Connect with us

Ramona Mănescu

Europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE): Decizia DG Comp privind Gazprom arată o Comisie Europeană îngenuncheată

Published

on

Decizia Direcției Generale pentru Concurență a Comisiei Europene arată o Comisie Europeană îngenuncheată, transmite europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE). „Pentru prima dată în acest domeniu foarte dur, al competiției economice, vedem Comisia Europeanaă îngenuncheată, aproape cerându-și scuze de la Gazprom și de la Rusia pentru faptul ca trebuie totuși să ia o decizie”, scrie eurodeputatul român într-un articol de opinie. Reacția sa vine după ce DG Comp a anunțat decizia luată în urma unei anchete anti-trust a Comisiei Europene privind abuzul de poziție dominantă a Gazprom. 

În opinia reprezentantului României în Parlamentul European, DG Comp „șterge cu buretele trecutul” și „prevede un set personalizat de norme privind comportamentul viitor al Gazprom”. „Aceasta ca și cum 14 ani de abuzuri nu au niciun fel de consecințe și nu trebuie sancționate. Total opus deciziilor luate în alte cazuri similare”, remarcă Mănescu.

 

Articolul de opinie semnat de europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE): 

„Aruncand o privire asupra ultimelor evolutii europene din domeniul energiei, vedem atat lucruri care ne bucura cat si situatii care ne ingrijoreaza.

Dintre cele care ne bucura, cel mai important eveniment este cel al demararii lucrarilor la gazoductul BRUA. Din acest moment, BRUA – cel mai important proiect romanesc in domeniul energiei, a intrat in linie dreapta si are la dispozitie 19 luni pentru a fi finalizat. Dupa cum stim, BRUA asigura interconectarea retelei regionale de gaze cu cea central si vest europeana. Mai mult, el este prima faza a unei strategii mai ample, care vizeaza conectarea Romaniei la importantele rezerve de hidrocarburi ale Marii Caspice si la cele nou descoperite din Marea Neagra ce, la randul lor, depind de o conexiune cu reteaua terestra de transport gaze.

BRUA este, pana acum, un exemplu de succes pentru Romania, in ciuda unor dificultati ce au venit atat dinspre partenerii externi cat si dinspre zone potrivnice intereselor tarii noastre. Iar compania Romaneasca ce gestioneaza acest proiect – Transgaz, prin pasii facuti la nivel regional, in Moldova – unde a castigat licitatia pentru privatizarea Intreprinderii de Stat Vestmoldtransgaz, si in Grecia – unde a participat la licitatia de privatizare a DESFA (operatorul elen de gaze), se afirma ca un actor serios si puternic in zona Europei de Sud-Est.

Vestile mai putin bune vin de la Bruxelles, unde la finalul lunii mai, dupa mai bine de trei ani de la finalizarea unei anchete anti-trust a Comisiei Europene[1] despre abuzul de pozitie dominanta a Gazprom asupra pietei europene de energie, DG Competition a comunicat[2] in sfarsit decizia luata.

Pentru prima data in acest domeniu foarte dur, al competitiei economice, vedem Comisia Europeana ingenuncheata, aproape cerandu-si scuze de la Gazprom si de la Rusia pentru faptul ca trebuie totusi sa ia o decizie.

In primul rand, DG Comp a simtit nevoia de a da asigurari Rusiei, ca decizia luata nu vizeaza marele nostru vecin de la rasarit ci doar compania Gazprom: “acest caz nu vizează țara de proveniență a societății, ci obținerea rezultatului care răspunde cel mai bine intereselor consumatorilor și întreprinderilor europene”

Este cel putin ciudat din doua motive. In primul rand, o astfel de precizare nu o gasim atunci cand DG Comp a amendat Scania din Suedia, Liniile Ferate Lituaniene sau Google.

In al doilea rand, ancheta privind abuzul de pozitie dominanta a Gazprom este singura care are printre concluzii faptul ca Gazprom a actionat mai mult ca un instrument de politica externa al Rusiei si mai putin ca o companie comerciala, supusa legilor pietei. Scania nu e un instrument de influenta externa al Suediei si nici Google pentru SUA.

Pozitia umila si ciudata a DG Comp ce reiese din comunicatul dat nu se rezuma insa doar la atat.

In alte cazuri, in care diferite companii au fost gasite ca facand abuz de pozitie dominanta in piata sau de impiedicare a liberei competitii, DG Comp a fost foarte prompta in a aplica legea.

Intai a aplicat o amenda pentru perioada in care respectiva companie a incalcat legea apoi a impus o serie de conditii pentru respectarea pe viitor a legii.

Google a primit o amenda de 2,42 miliarde EURO, Qualcomm – 997 millioane EURO, Intel – 1,06 miliarde EURO, Microsoft – 497 milioane EURO (iar prin amenzile ulterioare suma a urcat la aproape 2 miliarde).

Exista o singura lege, dar ea se aplica diferit, de la o companie la alta. In cazurile mentionate mai sus, încălcarea articolului 102 din TFEU și/sau a articolului 54 din Acordul EEA a dus la amenda, iar aceasta se poate ridica până la 10% din cifra de afaceri din ultimul an.

In cazul Gazprom, decizia DG Comp nu implica nicio amenda. Aceasta cu toate că  încălcările legii făcute de către Gazprom au fost “în formă continuată și intenționate”, ele începând in anul 2004 – deci vorbim deja de 14 ani de „abuz exploatator”!

In cazul Gazprom, DG Comp sterge cu buretele trecutul si “prevede un set personalizat de norme privind comportamentul viitor al Gazprom”. Aceasta ca si cum 14 ani de abuzuri nu au niciun fel de consecinte si nu trebuie sanctionate. Total opus deciziilor luate in alte cazuri similare.

La fel de ciudata este si cerinta DG Comp catre Gazprom: “impune acestei societăți să ia măsuri pozitive pentru a integra în continuare piețele gazelor naturale din regiune și pentru a contribui la realizarea unei adevărate piețe interne a energiei în Europa”

Aparent, cerinta este cat se poate de normala. Dar ea vine catre o companie si un stat (aceasta pentru ca Gazprom are ca actionar majoritar Rusia) care are ca politica oficiala declarata[3] exact opusul: “On traditional European gas markets, Gazprom intends to keep its share and further strengthen its positions should the market environment become favourable” said the company in its 2016 results report.

Mai sunt multe alte argumente, din care reiese pozitia de umilinta si impotriva intereselor cetatenilor europeni pe care o abordeaza DG Comp in decizia sa, dar as mai mentiona doar unul singur, poate cel mai dureros.

DG Comp spune: “Este posibil ca această strategie să îi fi permis Gazprom să perceapă prețuri mai mari în cinci dintre aceste state membre (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia)”.

DG Comp pare sa fie nesigura si nehotarata asupra celui mai dureros aspect: unii cetateni europeni au platit mult peste pretul pietii pentru gazul rusesc. Criteriile de stabilire a tarifelor au avut argumente politice si nu de piata, iar aceasta realitate reiese tot din concluziile anchetei DG Comp, finalizata in 2015.

Un caz concret este cel al cetatenilor polonezi. Gazul din Rusia trece intai prin Belarus, apoi prin Polonia si ajunge in Germania, unde devine „gaz UE”. Cand gazul ajunge in Belarus, costa aproximativ 180 $ / 1000 mc. Cand ajunge in Polonia, pretul urca la 350 $ / 1000 mc. Ar putea exista o justificare in distanta suplimentara. Dar, cand acelasi gaz traverseaza si Polonia si ajunge in Germania, pretul scade la 200 $ / 1000 mc.

In aceste conditii, decizia DG Comp nu raspunde intereselor cetatenilor europeni (asa cum declara) si nici macar nu respecta litera legii. Dimpotriva, genereaza mai multe intrebari decat raspunsuri si este de natura sa genereze mai multe probleme decat rezolva.

Alte companii, care s-au folosit sau se folosesc de pozitii de monopol, vor gasi in decizia privind Gazprom argumentul de a evita sanctiunile financiare.

Cetatenii europeni isi vad interesele aparate in functie de cat de multa influenta au in interiorul Comisiei si afla ca exista cetateni de rangul 1, rangul 2 si, de ce nu, 3.

Desi ancheta DG Comp si comportamentul Gazprom nu implica direct Romania, consider ca  autoritatile romane trebuie sa fie extrem de atente la astfel de situatii si sa reactioneze. Este oricand posibil ca in alte dosare Romania sa-si vada lezate interesele si sa se trezeasca intr-o pozitie similara de vulnerabilitate si lipsa de aparare.

Daca Uniunea Europeana nu este capabila sa-si apere interesele, atunci cand are de partea ei atat legea cat si instrumentele de interventie, nu va putea niciodata sa se ridice la statutul de putere globala pe care, scriptic, il are, iar mereu cetatenii sai vor fi cei care vor avea de suferit”.

 

Surse:

[1] http://www.ramona-manescu.ro/gasgate-vor-reusi-lobby-ul-gazprom-si-presiunea-germaniei-sa-puna-capac-scandalului/

[2] Comisia Europeană – Comunicat de presă. Politica antitrust: Comisia impune Gazprom obligații menite să permită fluxul liber al gazelor naturale la prețuri competitive pe piețele gazelor naturale din Europa Centrală și de Est – http://europa.eu/rapid/press-release_IP-18-3921_ro.htm

[3] Gazprom targets increased gas sales in Europe: https://www.ft.com/content/a711798a-2b2f-11e7-9ec8-168383da43b7

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE): ,,Conducând și coordonând cu succes Consiliul, România poate lăsa o amprentă puternică asupra politicilor europene și a vieții celor 500 de milioane de cetățeni europeni”

Published

on

,,Conducând și coordonând cu succes Consiliul, România poate lăsa o amprentă puternică asupra politicilor europene și a vieții celor 500 de milioane de cetățeni europeni.”, a scris europarlamentarul Ramona Mănescu într-o postare pe pagina oficială de Facebook, în urma participării în cadrul dezbaterii ,,Viitorul României”, dezbatere organizată de Marea Lojă Națională din România.

Pentru a facilita clarificarea unor aspecte privind probleme majore care preocupă România de azi, Marea Lojă Națională din România organizează o serie de conferinte si dezbateri, într-un larg cadru, cu implicarea societății civile și a factorilor interesați. Prima conferință a avut loc în București, conferință la care a participat și eurodeputatul Ramona Mănescu, la data de 15 ianuarie 2019.

Dezbaterea fiind dedicată importanței preluării de către România a Președinției Consiliului UE, europarlamentarul a subliniat faptul că ,,România dă cel mai important examen de maturitate din ultimii 12 ani! Timp de șase luni, începând de acum, România are de îndeplinit o sarcină foarte complexă – tehnic și politic. Mai mult, trebuie să facem acest lucru în timp ce ochii întregii Europe sunt ațintiți asupra noastră. Pentru prima oară de la aderarea la UE, trebuie să arătăm ce putem face noi pentru Europa. Trebuie să demonstrăm capacitatea de a gestiona dosare mari, ce depășesc cu mult ca importanță granițele țării.”

,,Conducând și coordonând cu succes Consiliul, România poate lăsa o amprentă puternică asupra politicilor europene și a vieții celor 500 de milioane de cetățeni europeni. Este un moment de mare prestigiu! Și se întâmplă pentru pentru prima oară de la aderarea la UE!”, a adăugat Ramona Mănescu.

Cei patru piloni tematici care reprezintă în aceste șase luni fundamentul agendei de lucru a președinției României la Consiliul UE vizează: <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune>. Tradiția spune că programele și prioritățile președințiilor Consiliului Uniunii Europene păstrează o serie de elemente abordate de președințiile anterioare, pentru a genera continuitate și ilustrează viziunea președinției în exercițiu și a trio-ului de președinții din care aceasta face parte.

Citiți și:

Marea Lojă Națională din România lansează seria de dezbateri “Viitorul României”, pe teme importante și de actualitate pentru societatea românească

1 ianuarie 2019: România a preluat, la 12 ani de la aderare, președinția Consiliului Uniunii Europene, un pariu major sinonim cu probarea aspirației că putem fi parte a nucleului dur al UE

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Ramona Mănescu (PPE) atrage atenția că România este una dintre țintele importante vizate de campanii de manipulare orchestrate de Rusia

Published

on

Eurodeputatul PPE Ramona Mănescu atrage atenția, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că România este ,,una dintre țintele importante vizate de campanii de manipulare orchestrate de Rusia”.

Mesajul Ramonei Mănescu vine pe fondul acțiunii companiei de social media, Facebook, de înlăturare a 364 de pagini și conturi angajate în activități suspecte în mediul online care erau conectate la o rețea cu originile în Rusia. Aceste conturi și pagini false, care abordau diverse domenii de activitate, de la sport, economie, vreme la politicieni și călătorii, aveau ca țintă răspândirea de informații în regiunea Baltică, Caucaz, Asia Centrală și țările din Europa Centrală și de Est, informează eurodeputatul român. 

În acest context, Ramona Mănescu salută eforturile de la Bruxelles privind campania anti-dezinformare, afirmând că ,,în sfârșit vedem efectele legislației promovate de Uniunea Europeană pentru a combate dezinformarea și știrile false.” De asemenea, aceasta este de părere că ,,Romania are nevoie urgentă să-și dezvolte propriile mecanisme de protecție, reacție și prevenire în fața acestor atacuri care țin de domeniul războiului hibrid.

Reamintim că anul trecut, Comisia Europeană și-a anunțat planul de acțiune privind dezinformarea, care include codul de practică împotriva dezinformării, un cadru voluntar care vizează eliminarea răspândirii știrilor false. Semnatarii codului includ companii precum Facebook, Google și Twitter. Măsurile au fost luate cu precădere în vederea alegerilor pentru Parlamentul European din 2019 și cele peste 50 de alegeri prezidențiale, alegeri naționale sau locale / regionale care se desfășoară în statele membre până în 2020.

Amenințările care afectează democrația în orice stat membru pot dăuna Uniunii per ansamblu. Mai mult, dezinformarea vizează adesea instituțiile europene și reprezentanții acestora și urmărește să submineze proiectul european. De aceea, Bruxelles-ul, statele membre și partenerii lor din mediul privat, în special companiile IT, trebuie să-și intensifice eforturile pentru a asigura procese democratice libere și echitabile.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Ramona Mănescu (PPE) despre votul privind Brexit din Parlamentul Marii Britanii: ”Misiunea Președinției Române a Consiliului UE va fi chiar și mai dificilă”

Published

on

,,Misiunea Președinției Române a Consiliului Uniunii Europene va fi chiar și mai dificilă”, a menționat europarlamentarul Ramona Mănescu pe contul oficial de Facebook.

Reacția revine după ce, în această seară parlamentul britanic a respins acordul de retragere a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniuena Europeană, cu 432 de voturi împotriva acordului Theresei May și 202 pentru, fiind o înfrângere covârșitoare pentru Theresa May, unică de altfel în istoria Parlamentului Regatului Unit.

Europarlamentarul român a adăugat că, rezultatul votului de astăzi, din Parlamentul Marii Britanii, ,,duce problema Brexit în afara oricărei experiențe anterioare.‬” ,,‪Nu putem lăsa discuția din jurul Brexitului să se rezume la un joc al mândriilor atunci când viața de zi cu zi a multor oameni este amenințată.‬”

Context:

România a preluat marți, 1 ianuarie 2019, la aniversarea a 12 ani de aderare la Uniunea Europeană, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Este pentru prima dată când țara noastră asigură, timp de șase luni, responsabilitatea de a prezida peste cele 28 de state membre ale UE și reprezintă centrul procesului decizional european într-o perioadă concomitentă cu definirea viitorului Europei Unite. În același timp, dilema „suntem sau nu suntem pregătiți” trebuie demitizată. Cum? Prin câștigarea pariului cu maturitatea politică, administrativă și echipată strategic. 

Mandatul României la șefia Consiliului UE este structurat în patru priorități tematice, însă tot atâtea vor fi și momentele cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

Citiți și: Parlamentul de la Londra a respins cu largă majoritate acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană

Citiți, pe larg, și rămâneți la curent cu știrile și activitățile privind Președinția României la Consiliul UE

Citiți și 1 ianuarie 2019: România a preluat, la 12 ani de la aderare, președinția Consiliului Uniunii Europene, un pariu major sinonim cu probarea aspirației că putem fi parte a nucleului dur al UE

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending