Connect with us

Ramona Mănescu

Europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE): Decizia DG Comp privind Gazprom arată o Comisie Europeană îngenuncheată

Published

on

Decizia Direcției Generale pentru Concurență a Comisiei Europene arată o Comisie Europeană îngenuncheată, transmite europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE). „Pentru prima dată în acest domeniu foarte dur, al competiției economice, vedem Comisia Europeanaă îngenuncheată, aproape cerându-și scuze de la Gazprom și de la Rusia pentru faptul ca trebuie totuși să ia o decizie”, scrie eurodeputatul român într-un articol de opinie. Reacția sa vine după ce DG Comp a anunțat decizia luată în urma unei anchete anti-trust a Comisiei Europene privind abuzul de poziție dominantă a Gazprom. 

În opinia reprezentantului României în Parlamentul European, DG Comp „șterge cu buretele trecutul” și „prevede un set personalizat de norme privind comportamentul viitor al Gazprom”. „Aceasta ca și cum 14 ani de abuzuri nu au niciun fel de consecințe și nu trebuie sancționate. Total opus deciziilor luate în alte cazuri similare”, remarcă Mănescu.

 

Articolul de opinie semnat de europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE): 

„Aruncand o privire asupra ultimelor evolutii europene din domeniul energiei, vedem atat lucruri care ne bucura cat si situatii care ne ingrijoreaza.

Dintre cele care ne bucura, cel mai important eveniment este cel al demararii lucrarilor la gazoductul BRUA. Din acest moment, BRUA – cel mai important proiect romanesc in domeniul energiei, a intrat in linie dreapta si are la dispozitie 19 luni pentru a fi finalizat. Dupa cum stim, BRUA asigura interconectarea retelei regionale de gaze cu cea central si vest europeana. Mai mult, el este prima faza a unei strategii mai ample, care vizeaza conectarea Romaniei la importantele rezerve de hidrocarburi ale Marii Caspice si la cele nou descoperite din Marea Neagra ce, la randul lor, depind de o conexiune cu reteaua terestra de transport gaze.

BRUA este, pana acum, un exemplu de succes pentru Romania, in ciuda unor dificultati ce au venit atat dinspre partenerii externi cat si dinspre zone potrivnice intereselor tarii noastre. Iar compania Romaneasca ce gestioneaza acest proiect – Transgaz, prin pasii facuti la nivel regional, in Moldova – unde a castigat licitatia pentru privatizarea Intreprinderii de Stat Vestmoldtransgaz, si in Grecia – unde a participat la licitatia de privatizare a DESFA (operatorul elen de gaze), se afirma ca un actor serios si puternic in zona Europei de Sud-Est.

Vestile mai putin bune vin de la Bruxelles, unde la finalul lunii mai, dupa mai bine de trei ani de la finalizarea unei anchete anti-trust a Comisiei Europene[1] despre abuzul de pozitie dominanta a Gazprom asupra pietei europene de energie, DG Competition a comunicat[2] in sfarsit decizia luata.

Pentru prima data in acest domeniu foarte dur, al competitiei economice, vedem Comisia Europeana ingenuncheata, aproape cerandu-si scuze de la Gazprom si de la Rusia pentru faptul ca trebuie totusi sa ia o decizie.

In primul rand, DG Comp a simtit nevoia de a da asigurari Rusiei, ca decizia luata nu vizeaza marele nostru vecin de la rasarit ci doar compania Gazprom: “acest caz nu vizează țara de proveniență a societății, ci obținerea rezultatului care răspunde cel mai bine intereselor consumatorilor și întreprinderilor europene”

Este cel putin ciudat din doua motive. In primul rand, o astfel de precizare nu o gasim atunci cand DG Comp a amendat Scania din Suedia, Liniile Ferate Lituaniene sau Google.

In al doilea rand, ancheta privind abuzul de pozitie dominanta a Gazprom este singura care are printre concluzii faptul ca Gazprom a actionat mai mult ca un instrument de politica externa al Rusiei si mai putin ca o companie comerciala, supusa legilor pietei. Scania nu e un instrument de influenta externa al Suediei si nici Google pentru SUA.

Pozitia umila si ciudata a DG Comp ce reiese din comunicatul dat nu se rezuma insa doar la atat.

In alte cazuri, in care diferite companii au fost gasite ca facand abuz de pozitie dominanta in piata sau de impiedicare a liberei competitii, DG Comp a fost foarte prompta in a aplica legea.

Intai a aplicat o amenda pentru perioada in care respectiva companie a incalcat legea apoi a impus o serie de conditii pentru respectarea pe viitor a legii.

Google a primit o amenda de 2,42 miliarde EURO, Qualcomm – 997 millioane EURO, Intel – 1,06 miliarde EURO, Microsoft – 497 milioane EURO (iar prin amenzile ulterioare suma a urcat la aproape 2 miliarde).

Exista o singura lege, dar ea se aplica diferit, de la o companie la alta. In cazurile mentionate mai sus, încălcarea articolului 102 din TFEU și/sau a articolului 54 din Acordul EEA a dus la amenda, iar aceasta se poate ridica până la 10% din cifra de afaceri din ultimul an.

In cazul Gazprom, decizia DG Comp nu implica nicio amenda. Aceasta cu toate că  încălcările legii făcute de către Gazprom au fost “în formă continuată și intenționate”, ele începând in anul 2004 – deci vorbim deja de 14 ani de „abuz exploatator”!

In cazul Gazprom, DG Comp sterge cu buretele trecutul si “prevede un set personalizat de norme privind comportamentul viitor al Gazprom”. Aceasta ca si cum 14 ani de abuzuri nu au niciun fel de consecinte si nu trebuie sanctionate. Total opus deciziilor luate in alte cazuri similare.

La fel de ciudata este si cerinta DG Comp catre Gazprom: “impune acestei societăți să ia măsuri pozitive pentru a integra în continuare piețele gazelor naturale din regiune și pentru a contribui la realizarea unei adevărate piețe interne a energiei în Europa”

Aparent, cerinta este cat se poate de normala. Dar ea vine catre o companie si un stat (aceasta pentru ca Gazprom are ca actionar majoritar Rusia) care are ca politica oficiala declarata[3] exact opusul: “On traditional European gas markets, Gazprom intends to keep its share and further strengthen its positions should the market environment become favourable” said the company in its 2016 results report.

Mai sunt multe alte argumente, din care reiese pozitia de umilinta si impotriva intereselor cetatenilor europeni pe care o abordeaza DG Comp in decizia sa, dar as mai mentiona doar unul singur, poate cel mai dureros.

DG Comp spune: “Este posibil ca această strategie să îi fi permis Gazprom să perceapă prețuri mai mari în cinci dintre aceste state membre (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia)”.

DG Comp pare sa fie nesigura si nehotarata asupra celui mai dureros aspect: unii cetateni europeni au platit mult peste pretul pietii pentru gazul rusesc. Criteriile de stabilire a tarifelor au avut argumente politice si nu de piata, iar aceasta realitate reiese tot din concluziile anchetei DG Comp, finalizata in 2015.

Un caz concret este cel al cetatenilor polonezi. Gazul din Rusia trece intai prin Belarus, apoi prin Polonia si ajunge in Germania, unde devine „gaz UE”. Cand gazul ajunge in Belarus, costa aproximativ 180 $ / 1000 mc. Cand ajunge in Polonia, pretul urca la 350 $ / 1000 mc. Ar putea exista o justificare in distanta suplimentara. Dar, cand acelasi gaz traverseaza si Polonia si ajunge in Germania, pretul scade la 200 $ / 1000 mc.

In aceste conditii, decizia DG Comp nu raspunde intereselor cetatenilor europeni (asa cum declara) si nici macar nu respecta litera legii. Dimpotriva, genereaza mai multe intrebari decat raspunsuri si este de natura sa genereze mai multe probleme decat rezolva.

Alte companii, care s-au folosit sau se folosesc de pozitii de monopol, vor gasi in decizia privind Gazprom argumentul de a evita sanctiunile financiare.

Cetatenii europeni isi vad interesele aparate in functie de cat de multa influenta au in interiorul Comisiei si afla ca exista cetateni de rangul 1, rangul 2 si, de ce nu, 3.

Desi ancheta DG Comp si comportamentul Gazprom nu implica direct Romania, consider ca  autoritatile romane trebuie sa fie extrem de atente la astfel de situatii si sa reactioneze. Este oricand posibil ca in alte dosare Romania sa-si vada lezate interesele si sa se trezeasca intr-o pozitie similara de vulnerabilitate si lipsa de aparare.

Daca Uniunea Europeana nu este capabila sa-si apere interesele, atunci cand are de partea ei atat legea cat si instrumentele de interventie, nu va putea niciodata sa se ridice la statutul de putere globala pe care, scriptic, il are, iar mereu cetatenii sai vor fi cei care vor avea de suferit”.

 

Surse:

[1] http://www.ramona-manescu.ro/gasgate-vor-reusi-lobby-ul-gazprom-si-presiunea-germaniei-sa-puna-capac-scandalului/

[2] Comisia Europeană – Comunicat de presă. Politica antitrust: Comisia impune Gazprom obligații menite să permită fluxul liber al gazelor naturale la prețuri competitive pe piețele gazelor naturale din Europa Centrală și de Est – http://europa.eu/rapid/press-release_IP-18-3921_ro.htm

[3] Gazprom targets increased gas sales in Europe: https://www.ft.com/content/a711798a-2b2f-11e7-9ec8-168383da43b7

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Conferința ”Fake news- un pericol la adresa democrației”. Europarlamentarul PPE Ramona Mănescu: Avem obligația de a ne forma propriile opinii și de a verifica informația

Published

on

Avem obligația de a ne forma propriile opinii și de a verifica informația, a declarat europarlamentarul PPE Ramona Mănescu în cadrul conferinței ”Fake news – un pericol la adresa democrației”, organizat de Forumului Europolis în parteneriat cu Comisia pentru Afaceri Europene a Camerei Deputaților.

”Din 2014, de la anexarea Crimeei, am văzut cum Parlamentul European, Consiliul, Comisia Europeană și unele guverne au acționat în raport cu ceea ce reprezintă astăzi războiul hibrid. Dezinformarea a fost întotdeauna o armă utilizată în război, din timpuri străvechi. Astăzi însă, cu tehnologiile actuale, totul este dus la un cu totul alt nivel. Internetul și social media au schimbat profund tot ce este legat de informație. În acest nou context, am început să vorbim despre <<fake news>>, <<dezinformare>> și vulnerabilitățile pe care societatea noastră le are în fața lor, doar de prin 2015 încoace”, a precizat eurodeputatul român în cadrul evenimentului care a reunit specialiști de prestigiu din mediul universitar, politic, jurnalistic și cibernetic.

Ramona Mănescu a explicat că dezinformarea, care este diferită de publicitate, prezintă trei elemente: manipularea opiniei publice, deturanrea mijloacelor de propagare, scopuri politice (interne sau externe).

”Clientul este cel care suportă consecințele dezinformării. În publicitate, transmițătorii sunt televiziunile, presa scrisă, mediul online. În cazul dezinformării, opinia publică devine transmițător, propagand și rostogolind mesajele. De asemenea, tema, în cazul dezinformării, este indusă și prezentată ca o temă cerută de cetățeni ca fiind principala lor preocupare. Ținta o reprezintă opinia publică”, a completat eurodeputatul român.

Ramona Mănescu a explicat că ”majoritatea opiniei publice, uneori o cvasi-unanimitate, iese din sfera raționalului și nu mai percepe realitatea. Tema vizează zona emoțională, care în cele mai multe situații domină rațiunea. Dezinformații devin dezinformatori la rândul lor”, a mai spus aceasta.

Europarlamentarul român a mai spus că varianta favorită este cea a maniheismului, ”prin crearea artificială a două tabere – cei buni și cei răi. Pe o bază pre-existențială, uneori extrem de firavă, se construiește și alimentează ostilitatea”, a mai spus Ramona Mănescu.

Amintim că în luna martie, eurodeputații au adoptat o rezoluție prin care condamnă acțiunele agresive în creștere din partea Rusiei, Chinei, Iranului și Coreei de Nord ”care încearcă să submineze fundamentele și principiile democrațiilor europene, precum suveranitatea tuturor țărilor Parteneriatului Estic”.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eliminarea conținutului cu caracter terorist din mediul online. Europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE): Sunt necesare termene clare și măsuri de coerciție dacă vrem ca cei care promovează conținut ilegal să fie aduși în fața justiției

Published

on

Dacă dorim cu adevărat ca cei care creează, distribuie și promovează conținut cu caracter ilegal, incitând la comiterea unor acte de terorism în acest caz, să fie aduși în fața justiției, măsurile de coerciție, termenele clare și obligativitatea de a acționa sunt necesare, a declarat pentru CaleaEuropeană.ro europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE).

Eurodeputatul român a mai spus că nu ne mai putem baza doar pe măsuri voluntare ”atunci când avem conținut cu un evident caracter terorist, dar și în cazul campaniilor de dezinformare sau altor forme de caracter ilegal sau subversiv”.

”Va exista mereu o opoziție, iar multe dintre argumentele celor care se opun oricărei forme de cenzură sunt valide într-o lume perfectă. Din păcate, nu trăim într-o astfel de lume și suntem obligați să luăm măsuri pentru a apăra viața, securitate, valorile și democrația de care ne bucurăm astăzi. Semnalul dat de către Parlamentul European este clar și el trebuie să se regăsească, cât mai rapid, în legislația și practica statelor membre”, a transmis europarlamentarul Ramona Mănescu.

Precizăm faptul că Parlamentul European a votat joi o propunere privind combaterea utilizării abuzive a serviciilor de găzduire pe internet în scopuri teroriste.

Companiile de internet sunt obligate să elimine conținutul care incită la terorism în maximum o oră după primirea unui ordin din partea autorităților compente, pentru a combate radicalizarea și pentru a contribui la securitatea publică.

Odată ce o companie de internet care activează în UE și care găzduiește conținut încărcat de utilizatori (cum ar fi Facebook sau YouTube) primește un ordin de îndepărtare a acestuia de la autoritatea națională competentă, va avea la dispoziție doar o oră pentru a-l elimina sau a dezactiva accesul la informațiile respective în toate statele membre ale UE. Cu toate acestea, companiile de internet nu vor fi, în general, obligate să monitorizeze informațiile pe care le transmit sau să le stocheze, și nu vor trebui nici să caute în mod activ fapte care să trimită la activitatea ilegală.

Pentru a ajuta platformele mai mici, deputații europeni au decis că, atunci când o companie nu a primit niciodată o cerere de eliminare a conținutului ilegal, autoritatea competentă ar trebui să o contacteze, pentru a-i furniza informații cu privire la proceduri și termene, cu cel puțin 12 ore înainte de a emite prima cere de eliminare a conținutului găzduit.

Dacă o companie a fost supusă unui număr important de ordine de eliminare a conținutului cu caracter terorist, autoritățile pot cere să implementeze măsuri specifice suplimentare (de exemplu, raportarea regulată către autorități sau creșterea resurselor umane). Deputații din cadrul Comisiei pentru Libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) au convenit să nu impună obligația de a monitoriza conținutul încărcat, dar nici utilizarea instrumentelor automate.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE) a participat în cadrul ultimei întrevederi a Comisiei pentru Transport și Turism (TRAN) la Bruxelles

Published

on

Odată cu încheierea legislaturii Parlamentului European și înainte ca unii europarlamentari  să își înceapă campania electorală pentru alegerile europene, iar alții să urmeaze o altă cale, europarlamentarul Ramona Mănescu (EPP) a participat la ultima reuniune a TRAN care a avut loc în data de 11 aprilie în Bruxelles.

În cadrul întrevederii, comisarul european pentru transport și turism, Violeta BULC, a prezentat un rezumat al lucrărilor comisiei TRAN  din această legislatură: “Sunt deosebit de mândră că această relație foarte strânsă cu voi vă aduce are atâtea rezultate”.

Munca și colaborarea au dus la:

1. Adoptarea a cel puțin 30 de acte legislative noi începând din noiembrie 2014 – aproape 10% din cele 327 de acte adoptate până acum de acest Parlament!

2. Și progrese foarte semnificative în ceea ce privește alte 16 noi propuneri legislative (din 173 – din nou aproape 10%!) asupra cărora Parlamentul va continua să lucreze după alegeri.

“Aceste cifre vorbesc în mare măsură vorbesc de la sine. Acestea sunt un răspuns direct pentru cei care au considerat – mai ales la începutul mandatului nostru – că transportul ar putea să nu primească prioritatea pe care o merită. Transportul este, de fapt, în vârful agendei politice a UE! Am reușit să-l punem în centrul multor priorități Juncker “:

  • ca parte a agendei noastre pentru creștere, locuri de muncă și investiții;
  • ca o componentă esențială a pieței unice digitale;
  • ca principal contribuitor al strategiei noastre de decarbonizare în cadrul strategiilor Uniunii Energiei și Climatice;
  • printre acțiunile pentru o piață internă mai aprofundată și mai corectă;
  • în cadrul pilonului european al drepturilor sociale;
  • ca parte a strategiei de apărare a UE;
  • dar, de asemenea, ca un sector care face UE un actor global mai puternic

Timp de 5 ani, comisia TRAN a finalizat 46 de dosare legislative, dar și multe alte inițiative nonlegislative, “am dezvoltat o politică coerentă a Uniunii Transporturilor”, a declarat comisarul european. Toate aceste acte legislative au avut la bază acțiuni concrete pentru oameni – de exemplu pentru a îmbunătăți siguranța rutieră sau pentru a face transportul mai atractiv, în special pentru femei și pentru tineret.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending