În cadrul reuniunii Biroului Grupului Partidului Popular European ce a avut loc între 29-30 septembrie, la București, subiectul principal dezbătut l-a reprezentat politica de coeziune ca o politică structurală de promovare a creșterii economice și a dezvoltării în toate regiunile UE, un instrument-cheie al UE pentru investiții în economia reală. Europarlamentarul PNL Daniel Buda, a explicat, pentru Calea Europeană că reticențele statelor mai dezvoltate în privința politicii de coeziune nu sunt justificate, întrucât toate statele UE vor avea beneficii de pe urma acesteia. În contextul în care PPE a anunțat că dorește o politică de coeziune puternică şi după 2020, eurodeputatul Buda a susținut că este necesară simplificarea procedurilor și a birocrației aferente.
Daniel Buda: Se dorește a se înlătura disparitățile sociale între statele membre ale Uniunii Europene. Nu este pentru nimeni o noutate că astăzi se discută și că politica de coeziune este oarecum agresată din diverse părți. Practic, prin intermediul acestor politici de coeziune se alocă bani pentru divese obiective de investiții în statele membre ale UE, statele din estul Europei fiind beneficiare din acest punct de vedere a acestor politici, fie că discutăm de despre rutieră, cea medicală, infrastructura de apă și canal și așa mai departe. Există, după cum s-a putut observa și astăzi în dezbatere, din partea statelor vestice o oarecare retinceță privind politica de coeziune, argumentând că sunt prea mulți bani alocați din partea acestor state. Aș dori să lămurim un lucru în ceea ce privește aceste apecte. Banii, într-adevăr, vin din Germania, vin din Franța, vin din statele mai dezvoltate, dar să nu uităm că este creată plus valoare și pentru aceste state. Dacă ne uităm la România sau în alte state est-europene, o bună parte din investiții sunt făcute de către firmele cu capital străin, deci toată lumea are de beneficiat. Toate aceste state au beneficiat de bani la începuturile constituirii Uniunii Europene. Nu consider că cineva pierde și altcineva câștigă. Sigur, aceste discuții s-au purtat și în ceea ce privește nevoia de simplificare a procedurilor. Președintele Comitetului Regiunilor, domnul Schneider, spunea că sunt peste 4.000 de foi în diverse regulamente care trebuie să fie citite, studiate, astfel încât să nu încalci regulile impuse de UE. Astfel, ajungi în situația de a fi reticent în a accesa fonduri europene de frică nu greșești ceva. Nu discutăm de fraudă, ci de respectarea unor regulamente care sunt foarte stufoase și trebuie pusă în discuție tema simplificării acestora.
Dan Cărbunaru: Ce se poate face concret? Ce poate face Comisia sau cel puțin membrii Comisiei care fac parte din PPE, sau apoi un eventual vot în plen al PPE?
DB: Sunt importante aceste dezbateri în care se discută care sunt problemele și se încearcă identificarea soluțiilor doarece sunt foarte multe regulamente, directive care se discută în Parlamentul European, ele intrând pe procedura de amendare pentru că Uniunea Europeană trebuie se fie un facilitator al cetățeanului și nu un dușman al cetățeanului.
DC: V-aș propune să discutăm despre situația din agricultură unde mulți români încă așteaptă problema plăților directe. Deși o parte din acestea s-au mai dus după stabilirea ultimului exercițiu financiar multianual, cât de gravă este situația actuală, din ceea ce cunoașteți? Cum se descurcă autoritățile române? Avem un premier care a fost comisar pentru agricultură. El a fost cel care a gândit această viziune legată de Politica Agricolă Comună care astăzi ne dă multe bătăi de cap, chiar și la plăți directe.
DB: Da, într-adevăr domnul Dacian Cioloș a fost cel care a creionat această Politică Agricolă Comună. Sigur, este primul an în care ea este implementată de această manieră și avem dificultăți. Totuși, nu aș spune că aceasta este o problemă atât de mare. Nu doar în România s-au întârziat aceste plăți directe. Formele de sprijinire a agriculturii de către Comisia Europeană nu se traduc numai prin plățile directe. România a primit de peste patru ori mai multe fonduri anul trecut în agricultură. Dacă revenim la ceea ce înseamnă capacitatea administrativă a autorităților din România, aici suntem deficitari, dar nu suntem numai noi, deși nu este o scuză. Autoritățile din România trebuie să fie întotdeaunea conectate „cu firul ierbii”, iar pe viitor va trebui să se intensifice discuțiile dintre autorități și beneficiarii acestor politici pentru a putea identifica problemele reale. Aceste chestiuni, chiar dacă sunt complicate nu sunt unele ce nu pot fi surmontabile și acest dialog între autorități și fermieri va duce la un succes și al autorităților și al fermierilor.
DC: Ne puteți spune mai multe despre implicarea dumneavoastră în politica internă, în PNL, mai ales având în vedere alegerile parlamentare care urmează?
DB: În primul rând sunt președinte de organizație la Cluj și îmi doresc ca organizația să fie în top la nivel național. Partidul are acum anumite dificultăți la din cauza ultimelor evenimente. Sunt absolut convins că Partidul Național Liberal va găsi resursele necesare pentru a prezenta formule electoratului astfel încât să fie capabil să acumuleze suficient de multe voturi pentru a fi la guvernare anul acesta.
.