Parlamentul European se reunește într-o nouă sesiune plenară la Strasbourg, în perioada 16-19 iunie, prilej cu care deputații europeni vor dezbate cu privire la Summitul NATO din iunie, abuzul sexual asupra copiilor, drepturile pasagerilor aerieni și planurile naționale de redresare și reziliență. De asemenea, Parlamentul European va evalua progresele Republicii Moldova și Muntenegrului în vederea aderării la UE.

• Summitul NATO din iunie

Miercuri dimineață, eurodeputații își vor prezenta așteptările pentru viitorul summit NATO de la Haga din 24- 26 iunie, în cadrul unei dezbateri cu Comisia. La reuniunea lor din Olanda, se preconizează că liderii țărilor NATO vor discuta despre modalitățile de creștere a cheltuielilor pentru apărare în contextul războiului de agresiune continuu al Rusiei împotriva Ucrainei și despre solicitările președintelui SUA, Donald Trump, adresate țărilor europene de a investi mai mult și de a-și asuma o responsabilitate mai mare pentru apărarea lor. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat recent că Rusia ar putea fi pregătită să folosească forța militară împotriva alianței occidentale în termen de cinci ani și a afirmat că aliații NATO trebuie să aibă o apărare credibilă. Înainte de summit, el a cerut membrilor NATO să se angajeze să cheltuiască 5% din venitul lor național pentru apărare, un apel care se așteaptă să figureze în mod proeminent în deliberările summitului.

• Abuzul sexual asupra copiilor: norme actualizate în fața noilor tehnologii

PE va dezbate și vota o lege UE actualizată privind infracțiunile de abuz sexual asupra copiilor pentru a ține seama de progresele tehnologice și a îmbunătăți sprijinul acordat victimelor. Legislația ar revizui definițiile infracțiunilor pentru a ține seama de noile realități tehnologice, ar spori anumite pedepse maxime și ar oferi un sprijin mai bun victimelor. Proiectul de lege incriminează așa-zisele „manualele” care oferă instrucțiuni privind modul de comitere a abuzurilor sexuale asupra copiilor și imaginile „deepfake” create artificial, printre altele. În proiectul de poziție adoptat de Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, eurodeputații au propus eliminarea termenelor limită în care victimele trebuie să raporteze o infracțiune, astfel încât acestea să aibă suficient timp pentru a-și prezenta experiențele. Deputații doresc, de asemenea, să introducă o nouă definiție a consimțământului pentru copiii cu vârsta mai mare decât cea a consimțământului sexual.

• Revizuirea drepturilor pasagerilor aerieni

Eurodeputații vor discuta marți despre evoluțiile recente ale procesului de revizuire a drepturilor pasagerilor aerieni. În 2014, Parlamentul a reacționat la o propunere a Comisiei de actualizare a drepturilor pasagerilor care utilizează transportul aerian. Deputații au pledat pentru acordarea unui acces mai bun la compensații pasagerilor aerieni întârziați sau blocați, oferind în același timp companiilor aeriene reguli mai clare cu privire la modul de tratare a plângerilor pasagerilor. Cu toate acestea, propunerea a fost blocată de Consiliu, deoarece miniștrii transporturilor din UE nu au reușit să convină asupra unei poziții cu privire la proiectul de lege. Procesul legislativ a stagnat timp de 11 ani, până în iunie 2025, când miniștrii au ajuns la un acord politic pe această temă. Eurodeputații vor examina marți aceste modificări recente propuse de Consiliu, vor evalua dacă acestea se aliniază la poziția Parlamentului și vor discuta etapele următoare. Printre numeroasele actualizări, miniștrii propun ca pasagerii să primească o compensație de 300 EUR în cazul zborurilor pe distanțe scurte (sub 3 500 km) anulate sau întârziate cu patru sau mai multe ore, în timp ce Parlamentul dorește o compensație de 300-400 EUR pentru o întârziere de cel puțin trei ore. În plus, Consiliul pledează pentru o listă neexhaustivă a circumstanțelor excepționale care ar permite companiilor aeriene să refuze acordarea de compensații, inclusiv dezastrele naturale, războiul și impactul cu păsări. În schimb, deputații doresc să reducă marja de interpretare cu o listă clară de excepții.

• Planurile naționale de redresare

PE va dezbate extinderea finanțării după 2026 Eurodeputații vor dezbate și vor vota asupra posibilității extinderii finanțării Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) pentru a permite finalizarea proiectelor-cheie de investiții. Textul adoptat de Comisia pentru bugete și Comisia pentru afaceri economice și monetare subliniază că expirarea MRR în 2026 prezintă un risc semnificativ și necesită o prelungire cu 18 luni pentru proiectele aproape finalizate. De asemenea, deputații solicită investiții specifice în apărarea, infrastructura și protecția socială a UE. Deputații reiterează și necesitatea unui mecanism solid de audit și monitorizare a cheltuielilor MRR, pentru a preveni utilizarea abuzivă, dubla finanțare și duplicarea activității altor programe de finanțare ale UE.

• PE urmează să prelungească acordul UE-Ucraina privind transportul rutier

Pentru a menține circulația fără probleme a mărfurilor, PE va aproba o actualizare a acordului UE-Ucraina privind transportul rutier și prelungirea acestuia până la sfârșitul anului 2025. Încheiat în iunie 2022, acordul UE-Ucraina privind transportul rutier de mărfuri a facilitat transportul de mărfuri vitale către Ucraina, cum ar fi combustibili și ajutor umanitar, permițând în același timp exporturilor ucrainene, precum cerealele, minereul și oțelul, să ajungă în UE și în afara acesteia. Acordul urma să expire în iunie 2024, dar, întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei continuă și perturbă și mai mult sectorul transporturilor din Ucraina, Comisia Europeană a propus actualizarea și prelungirea acestuia până la sfârșitul anului 2025. Eurodeputații vor decide marți dacă vor aproba acordul actualizat, care abordează, de asemenea, o serie de provocări legate de punerea în aplicare și introduce o clauză de salvgardare care permite suspendarea acordului într-o anumită zonă geografică în cazul în care piața transportului rutier se confruntă cu perturbări majore.

• PE va evalua progresele Republicii Moldova și Muntenegrului în vederea aderării la UE

Marți, în cadrul unei dezbateri, eurodeputații vor evalua progresul Republicii Moldova și al Muntenegrului în procesul de aderare la UE. Votul va avea loc miercuri. Raportul privind Republica Moldova, adoptat în luna mai de Comisia pentru afaceri externe, afirmă că guvernul Republicii Moldova avansează în direcția eligibilității pentru a deveni stat membru al UE. Acest lucru este valabil în pofida provocărilor interne și externe semnificative, cum ar fi invazia pe scară largă a Ucrainei învecinate de către Rusia și ingerința Moscovei în procesele democratice ale Republicii Moldova. Acesta este primul raport privind pregătirile Republicii Moldova pentru aderarea la UE de la acordarea statutului de țară candidată în 2022. În raportul privind Muntenegrul, Comisia pentru afaceri externe a subliniat că Muntenegru este un lider regional în ceea ce privește progresele înregistrate pentru aderarea la UE. Eurodeputații salută progresele înregistrate de această țară privind punerea în aplicare a reformelor și a măsurilor legate de aderarea la UE și solicită eforturi colective în Muntenegru pentru a obține stabilitate politică. Acest lucru este necesar având în vedere calendarul ambițios al țării, care ar putea duce la aderarea sa la UE în 2028.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, anunță că s-au pus bazele unei alianțe pentru viitorul Nordului României.

”12 consilii județene din Nord-Vestul și Nord-Estul României au făcut ceva care trebuie să devină un exemplu de bună practică: au decis să lucreze împreună. Au pus pe masă idei, proiecte, soluții și au format o alianță pentru dezvoltare cu impact direct în comunitățile lor. Este vorba despre o platformă de cooperare regională care să pună România în prim-planul fondurilor destinate reconstrucției Ucrainei”, a anunțat Negrescu într-un mesaj publicat pe platforma de socializare Facebook.

Acesta a explicat că finanțarea europeană poate genera:

• investiții în infrastructură și logistică,
• parteneriate economice și transfrontaliere,
• proiecte comune pe fonduri europene,
• mai multe oportunități pentru administrațiile locale, universități și antreprenori.

Primul pas este reprezentat de podul peste Tisa, construit de CJ Maramureș cu o companie românească, pentru care Uniunea Europeană a alocat circa 50 de milioane de euro.

Citiți și: ADR Nord-Est și ADR Nord-Vest, alături de cele 12 consilii județene din cele două regiuni, au semnat Acordul de Parteneriat „Alianța regională pentru reconstrucția Ucrainei”

”Am fost onorat să susțin acest demers și să fiu alături de colegii mei, președinții consiliilor județene, care dau un semnal clar: dezvoltarea nu ține cont de granițe politice, ci de viziune și curaj. Am fost bucuros să contribui cu patronajul Comitetului European al Regiunilor și cu mesajul de sprijin al Comisarului European pentru Extindere, Marta Kos. Județele de graniță nu trebuie să mai fie la periferia Europei, ci pot să fie acum în centrul unui proiect european de reconstrucție care se poate ridica la peste 450 de miliarde de euro”, a subliniat vicepreședintele Parlamentului European.

Victor Negrescu a transmis felicitări pentru inițiativă și pentru ”modul în care au reușit să aducă împreună atâtea administrații locale”.

”Este un exemplu de leadership local cu impact național”, a mai spus eurodeputatul.

El a evidențiat impactul pozitiv pe care îl poate avea această alianță asupra României.  

”În contextul reconstrucției regionale și al fondurilor europene disponibile, această alianță poate transforma Nordul României într-un pol de stabilitate, cooperare și dezvoltare, o zonă de oportunitate care să facă regiunea atractivă pentru tânăra generație. România are nevoie de mai multe astfel de inițiative. De lideri locali care gândesc pe termen lung și construiesc în echipă”, a conchis Negrescu.

Într-o postare amplă pe Facebook, eurodeputatul PNL Gheorghe Falcă avertizează asupra riscurilor unui discurs economic izolaționist și susține că dezvoltarea României nu poate avea loc decât printr-un echilibru sănătos între susținerea capitalului românesc și atragerea investițiilor străine.

„Așadar, după cum îl văd eu, drumul corect este cu două benzi pe sens: susținerea capitalului românesc prin politici naționale coerente și atragerea în continuare a investițiilor străine printr-un climat stabil, deschis și predictibil. Orice altceva este doar propagandă suicidară”, a transmis Falcă.

Fostul primar al Aradului subliniază că România are nevoie de investitori „ca de aer” și că „nu există economie dezvoltată care să funcționeze astăzi fără investiții străine”, amintind că „nici măcar China, cu regimul ei comunist, autoritar și controlat, nu a reușit să construiască dezvoltare fără capital internațional”.

Falcă citează date prezentate de președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, care arată că în ciuda numărului covârșitor de firme cu capital românesc (813.711 față de 27.594 cu capital străin), valoarea adăugată în economie a celor din urmă este esențială: „Cifra de afaceri a firmelor românești este de 254 miliarde de euro, iar cea a firmelor străine (cu angajați români) este de 143 miliarde”.

„Firmele străine creează zeci de mii de locuri de muncă în România. Angajează, formează, plătesc salarii și contribuții, produc, exportă, transferă know-how. Ele sunt parte integrantă a economiei noastre și NU pot fi tratate ca un corp străin”, a mai spus eurodeputatul.

Falcă respinge ferm retorica „suveranistă” care militează pentru respingerea capitalului străin și subliniază că dezvoltarea economică a României necesită parteneriate inteligente, nu „lozinci populiste”. „România, oameni buni, nu se dezvoltă cu lozinci. Țara noastră se dezvoltă cu investiții, cu locuri de muncă, cu echilibru și cu o viziune europeană și globală”.

Mesajul vine într-un context politic în care temele economice naționaliste câștigă tot mai multă tracțiune în spațiul public, iar eurodeputatul avertizează că o eventuală izolare economică ar putea duce la pierderea unei treimi din economie: „Fără firmele străine pierdem peste o treime din economie, dacă nu mai mult!”

Eurodeputatul liberal își încheie mesajul cu un apel la luciditate economică și la construirea unui cadru național stabil, care să susțină atât capitalul autohton, cât și atragerea investițiilor externe: „România are nevoie de firme românești mai puternice, dar și de investitori străini mai mulți și mai bine integrați în structura economică națională”.