Connect with us

RUSIA

Europarlamentarul Ramona Mănescu: Noua capitală a UE este Moscova

Published

on

Europarlamentarul Ramona Mănescu (PNL, PPE) consideră că modificările rezoluției prin intermediul căreia UE dorește să contracareze propaganda rusă sunt atât de importante încât Moscova este mai degrabă avantajată, conform unei postări pe site-ul personal.

„Parlamentul European, în ședința sa plenară de la Strasbourg, a fost chemat să-și exprime votul asupra unei Rezoluții referitoare la comunicarea strategică a UE pentru a contracara propaganda părților terțe împotriva sa. Documentul ramona manescu fbeste mult mai important decât lasă titlul său să se înțeleagă, în condițiile în care pentru prima dată în istoria conflictelor observăm cum „soft power” depășește în influență efectivă „hard power”.”

„Ne aflăm astăzi în plină revoluție a modului în care conflictele sunt inițiate, derulate și câștigate/pierdute. Este probabil cea mai profundă schimbare a modului în care trebuie să înțelegem atât termenul de „amenințare” cât și cel de „apărare”. Pentru prima dată în istorie, un teritoriu sau o țară pot fi „cucerite” prin metode aparent democratice, fără ca măcar un glonț să fie tras, fără ca măcar un tanc să își pornească motorul”, a mai precizat Ramona Mănescu.

„Nu mai este necesar ca o putere externă să controleze fizic un teritoriu. Este suficient să influențeze alegerea unui președinte sau să determine inițierea unui referendum pentru a schimba orientarea politică a unei țări și a-și atinge propriile scopuri economice și strategice.”

epp group logoEuroparlamentarul consideră faptul că raportul trebuia să aibă forma unei declarații politice care să reflecte poziția unei mari puteri, dar în urma modificărilor suferite de text, Kremlinul a avut mai degrabă de câștigat.

„Amputarea textului nu reflectă un refuz de a vedea realitatea sau doar o inocență criminală. Ea reflectă poziția unor mari state europene care susțin poziția și influența rusă în interiorul UE. Această concluzie este susținută și de faptul că absolut toate modificările survenite la votul final au vizat strict subiectul propagandei Rusiei. Nici măcar o virgulă nu a fost mutată în rest.”

„Anul viitor vor avea loc alegeri în mai multe state europene din prima linie. Uneori, rezultatul se decide la diferențe foarte mici. Nu pot să nu mă gândesc că lipsa de reacție și indulgența în fața unor manipulări externe pot duce la apariția unor guverne și lideri din zona extremelor stângă sau dreaptă în interiorul UE. Această situație ar reprezenta ultima fază a unei „furtuni perfecte” la adresa UE, furtună care a început cu criza economică, s-a continuat cu criza refugiaților, a adăugat momentul Brexit și s-ar putea încheia cu ceea ce, în mod cert ar fi o pierdere enormă pentru toți cei 500 de milioane de europeni – o disoluție”, a conchis eurodeputatul.

Citiți și: Ramona Mănescu, mesaj îngrijorător din Parlamentul European: Amendamentele rezoluției privind contracararea propagandei care menționau activitatea Rusiei în UE au fost respinse

Raportul arată că prin intermediul Kremlinului sunt finanțate partide politice și alte organizații din UE. Documentul subliniază că strategia informațională a Kremlinului completează politica de accelerare a relațiilor bilaterale, a cooperării economice și a proiectelor comune cu state membre individuale ale UE, pentru a slăbi coerența UE și a submina politicile UE.

Totodată, documentul indică necesitatea dezvoltării unei abordări de contracarare a Daesh prin sporirea vizibilității și a prezenței publice a intelectualilor musulmani care dețin credibilitatea delegitimării propagandei grupării Stat Islamic.

Raportul votat în plenul PE este disponibil aici.

INTERNAȚIONAL

Victoria Nuland, fost subsecretar de stat american pentru afaceri euroasiatice, interzisă în Rusia (presă)

Published

on

Rusia a refuzat să-i acorde viză de intrare pe teritoriul său fostului subsecretar de stat american pentru afaceri euroasiatice Victoria Nuland, au relatat joi seara agenția de presă rusă RIA Novosti și cotidianul Kommersant, citând surse din cadrul Ministerului de Externe de la Moscova, informează Agerpres.

Responsabili ai MAE rus au explicat că Victoria Nuland se află pe aşa-numita ”listă neagră” cu oficiali americani cărora le este interzis accesul pe teritoriul Federaţiei Ruse. Este vorba de o listă alcătuită de Moscova ca răspuns la sancţiunile instituite de către Statele Unite ale Americii împotriva unor înalţi responsabili ruşi. Listele cu sancţiuni din partea Rusiei nu au fost niciodată publicate integral.

În 2016, din cauza faptului că figura pe această ”listă neagră”, fostul ambasador american la Moscova, Michael McFaul, nu a putut să intre în Rusia.

Conform Kommersant, Nuland solicitase viză pentru a vizită în Moscova unde urma să participe la o conferință internațională cu caracter închis, organizată de Consiliul rus pentru afaceri internaționale (RSMD), Societatea de politică externă din Germania (German Council on Foreign Relations, DGAP) şi The Johns Hopkins University School of Advanced International Studies (SAIS). Forumul s-a desfăşurat în zilele de 20 şi 21 mai în capitala rusă.

Potrivit publicației Vzgliad, atitudinea critică a Moscovei faţă de Victoria Nuland se explică prin rolul ei în modelarea politicii SUA în spaţiul postsovietic. Îndeosebi, Kremlinul a denunţat rolul ei în evenimentele din toamna-iarna lui 2013 de la Kiev, când s-a deplasat în Maidan Nezaliojnosti (Piaţa Independenţei) şi a împărţit sandvişuri participanţilor la acţiunile de protest antiguvernamentale.

Totuşi, Nuland venise la Kiev într-un efort de detensionare a situaţiei, înainte ca trupele antirevoltă să înceapă să tragă asupra manifestanţilor. Mişcarea de contestare a culminat în ianuarie 2014 cu venirea forţelor prooccidentale la putere în Ucraina şi cu fuga preşedintelui prorus Viktor Ianukovici la Moscova. Kremlinul a denunţat o ”lovitură de stat” în Ucraina, orchestrată de SUA şi Occident, şi de atunci nu şi-a schimbat poziţia.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Pacea cu Rusia, intermediată de Franța și Germania: Emmanuel Macron și Angela Merkel l-au asigurat pe Vladimir Putin că ”Rusia își are locul în Consiliul Europei”

Published

on

©️ Bundesregierung/Kugler

Franţa şi Germania au jucat din nou ”cartea temperării” marţi seara în criza dintre Rusia şi Consiliul Europei, asigurând Moscova că ‘îşi are locul’ în acest organism paneuropean, notează France Presse, citând informațiile reieșite dintr-o convorbire telefonică ce a avut loc între președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel și președintele rus Vladimir Putin.

Cei doi lideri europeni l-au asigurat pe liderul de la Moscova că ”Rusia îşi are locul (în Consiliul Europei) şi au subliniat importanţa găsirii unei soluţii rapide care să permită menţinerea acesteia (în cadrul instituţiei), cu toate drepturile şi obligaţiile care îi revin”, a indicat Palatul Elysee după o convorbire telefonică avută între cei trei lideri, scrie Agerpres.

Franţa prezidează de săptămâna trecută Consiliul Europei, având sarcina dificilă de a scoate organizaţia paneuropeană de apărare a drepturilor omului din criza sa cu Rusia. Vinerea trecută, la Consiliul Ministerial de la Helsinki, miniștrii de Externe din țările membre ale Consiliului Europei au decis să redea Rusiei dreptul de a vota în cadrul instituției, drept pe care îl pierduse în urma anexării peninsulei Crimeea în 2014.

Pentru a sancţiona anexarea Crimeii de către Moscova, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a suspendat dreptul de vot în 2014 pentru delegaţia rusă. Moscova a replicat prin politica ”scaunului gol”. Din 2017, Rusia nu şi-a mai achitat contribuţia de 33 milioane de euro la bugetul anual al Consiliului Europei (CE).

Conform regulilor Consiliului, un stat membru care nu-şi plăteşte contribuţia riscă excluderea după doi ani, începând cu luna iunie pentru Rusia. Aceasta înseamnă că Moscova nu va participa în iunie la alegerea noului secretar general al organizaţiei, o posibilitate care, potrivit Rusiei, ar putea să însemne plecarea sa din Consiliul Europei.

Continue Reading

NATO

Sondaj INSCOP: Peste 60% dintre români cred că Rusia rămâne principala amenințare la adresa României. 61.4% dintre români consideră că NATO are interesul ca România să fie un stat puternic

Published

on

În opinia românilor, cea mai mare amenințare pentru țară în viitorul apropiat o reprezintă corupția, urmată de o nouă criză economică și un eventuală război în zonă. În opinia a peste 60% dintre români, Rusia a fost și rămâne principala amenințare la adresa securității României, iar Ungaria acționează pentru a obţine controlul asupra Transilvaniei, arată un sondaj realizat de INSCOP Research, la comanda LARICS.

©www.inscop.ro

Aproape o jumătate din populație consideră că aderarea la Uniunea Europeană a adus României mai degrabă avantaje. Aproape 85% dintre români doresc consolidarea parteneriatului cu SUA sau menținerea sa la același nivel.

Întrebați care ar fi cea mai mare amenințare pentru România în viitorul apropiat, 35% dintre români aleg corupția, 18,9% o nouă criză economică, 15,4% un eventual război în zonă și 13,9% scandalurile provocate de clasa politică. 8,5% aleg dezastre naturale, 5,2% terorismul, 0,7% iredentismul unor țări din zonă și 2,5% nu știu sau nu răspund.

Deloc surprinzător, în topul țărilor vecine care pot fi considerate și prieten conduce Republica Moldova, cu 78,5%, urmată de Bulgaria, cu 59% și Serbia cu 50%. Pe ultimele locuri ale clasamentului se situează Ucraina și Ungaria, cu 40%, respectiv 27,1%.

©www.inscop.ro

64,4% dintre români consideră că Rusia a fost și rămâne principala amenințare la adresa securității României și 62,6% că Ungaria acționează pentru a obţine controlul asupra Transilvaniei, într-o formă sau alta. 59,2% cred că România ar trebui să aloce mai mulți bani de la buget pentru Apărare și 58,2% că Ungaria se amestecă într-un mod nepermis în treburile interne ale României.

Aproape o jumătate dintre români (49,2%) consideră că aderarea la UE a adus României mai degrabă avantaje, 35% sunt de părere că nu a adus nici avantaje și nici dezavantaje și doar 12% cred că a adus mai degrabă dezavantaje. Nu știu sau nu răspund 3,7%.

©www.inscop.ro

În contextul în care România și Statele Unite ale Americii au încheiat un parteneriat strategic în urmă cu peste 20 de ani, 44,8% dintre români sunt de părere că relațiile dintre România și Statele Unite ale Americii ar trebui să devină și mai apropiate, iar 39% să rămână așa cum sunt. Doar 5,7% dintre români cred că relațiile dintre România și Statele Unite ar trebui să fie mai puțin apropiate. 10,6% reprezintă non-răspunsuri.

©www.inscop.ro

Majoritatea românilor (61,4%) este de părere că NATO are interesul ca România să fie un stat puternic. 57,1% sunt de aceeași opinie în ceea ce privește Republica Moldova, 53% în privința Uniunii Europene și 49,6% în privința SUA. Doar 17,4% dintre români consideră că Ucraina are interesul ca România să fie un stat puternic, în timp ce 30,6% sunt de părere că statul vecin are interesul ca România să fie un stat slab. 60,2% cred că Ungaria are interesul ca România să fie un stat slab și 65% sunt de aceeași părere în privința Rusiei.

33,6% din populația României consideră că securitatea țării este cel mai bine apărată de NATO, 24% de institutiile noastre de aparare si ordine publica (armata, serviciile secrete, politia), iar 12,6% consideră că nu reusim sa ne aparam in mod eficient nici singuri si nici cu ajutorul aliatilor nostri. În opinia a 9,7% dintre respondenți securitatea țării este cel mai bine apărată de de Uniunea Europeana și a 9,2% de alianța cu SUA. 10,2% reprezintă non-răspunsuri.

În contextul în care România este practic granița de est a NATO și a Uniunii Europene, 34,5% consideră că țara noastră mai degrabă contribuie la apararea aliatilor din NATO si UE și 31,8% că mai degrabă este apărată de aliații săi. 14,4% sunt de părere că Romania nici nu ar putea fi ajutata si nici nu si-ar putea ajuta aliatii, iar 19,3% nu știu sau nu răspund.

©www.inscop.ro

Ținând cont că una dintre obligaţiile ţărilor membre NATO este să intervină în apărarea oricărei ţări din NATO care ar fi atacată, respondenții au fost întrebați dacă, în cazul în care România ar fi atacată de o altă ţară, cred că aliaţii noştri din NATO ar veni în apărarea noastră. 61% au răspund afirmativ, 8,1% au răspund negativ, 19,3% nu cred ca exista pericolul ca Romania sa fie atacata, iar 11,5% reprezintă non-răspunsuri.

©www.inscop.ro

Întrebați cărei țări ar trebui să îi acordăm ajutor militar în cazul în care ar fi atacată, 80,4% dintre respondenți au ales varianta ”oricărei țări NATO”, 6,4% aleg varianta contrarie, iar 13,2% nu știu sau nu răspund. 76,6% consideră că ar trebui ajutată orice țară membră UE, în timp ce 8,5% aleg varianta contrarie, iar 15% nu știu sau nu răspund. România ar trebui să ajute militar Republica Moldova dacă ar fi atacată, în viziunea a 73,4% dintre respondenți, în timp ce 9,6% se opun acestei idei, iar 17% reprezintă non-răspunsuri. 49,8% dintre cei intervievați cred că ar trebui să ajutăm Ucraina (23,2% consideră că nu ar trebui ajutată, 27% non-răspunsuri) și 53,7% cred că România ar trebui să ajute Serbia (19,6% se opun, iar 26,7% sunt non-răspunsuri).

©www.inscop.ro

76,6% dintre români consideră mai degrabă un avantaj economic faptul că România are ieșire la Marea Neagră, în timp ce 17,1% sunt de părere că e mai degrabă un dezavantaj fiindcă suntem la ganita NATO/UE, fiind expusi unor amenintari la adresa securitatii nationale. 6,3% reprezintă non-răspunsuri.

©www.inscop.ro

În ceea ce privește politica internațională, 65,8% dintre români se informează din știrile de la televizor, 22,1% de pe Internet, 3,6% de pe rețelele sociale și 2,1% din reviste de specialitate. 6,1% nu sunt interesați deloc de genul acesta de subiecte, iar 0,3% nu știu sau nu răspund.

©www.inscop.ro

Barometrul Actualității Românești a fost realizat la nivel național de INSCOP Research, la comanda LARICS – Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică, din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române. Datele sondajului de opinie au fost culese la nivel național în perioada 12 aprilie – 3 mai 2019. Volumul eșantionului a fost de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României, neinstituționalizată, cu vârsta de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Sondajul a fost realizat pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor în toate județele României și în sectoarele Municipiului București. Eșantionul de tip multi-stratificat, probabilistic a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending