Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Europarlamentarul Ramona Mănescu (PNL, PPE): În fața valului migrațional, Europei îi lipsește o soluție completă și adecvată

Published

on

Recent, a avut loc dezbaterea „New Security Challenges in Europe – Strategic Consequences”, organizată de Hanns Seidel Foundation and Women in International Security (WIIS).

Participanții au fost experți ce au reprezentat principalii stakeholderi din domeniu (EEAS, NATO, Parlamentul European, SUA), iar discuțiile s-au axat pe noul context de securitate și stabilitate în care se află construcția europeană pe de o parte și Statele Membre pe de alta, informează europarlamentarul PNL/PPE Ramona Mănescu.

epp group

r manescu

Situația actuală complexă cu care UE trebuie să se confrunte necesită mai multă ”determinare” din partea Europei. Ramona Mănescu este de părere că o prezență armată coordonată între cele 28 de state membre este necesară pentru combaterea grupărilor teroriste precum ISIS.

Eurodeputatul PPE a prezentat pe site-ul său, principalele concluzii ale dezbaterii:

”A devenit evident că perioada de liniște și stabilitate, ce a urmat încheierii Războiului Rece, a luat sfârșit. Locul ei este luat de o situație extrem de complexă, în fața căreia nici Europa, nici întreaga comunitate internațională nu par a fi pregătite. Realitatea pe care Uniunea Europeană trebuie s-o înfrunte azi este formată din rețele teroriste care au globalizat fenomenul și au adus amenințările până în inima ei, o vecinătate sudică în colaps sub presiunea conflictelor regionale, un război hibrid ce a dezmembrat Ucraina, atacuri asupra infrastructurii IT și un val migrațional fără precedent.

În cadrul dezbaterii, doamna Helga SCHMID, Secretar General Adjunct și Director Politic al EEAS, a prezentat, printre altele, poziția instituției cu privire la ciza refugiaților.

Viziunea principalei structuri europene în domeniul politicii externe și de securitate – EEAS – în ceea ce privește criza refugiaților acceptă necesitatea unui răspuns complex, care să cuprindă atât nevoile imediate, umanitare, cât și cele pe termen lung, de natură economică și de securitate și care sunt de fapt la baza valului migrațional.

EEAS își bazează modul de intervenție pe negocierile politice, atât cu fiecare țară în parte cât și la nivel regional. Acestor negocieri li se adaugă sprijinul umanitar și logistic direct, adresat țărilor celor mai afectate de criza refugiaților: Siria, Irak, Liban, Iordania și Turcia.

Dr. Ian LESSER, Director Executiv al biroului din Bruxelles și Senior Director pentru Politică Externă și de Securitate al US German Marshall Fund, punctând același subiect, a confirmat că din perspectivă europeană, vecinătatea sudică reprezită la acest moment principala amenințare de securitate si sursă de probleme.

În acest context, consider că poziției actuale a Uniunii Europene îi lipsește un element de sprijin pentru a avea succesul pe care și-l propune.

Răspunsul umanitar este necesar și dincolo de orice discuție.

Soluția politică, implicând negocieri și implicarea tuturor statelor din regiunea MENA, este necesară.

Cu toate acestea, realitatea din zona discutată impune Europei mai multă hotărâre și determinare. Conflictele din Orientul Mijlociu și Nordul Africii implică actori care se află în afara oricăror posibilități de negociere politică. ISIS este cel mai bun exemplu. Dimensiunea pe care a luat-o această structură, prin teritoriul controlat, numărul de combatanți și forța armată a depășit nivelul unei simple grupări teroriste.

În fața unor astfel de amenințări, Europa trebuie să-și asume mai mult decât efortul umanitar, iar o prezență armată coordonată este imperativă. Implicarea individuală, doar a unor State Membre, este insuficientă.

Pacificarea regiunii, după mai mult de patru ani și jumătate de conflict, a depășit faza negocierilor politice. Non-intervenția și nehotărârea sunt cele care au permis apariția și extinderea ISIS. Fără a elimina amenințările de securitate nici nu se poate vorbi despre celelalte măsuri complementare precum refacerea zonelor afectate și repunerea economiilor pe picioare.

Cred că este momentul ca Uniunea Europeană să propună la nivelul Națiunilor Unite o astfel de intervenție și să și-o asume.

Continuarea politicii de indecizie și prudență va transforma valul actual de migrație într-un adevărat tsunami căruia este clar că Europa nu îi poate face față.

 

.

.

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac, după vizita în diaspora: Criza forței de muncă din România se poate rezolva prin programe guvernamentale îndrăznețe și investiții

Published

on

© Eugen Tomac/Facebook

Criza forței de muncă din România se poate rezolva prin programe guvernamentale îndrăznețe, prin proiecte de investiții mici și mari prin care statul să stimuleze reîntoarcerea acasă, este mesajul transmis pe Facebook, duminică seara, de eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) după vizita în diaspora, unde s-a întâlnit cu românii din Roma.

„Majoritatea românilor cu vârsta de peste 40 de ani aflați la munca peste hotare își doresc să revină acasă. Cetățenii cu vârste cuprinse intre 30 și 40 de ani încă nu au o opțiune definită, aceasta și pentru că au copii in sistemul de învățământ italian. Tinerii de până in 30 de ani se integrează, își întemeiază o familie in Italia și cel mai probabil vor rămâne defintiv in această țară.Peste 50% din românii aflați in Europa își doresc sa revină acasa, nu sunt însă deciși când sa o facă și așteaptă schimbări reale, nu guvernări fragile cu agende înguste, fără viziune, așa cum a guvernat PSD timp de 8 ani”, transmite Eugen Tomac. 

În viziunea sa, eurodeputatul PPE consideră că „criza forței de muncă din România se poate rezolva prin programe guvernamentale îndrăznețe, prin proiecte de investiții mici și mari prin care statul să stimuleze reîntoarcerea acasă”. 

De asemenea, precizează Tomac, „trebuie să ne reformăm profund instituțiile prin inovare, dezvoltare și adaptare la nevoile reale ale pieței”. 

„Eu le-am promis că noi, cei din PMP, ne vom bate pentru a face cât mai transparentă și eficientă administrația din România, pentru că doar așa putem reclădi încrederea între stat și cetățenii români, indiferent de unde se află acum”, mai scrie eurodeputatul român. 

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: De Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, să ne aducem aminte că, orice ar fi, trebuie să rămânem oameni

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) a transmis un mesaj în onoarea victimelor Holocaustului, cu prilejul aniversării pe 27 ianuarie a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare și exterminare Auschwitz-Birkenau.

„În ziua de 27 ianuarie 1945, lagărul nazist de la Auschwitz-Birkenau a fost eliberat și astfel lumea avea în fața ochilor întreaga oroare a ‘soluției finale’, tratamentul aplicat de naziști populației de origine evreiască din teritoriile ocupate de Germania hitleristă și din cele ale aliaților ei. Circa șase milioane de evrei au pierit în acei ani, din simpla vină de a fi aparținut unui anumit grup etnic. Tragedia evreilor este unică și sper că am învățat lecțiile istoriei, pentru a nu mai repeta niciodată acele orori”, scrie eurodeputatul român pe pagina sa de Facebook. 

 

Corina Crețu mai transmite că „de Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, să ne aducem aminte că, orice ar fi, trebuie să rămânem oameni”. 

„Să ne aducem aminte de toți cei care au pierit în lagăre de muncă sau de exterminare: evrei, români, polonezi, romi, italieni, etc.
Dumnezeu să îi odihnească!”, a adăugat aceasta.

Continue Reading

Traian Băsescu

Eurodeputatul Traian Băsescu (PMP, PPE) propune un program de redresare a economiei românești, a cărei instabilitate macroeconomică s-ar accentua odată cu declanșarea anticipatelor

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Traian Băsescu (PMP, PPE) propune implementarea unui program de redresare a economiei românești, a cărei instabilitate macroeconomică s-ar accentua în contextul declanșării de alegeri anticipate, potrivit unei postări pe Facebook.

„Nu-ţi trebuie mult timp să constaţi că partidele parlamentare şi Guvernul României sunt decuplaţi total de la realităţile ţării. Priorităţile lor sunt legate de încercarea creării unei crize politice artificiale pentru a putea declanşa alegeri anticipate.
Cu inconştienţă şi lipsă de profesionalism, politicienii puterii vor patru luni de instabilitate politică în condiţiile în care toţi pilonii stabilităţii macroeconomice sunt frânţi deja”, constată fostul președinte al României.

Traian Băsescu pune la dispoziție în postarea sa și o serie de cifre care indică fragilitatea economiei românești în ultimele 11 luni:

1. Deficit comercial la 11 luni – 15,5 miliarde Euro, creştere cu 16 la sută faţă de 2018;
2. Deficit de cont curent la 11 luni – 10,0 miliarde Euro, creşte cu 21 la sută faţă de 2018;
3. Datoria externă a crescut, în primele 11 luni, cu 7,262 miliarde Euro;
4. Deficitul bugetului consolidat – 4 la sută, adică 8,8 miliarde Euro;
5. Dobânzi foarte mari la împrumuturi pe termen lung – 4,6 la sută. Comparaţia cu dobânzile aplicate ţărilor din regiune, după cum urmează: Bulgaria – 0,32 la sută/ Croaţia- 1,36 la sută/ Grecia-2,67 la sută/ Ungaria-2,74 la sută.
6.Creşterea economică în scădere accentuată, ajungând la 0,5 la sută în trimestrul 3 faţă de trimestrul 2;
7. Cheltuielile curente la 11 luni au crescut cu 13,2 la sută faţă de 2018;
8. Cheltuielile cu personalul bugetar la 11 luni au crescut cu 19,1 la sută faţă de 11 luni din 2018;
9. Cheltuielile cu asistenţa socială la 11 luni au majorat cu 11,5 la sută faţă în 11 luni din 2018 faţă de aceeaşi perioadă din 2018.

În aceste condiţii, atrage atenția eurodeputatul PMP, „ intrarea într-o criză severă este uşor de anticipat”. Astfel, fostul șef de stat propune implementarea unui program de redresare simplu, uşor de pus în practică şi uşor de controlat care ar putea avea următoarele elemente:

a. Stimularea exporturilor prin acordarea de facilităţi fiscale exportatorilor, inclusiv prin deprecierea monedei naţionale;
b. Stimularea, prin facilităţi fiscale şi ajutoare de stat, a investiţiilor româneşti şi străine directe, pentru reducerea deficitului de cont curent şi crearea de locuri de muncă;
c. Repornirea petrochimiei prin acordarea de ajutoare de stat (dacă este nevoie) şi asigurarea cantităţii de gaze naturale necesare (5 din 7 combinate petrochimice au aviz de mediu, dar sunt oprite);
d. Amânarea şi/sau reeşalonarea oricărei creşteri de cheltuieli bugetare până la restabilirea echilibrelor bugetului de stat;
e. Trecerea la împrumuturi de la populaţie pentru internalizarea împrumuturilor şi pentru reducerea datoriei externe;
f. Reducerea cheltuielilor prin reduceri consistente de personal bugetar în condiţiile în care riscul creşterii şomajului este mic din cauza crizei de forţă de muncă din sectoarele economice, reducerea cheltuielilor materiale ale instituţiilor bugetare şi reducerea cheltuielilor cu asistenţa socială care stimulează nemunca;
g. Program prioritar pentru informatizarea activităţii ANAF ca singură soluţie pentru încasarea integrală a TVA şi a altor taxe ale bugetului de stat;
h. Pregătirea caietelor de sarcini şi a proiectelor şi lansarea licitaţiilor publice pentru lucrări de investiţii finanţate cu bani europeni, astfel ca, în anul 2021, să fie absorbite pentru investiţii 4 – 6 miliarde Euro din fondurile europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending