,,Conducând și coordonând cu succes Consiliul, România poate lăsa o amprentă puternică asupra politicilor europene și a vieții celor 500 de milioane de cetățeni europeni.”, a scris europarlamentarul Ramona Mănescu într-o postare pe pagina oficială de Facebook, în urma participării în cadrul dezbaterii ,,Viitorul Româmiei”, dezbatere organizată de Marea Lojă Națională din România.

Dezbaterea fiind dedicată importanței preluării de către România a Președinției Consiliului UE, europarlamentarul a subliniat faptul că ,,România dă cel mai important examen de maturitate din ultimii 12 ani! Timp de șase luni, începând de acum, România are de îndeplinit o sarcină foarte complexă – tehnic și politic. Mai mult, trebuie să facem acest lucru în timp ce ochii întregii Europe sunt ațintiți asupra noastră. Pentru prima oară de la aderarea la UE, trebuie să arătăm ce putem face noi pentru Europa. Trebuie să demonstrăm capacitatea de a gestiona dosare mari, ce depășesc cu mult ca importanță granițele țării.”

,,Misiunea Președinției Române a Consiliului Uniunii Europene va fi chiar și mai dificilă”, a menționat europarlamentarul Ramona Mănescu pe contul oficial de Facebook.

Reacția revine după ce, în această seară parlamentul britanic a respins acordul de retragere a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniuena Europeană, cu 432 de voturi împotriva acordului Theresei May și 202 pentru, fiind o înfrângere covârșitoare pentru Theresa May, unică de altfel în istoria Parlamentului Regatului Unit.

Europarlamentarul român a adăugat că, rezultatul votului de astăzi, din Parlamentul Marii Britanii, ,,duce problema Brexit în afara oricărei experiențe anterioare.‬” ,,‪Nu putem lăsa discuția din jurul Brexitului să se rezume la un joc al mândriilor atunci când viața de zi cu zi a multor oameni este amenințată.‬”

Context:

România a preluat marți, 1 ianuarie 2019, la aniversarea a 12 ani de aderare la Uniunea Europeană, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Este pentru prima dată când țara noastră asigură, timp de șase luni, responsabilitatea de a prezida peste cele 28 de state membre ale UE și reprezintă centrul procesului decizional european într-o perioadă concomitentă cu definirea viitorului Europei Unite. În același timp, dilema „suntem sau nu suntem pregătiți” trebuie demitizată. Cum? Prin câștigarea pariului cu maturitatea politică, administrativă și echipată strategic. 

Mandatul României la șefia Consiliului UE este structurat în patru priorități tematice, însă tot atâtea vor fi și momentele cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

Citiți și: Parlamentul de la Londra a respins cu largă majoritate acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană

Citiți, pe larg, și rămâneți la curent cu știrile și activitățile privind Președinția României la Consiliul UE

Citiți și 1 ianuarie 2019: România a preluat, la 12 ani de la aderare, președinția Consiliului Uniunii Europene, un pariu major sinonim cu probarea aspirației că putem fi parte a nucleului dur al UE

 

Plenul Parlamentului European a adoptat marţi, la Strasbourg, o rezoluţie prin care solicită admiterea imediată a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de liberă circulaţie. Rezoluţia a fost aprobată cu 514 de voturi pentru, 107 împotrivă şi 38 de abţineri.

Foto: ramona-manescu.ro

„Din conținutul Rezoluției reiese foarte clar susținerea de care se bucură România în Parlamentul European precum și argumentele cu care forul legislativ european își susține cererea”, transmite eurodeputatul Ramona Mănescu (PPE).

Potrivit textului adoptate, legislativul european „reamintește că toate condițiile necesare pentru aplicarea deplină a acquis-ului Schengen au fost îndeplinite de către Bulgaria și România în 2011”, iar Parlamentul „îndeamnă Consiliul să prezinte cât mai curând cu putință un nou proiect de decizie privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și România”. 

Amânarea aderării depline a României și Bulgariei a produs repercusiuni negative, nu doar la adresa celor două state, ci și pentru UE, ca un întreg, consideră deputații.

Ei au evidențiat faptul că menținerea controalelor la frontierele interne sau reintroducerea lor în spațiul Schengen subminează încrederea cetățenilor în procesul de integrare și în instituțiile europene. De asemenea, ea are și un impact economic negativ asupra pieței interne UE și a exporturilor și importurilor din România și Bulgaria, sunt de părere deputații.

De asemenea, ei au subliniat că extinderea spațiului Schengen sau libertatea de mișcare a cetățenilor UE nu ar trebui periclitate de deficiențele altor politici UE cum ar fi politicile privind azilul și migrația.

Raportorul Sergei Stanishev (S&D, BG) a declarat: „Astăzi Parlamentul a făcut un pas în plus față de repetatele apeluri pentru aderarea imediată a României și Bulgariei la Spațiul Schengen, insistând pentru o aderare deplină cu toate frontierele – terestre, maritime și aeriene. Respingem categoric aderarea parțială, fiindcă nu doar că nu are nicio justificare legală, dar provoacă și repercusiuni economice, sociale și politice negative la adresa întregii Uniuni Europene.”

.