şi directive. De asemenea, este important ca acolo unde există poziţii libere, să fie angajat personal calificat, şi ca, în general, remuneraţia să fie atractivă şi adecvată.  Acolo unde lipseşte expertiza in-house, asistenţa tehnică poate fi achiziţionată de pe piaţă.

9. Învăţaţi din experienţa altor state membre – Autorităţile de la Bucureşti ar trebui să înveţe de la ţările cu mai multă experienţă în administrarea fondurilor europene. Bune practici testate în ţări precum Polonia, Germania sau Irlanda ar trebui aplicate şi în România.

10. Simplificaţi  – Autorităţile de management şi beneficiarii nu trebuie împovăraţi cu hârţogării şi birocraţie excesivă. Acestea trebuie reduse la minimum. Noile regulamente de utilizare a fondurilor structurale vin cu soluţii în acest sens. Şi practicile din alte state membre pot servi drept model.

11. Campaniile de informare sunt importante – Potenţialii beneficiari ai fondurilor europene, fie ei publici sau privaţi, trebuie targetaţi prin campanii de informare. Astfel, cresc şansele ca proiecte bune şi idei inovatoare să fie finanţate. Mai mult decât atât, dacă cetăţenii sunt informaţi în privinţa oportunităţilor de finanţare, pot să ceară socoteală autorităţilor locale (primari, şefi de consilii judeţene) şi să solicite acţiuni concrete.

12. Monitorizare regulată  – Implementarea fondurilor europene trebuie monitorizată constant de către autorităţile naţionale, dar şi de Comisia Europeană. Acolo unde implementarea este problematică, trebuie găsite urgent soluţii.

13. Focusaţi-vă pe rezultate –  Obiectivul nu trebuie să fie cum să cheltuim cât mai repede banii europeni, ci cum să-i cheltuim eficace, pe proiecte cu rezultate concrete: reducerea inegalităţilor în accesul la servicii publice de calitate, drumuri moderne, creşterea standardului de viaţă şi reducerea sărăciei.

14. Investiţi în infrastructură de transport şi infrastructură socială  – Avem nevoie urgentă de conexiuni rutiere şi de căi ferate la standarde europene, fără întârzieri şi la preţuri corecte; beneficiile economice, inclusiv atragerea de investitori străini, nu vor întârzia să apară. De asemenea, România trebuie să investească în infrastructura şcolilor, a spitalelor, a dispensarelor şi a caselor de bătrâni. Pe plan social, beneficiile vor fi imense.

15. Absorbiţi banii din programele de finanţare direct de la Bruxelles – Instrumente de finanţare precum Life+, Erasmus+ sau Orizont2020 sunt aproape necunoscute în România. De aceea, Guvernul de la Bucureşti are datoria să vină cu un plan de diseminare a informaţiilor despre oportunităţile de finanţare din programele europene administrate de Comisia Europeană; potenţialii beneficiari trebuie să fie încurajaţi să aplice. Vorbim despre surse de finanţare complementară, de miliarde de euro, bani care ar putea să ajungă în România.

 

.

Cristian Bușoi

VoteWatch.eu: Președintele Comisiei ITRE Cristian Bușoi, în top 3 cei mai influenți membri ai Parlamentului European în domeniul sănătății

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, este considerat al treilea cel mai influent din punct de vedere politic membru al PE în ce privește politicile Uniunii Europene în domeniul sănătății.

Potrivit unui top realizat de Votewatch.eu, Cristian Bușoi le urmează în top trei lui Peter Liese (PPE, Germania) și lui Sara Cerdas (S&D, Portugalia).

Eurodeputatul român a obținut un scor de 81,6 din 100 de puncte în cadrul acestui index realizat de Votewatch.eu.

“Cristian-Silviu Bușoi se află în prezent la ce-al patrulea mandat în Parlamentul European, fiind membru în Grupul Partidului Popular European. El este interesat de mult timp de zona de sănătate, fiind medic de profesie. În prezent, el ocupă funcția de președinte al Comisiei ITRE (industrie, cercetare și energie), motiv pentru care este probabil să acorde mai puțin atenție evoluțiilor din cadrul Comisiei ENVI (mediu, sănătate publică și siguranță alimentară). Cu toate acestea, dacă circumstanțele coincid, el își poate folosi pârghia ca președinte de comisie și expertiza profesională pentru a influența dosarele din Comisia ENVI. El a fost raportor pentru programul pentru acțiunile Uniunii în domeniul sănătății pentru perioada 2021-2027. El este, de asemenea, membru al diferitelor grupuri de interese, cum ar fi European Alzheimer’s Alliance, European Patients’ Rights & Cross-Border Healthcare și co-președinte al parteneriatului PACT pentru accesul pacienților”, arată sursa citată.

Recent, Cristian Bușoi a fost desemnat președinte al Intergrupului pentru Lupta împotriva Cancerului din Parlamentul European, grup care a fost creat la inițiativa Coaliției Europene a Pacienților cu Cancer (ECPC) – cea mai mare asociație care reunește sub umbrela sa pacienții cu cancer din Europa – și este format din eurodeputați ai tuturor familiilor politice.

Continue Reading

Victor Negrescu

Comisia Europeană a avizat pozitiv trei scheme de sprijin pentru educație, IMM-uri și digitalizarea întreprinderilor, propuse de europarlamentarul Victor Negrescu

Published

on

© Guvernul României

Trei proiecte-pilot propuse Comisiei Europene de eurodeputatul Victor Negrescu (PSD, S&D) au primit evaluări pozitive la Bruxelles, având șanse de a fi aprobate în cel mai scurt timp. Proiectele sunt gândite ca scheme de sprijin pentru zone greu afectate de criza coronavirus în România – comunitățile sărace cu școli fără acces la educația online, IMM-urile neadaptate încă la noile condiții ale pieței și sectoarele industriale slab digitalizate, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

„În România sunt multe comunități și mulți oameni greu loviți de criza ce a dominat aceste luni. Am creat aceste proiecte ca soluții concrete de sprijin pentru trei categorii pe care le consider de importanță vitală pentru societate și economie. Mulți copii au întrerupt total școala, iar acest lucru nu trebuie să se mai repete în toamna viitoare sau în anii următori – în acest scop am propus Comisiei Europene un proiect-pilot de sprijinire a comunităților dezavantajate, precum zonele rurale sau montane, pentru a avea acces la instrumente necesare procesului de învățământ de la distanță. Nevoile sunt mari și această măsură ar veni în completarea celorlalte proiecte pe care le-am demarat în domeniu alături de parteneri români și europeni – prima tabletă educațională din România, care a început deja să fie distribuită în școli, sau grupul de lucru privind educația la nivelul Parlamentului European”, precizează Victor Negrescu.

Eurodeputatul a fost desemnat și raportor al Comisiei de resort a PE pentru politicile privind educația digitală în Europa.

Proiectul-pilot dedicat IMM-urilor propune crearea unei platforme online de educație antreprenorială, unde companiile să poată găsi resurse pentru a se adapta mai ușor noilor exigențe ale pieței – de exemplu, soluții de finanțare europeană, consultanță gratuită, cursuri, exemple de bune practici, adaptate la specificul fiecărei țări.

„Potrivit estimărilor europene, suntem pe ultimele locuri în UE în ce privește digitalizarea întreprinderilor și doar unul din 10 IMM-uri face vânzări online. Cerințele pieței s-au schimbat brutal și companiile au nevoie de ajutor pentru a supraviețui. O asemenea platformă le-ar oferi suportul necesar, inclusiv prin resurse financiare”, adaugă eurodeputatul social-democrat.

Un alt proiect pilot este destinat sectoarelor industriale unde gradul de digitalizare este insuficient pentru a permite munca de la distanță, urmărind să creeze soluții pentru adaptarea activităților la cerințele perioadei actuale, prin integrarea tehnologiilor digitale. Valoarea totală a proiectelor se ridică la 3,6 milioane de euro. Două dintre acestea au primit calificativul A iar unul calificativul B, făcându-le eligibile pentru aprobarea de către Parlamentul European. În urma evaluării pozitive, proiectele urmează să fie introduse ca amendamente în viitorul buget european, urmând să fie aprobate definitiv de către Parlamentul European în luna septembrie.

Europarlamentarul Victor Negrescu a fost, în mandatul anterior, deputatul european cu cele mai multe proiecte pilot aprobate de Uniunea Europeană, cu o valoare totală, după implementare, de aproximativ 60 de milioane de euro.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu anunță că va vota împotriva Pachetului Mobilitate: “Nu pot gira, prin votul meu, un proiect care face rău României”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) a declarat marți că va vota împotriva Pachetului de Mobilitate propus de Comisia Europeană și care va fi supus votului Parlamentului European în această săptămână, precizând că actuala formă a propunerii va afecta activitatea transportarilor români.

“Nu pot gira, prin votul meu, un proiect care face rău României. Voi vota împotriva Pachetului pe Mobilitate propus de Comisia Europeană! Sunt zile decisive pentru transportatorii din România. Votul pe care îl acordă Parlamentul European miercuri s-ar putea să însemne costuri semnificative, care vor reprezenta o povară suplimentară asupra companiilor de transport din țara noastră. Sper ca eforturile pe care le-am făcut cu toții în ultimele șase luni – semnale de alarmă, luări de poziție, amendamente – să fie luate în considerare la momentul votului”, a spus Crețu, într-o postare pe Facebook.

Parlamentul European va da ultimul vot privind reformele menite să îmbunătățească condițiile de muncă ale șoferilor, să clarifice prevederile legate de detașarea acestora și să combată practicile ilegale. Eurodeputații se vor pronunța miercuri cu privire la schimbările aduse normelor revizuite privind detașarea șoferilor, perioadele de repaus ale acestora și o mai bună aplicare a normelor în materie de cabotaj (și anume, transportul de mărfuri efectuat cu titlu temporar de către transportatori nerezidenți). Reforma va contribui, printre altele, la asigurarea unei remunerații echitabile pentru șoferi, la prevenirea cabotajului sistematic și la combaterea societăților de tip „cutie poștală”, informează PE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Noile norme, care au fost convenite provizoriu cu Consiliul, vor fi considerate adoptate, cu excepția cazului în care amendamentele depuse sunt votate cu majoritate absolută (adică cel puțin 353 de voturi).

În perspectiva votului asupra Pachetului Mobilitate I care va avea loc în sesiunea plenară a Parlamentului European din 8-10 iulie , ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu şi ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor Lucian Bode, alături de omologii din Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia, au trimis la 30 iunie, o scrisoare comună tuturor parlamentarilor europeni.

“În cadrul scrisorii, cei doi oficiali români împreună cu omologii lor au reliefat prevederile restrictive şi disproporţionate din Pachetul Mobilitate I şi implicaţiile negative ale acestora, atât pentru transportul rutier şi funcţionarea adecvată a pieţei interne, cât şi pentru realizarea obiectivelor asumate de Uniunea Europeană în domeniul schimbărilor climatice. În acest context, semnatarii scrisorii au solicitat membrilor Parlamentului European reanalizarea prevederilor problematice din această perspectivă, conţinute de Pachetul Mobilitate I”, a informat MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending