Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul PPE Ramona Mănescu: “Desi Romania este recunoscuta ca model de convietuire multietnica si data ca exemplu in intreaga Uniune Europeana, unei minoritati i se pare in mod constant ca este defavorizata si dezavantajata”

Published

on

Declarațiile extrem de grave și exagerate ale liderilor maghiari, atât în România, cât și în Ungaria, manifestă o evidentă încercare de a genera și a întreține un fals conflict, scrie eurodeputatul PPE Ramona Mănescu, într-o postare publicata, vineri seara, pe site-ul sau.

”Ceea ce vedem astazi ca declaratii ale Ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjarto, ale Premierului Viktor Orban sau ale presedintelui UDMR Kelemen Hunor par a fi o declaratie politica comuna a maghiarilor impotriva Romaniei”, spune eurodeputatul român, atrăgând atenția că Romania este recunoscuta ca model de convieturie multietnica si data ca exemplu in intreaga Uniune Europeana.

Redăm integral conținutul reacției eurodeputatului Ramona Mănescu:

”Imi este imposibil sa tac si sa nu iau atitudine in aceste momente, vazand declaratiile extrem de grave si exagerate ale liderilor maghiari, atat in Romania cat si din Ungaria. Este evidenta incercarea de a genera si intretine un fals conflict, care in practica, in satele si orasele din Covasna, Harghita sau Mures nu exista,

Ceea ce vedem astazi ca declaratii ale Ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjarto, ale Premierului Viktor Orban sau ale presedintelui UDMR Kelemen Hunor par a fi o declaratie politica comuna a maghiarilor impotriva Romaniei.

28 de ani de concesii si atitudini impaciutoare sunt luate acum drept slabiciune de catre liderii maghiari, atat cei din Romania cat si cei de la Budapesta.

Desi Romania este recunoscuta ca model de convieturie multietnica si data ca exemplu in intreaga Uniune Europeana, unei minoritati i se pare in mod constant ca este defavorizata si dezavantajata. Aceeasi minoritate, in schimb, a fost prezenta la guvernare mai mult decat orice alta formatiune politica, din 1996 incoace, a detinut nenumarate ministere, a avut sustinere in Guvern, in Parlament si in teritoriu pentru a-si promova politicile si a avut acces la resurse.

Aceasta in conditiile in care in niciun caz romanii din Ungaria nu beneficiaza de aceleasi drepturi si protectie precum maghiarii in Romania. Sa nu uitam ca primul roman din Parlamentul de la Budapesta a fost Gheorghe Simonca, iar asta s-a intamplat abia in 2010!

Poate declaratia premierului roman Mihai Tudose nu a fost una diplomatica sau eleganta. Dar la ce ne mai folosesc eleganta si diplomatia, daca acestea sunt luate drept slabiciune si folosite de unii lideri politici pentru a-si promova politica pasilor marunti in sensul destabilizarii si destructurarii Romaniei.

Exista in spate un foarte lung sir de declaratii si atitudini anti-romanesti in randul liderilor maghiari, care mereu au fost trecute cu vederea.

Sa amintesc declaratia deputatului UDMR Kulcsar Terza Jozsef, pentru care 2018 este an de doliu?

Sa ignor ordinul dat de catre Viktor Orban, de interzicere a diplomatilor maghiari de a participa la orice manifestari organizate de Ziua Naţională a României?

Sa uit de dorinta lui János Lázár, seful de cabinet al lui Viktor Orban, care doreste scuze din partea Romaniei pentru “nedreptatea” indurata de Ungaria prin pierderea Ardealului?

Sa accept bascalia lui Kelemen Hunor la adresa istoriei Romaniei facuta prin contra-sloganul UDMR la Centenarul Unirii: ”O mie de ani în Ardeal, o sută în România”?

Sa trec cu vederea sute de alte declaratii si actiuni care au fost mereu considerate ca “parte a campaniei electorale”, “opinii personale” sau “nereprezentative pentru formatiunea noastra politica”?

Sa nu vad multiplele santaje ale Ungariei la nivel international, fie ca e vorba de accesul in OCDE sau proiectul BRUA, atitudine complet opusa celei de buna vecinatate dintre doua tari?

Exista o problema, dar ea nu este la Bucuresti ci la Budapesta si in sediul UDMR.

In Romania exista o Constitutie, ea este aceeasi pentru toti si nu este negociabila. Nici macar nu este obligatoriu ca tuturor sa le placa. Ceea ce este obligatoriu este respectarea ei.

Consider ca Premierul de astazi al Romaniei nu are de ce sa-si ceara scuze cuiva prin declaratiile de ieri, cum nici romanii nu au de ce sa-si ceara scuze ungurilor. Poate, pentru lipsa noastra de reactie pentru prea mult timp, ar trebui sa ne cerem scuze memoriei sutelor de mii de romani care au murit pentru ca Romania sa fie ceea ce este astazi”.

 

 

.

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, singurul eurodeputat român din delegația Parlamentului European, prezent la summitul ONU de la New York privind schimbarea climatică

Published

on

O delegaţie a Parlamentului European va participa la summitul ONU pe teme de dezvoltare şi acţiune climatică ce va avea loc la New York în perioada 21 – 26 septembrie.

Vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European, Cristian Bușoi,  este singurul eurodeputat român (PNL, PPE) care face parte din această delegație și care va participa la acest summit dedicat acțiunilor climatice, potrivit comunicatului oficial am legislativului european.

Delegaţia va fi condusă de Mairead McGuinness (PPE, Irlanda) şi de Tomas Tobé (PPE, Spania) va reprezenta poziţia Parlamentului European la întâlnirea ONU.

Rezoluţia PE din 14 martie 2019 prevede că „ţinând seama de faptul că UE s-a angajat să aloce 20% din bugetul pe 2014-2020 (aproximativ 180 de miliarde de euro) pentru eforturi de a combate schimbarea climatică, până la finalul lui 2019, Comisia ar trebui să propună planuri pentru integrarea scopurilor dezvoltării sustenabile în politicile UE”.

Delegaţia este formată din 15 eurodeputaţi.

„Uniunea Europeană a fost o forţă motoare când scopurile de dezvoltare sustenabilă şi acordul climatic de la Paris au fost acceptate. În ceea ce priveşte schimbarea climatică, foametea şi inegalitate este nevoie de un efort colectiv urgent şi ambiţios. Lumea trebuie să facă mult mai multe pentru a ne onora angajamentele luate faţă de viitoarele generaţii. ONU are nevoie de angajamentul UE acum mai mult ca niciodată pentru a ne atinge planurile privind clima şi dezvoltarea”, au transmis Mairead McGuinness şi Tomas Tobé, vineri, înainte ca delegaţia să plece spre New York.

Agenda pentru 2030 privind dezvoltarea sustenabilă, adoptată de toate statele membre ONU în 2015, oferă un plan comun de pace şi prosperitate pentru oameni şi planetă. 

Pe 24 şi 25 septembrie, şefi de state şi guverne se vor întâlni la sediul ONU din New York pentru a analiza prograsele în implementarea SDG (Sustainable Development Knowledge Platform).

 


Desemnat printre cei mai influenți 19 români din Parlamentul European, Cristian Bușoi reprezintă România, la Bruxelles, din anul 2007.  În prezent, este vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European. La finalul lui 2018 a fost numit raportor din partea Comisiei de Mediu și Sănătate pentru Programul de Sănătate al Uniunii Europene și Programul de Cercetare și Inovare, Orizont Europa. A reușit să obțină astfel majorarea bugetului pentru Programul de Sănătate din cadrul Fondul Social European Plus de la 413 milioane de Euro, la 473 milioane de Euro, precum și creșterea finanțării pentru Cercetare în Sănătate de la 7,7 miliarde de Euro, la 9,1 miliarde de Euro.  În Parlamentul European a muncit în mod constant în numele pacienților pentru accesul egal la tratamente și pentru cauza medicinei  personalizate. Pentru activitatea sa, Cristian Bușoi a primit de la Alteța Sa Regală Principesa Astrid a Belgiei premiul EURORDIS pentru susținerea pacienților cu boli rare.

Mai mult despre activitatea europarlamentarului AICI.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE), despre pactul ”malefic” Ribbentrop-Molotov: Este crucial să îi eliminăm consecințele

Published

on

© Eugen Tomac/ Facebook

În contextul în care Parlamentul European a adoptat o Rezoluție prin care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939, eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) conisderă ”crucială” eliminenarea efectelor acestui ”pact malefic”: ”Este crucial să nu uităm și cu atât mai important, să avem curajul de a face tot ce ne stă în putință pentru a elimina consecințele acelui Pact malefic.”

Prin urmare, Rezoluția votată joi cu majoritatea voturilor europarlamentarilor, ”recomandă tuturor statelor membre să comemoreze data de 23 August drept Ziua Europeană a Memoriei Victimelor Regimurilor Totalitare, atât la nivelul UE, cât și la nivel național”, transmite Eugen Tomac.

”Pentru noi, un astfel de document este cu atât mai important cu cât România este singura țară care încă trăiește așa cum au decis Stalin și Hitler prin Pactul Ribbentrop-Molotov”, a subliniat acesta în mesajul său.

Prin rezoluția adoptată joi de Legislativul european cu 535 de voturi pentru, 66 împotrivă și 52 de abțineri, eurodeputații fac apel, la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, la o ”cultură comună a memoriei”, ca formă de încurajare a rezilienței europenilor în fața amenințările moderne la adresa democrației.

Aceștia reamintesc că ”integrarea europeană a fost, de la început, un răspuns la suferința provocată de două războaie mondiale și a fost construită ca model de pace și reconciliere bazat pe valorile comune ale tuturor statelor membre. Prin urmare, Uniunea Europeană este în mod special responsabilă pentru protejarea democrației, respectarea drepturilor omului și statul de drept”, este precizat într-un comunicat al Parlamentului European.

Citiți și:Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov: La 80 de ani de la semnarea acestuia, este important să ne amintim trecutul tragic al Europei pentru a proteja viitorul ei

De asemenea, colegul deputatului european și fostul președinte al României, Traian Băsescu, a avut o intervenție pe aceeași temă în Parlamentul European. 

Vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, Traian Băsescu, a afirmat, miercuri, că Pactul Ribbentrop-Molotov este unul dintre cele mai ticăloase din ultimele secole și că România trăiește și în prezent după voința lui Adolf Hitler și Iosif Stalin.

Citiți și: Eurodeputatul Traian Băsescu denunță Pactul Ribbentrop-Molotov în plenul Parlamentului European: ”România trăiește încă după voința lui Hitler și Stalin”


Eugen Tomac este președintele Partidului Mișcarea Populară și a devenit, în urma alegerilor europene din 26 mai, membru al Parlamentului European. Acesta face parte din cel mai mare grul politic din cadrul legislativului european – cel al Partidului Popular European -, unde alături de ceilalți eurodeputați români din acest grup alcătuiește a treia cea mai mare delegație națională din PPE. 

Eurodeputatul PMP și PPE activează în Parlamentul European în următoarele comisii, subcomisii și delegații: membru în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL), în subcomisia pentru drepturile omului (DROI), membru în Delegația la Comisia parlamentară de parteneriat UE-Armenia, la Comisia parlamentară de cooperare UE-Azerbaidjan și la Comisia parlamentară de asociere UE-Georgia (DSCA) și totodată este membru în Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest (DEPA).

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, mesaj pentru tinerii din Toulouse: Imaginea voastră asupra Uniunii Europene va trebui să fie un scut împotriva populiștilor

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D) a participat la o ceremonie organizată de Facultatea de Comunicare și Informare Europeană a Institutului Catolic din Toulouse și a susținut un discurs în fața absolvenților din generația 2019.

Aceasta a reiterat importanța promovării valorilor europene, a modului de viață european, și totodată i-a sfătuit pe proaspeții absolvenți să lupte împotriva provocărilor populiste, care vor să distrugă imaginea armonioasă a blocului comunitar și să formeze un scut îmoptriva celor care vor să deformeze realitatea istorică a europenilor, care au luptat pentru pace și bună înțelegere: ”La crearea imaginii puzzle-ului european veți întâmpina numeroase provocări.”

”Va trebui să luptați împotriva prejudecăților realizate cu ajutorul  ”fake news-urilor” și va trebui să vedeți imaginea de ansamblu, din spatele cadrelor și nu cum vor alții să percepem Uniunea Europeană.”

”Cu toate acestea, imaginea voastră asupra Uniunii Europene va trebui să fie un scut împotriva celor care doresc să distorsioneze realitatea și modul în care înțelegem lupta istorică a europenilor pentru pace și bună înțelegere. Pe măsură ce munca voastră va avansa, veți fi descurajați de către populiști, care vă vor să vă arate defecte reale sau inventate, imperfecțiuni inerente unei astfel de lucrări monumentale.”, le-a transmis fostul comsiar european tinerilor aflați la ceremonie.

Corina Crețu le-a trasnmis tinerilor absolvenți, că ei, noua generația, au un rol fundamentul în comunicarea despre Uniunea Europeană: ”Comunicarea Uniunii Europene este unul dintre aspectele fundamentale pe care trebuie să o  perfecționți, acesta va fi rolul vostru. Va fi incredibil de dificil, dar sunteți parte a unei generații de tineri care împărtășesc interese comune mult mai mult decât  în orice altă generație trecută sau prezentă. Astfel, perdelele vechi sunt ridicate și barierele de ieri se estompează.”

Citiți și: Eurodeputatul Corina Crețu, discurs în Toulouse: ”Europa nu a cunoscut niciodată o perioadă atât de lungă de pace și prosperitate”

Corina Crețu a revenit în Parlamentul European la 2 iulie 2019, după o perioadă de cinci ani în care a fost membru al Comisiei Europene responsabil pentru politică regională.

Până în prezent, eurodeputatul Crețu a fost aleasă în cadrul Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European în calitate de raportor din partea grupului S&D privind adoptarea bugetului UE pentru anul 2020 și a fost desemnată raportor al Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European pentru Regulamentul privind dispoziții specifice pentru Obiectivul de Cooperare teritorială europeană (Interreg).

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014.

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membră în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending