Connect with us

Ramona Mănescu

Europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE): Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS), esențial pentru securizarea frontierelor

Published

on

Sistemul european de informații și autorizare privind călătoriile (ETIAS) este o componentă esențială pentru securizarea frontierelor europene, transmite europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE).  ETIAS vine în completarea sistemelor actuale și va elimina lipsurile pe care le au în prezent autoritățile în privința cetățenilor țărilor terțe care beneficiază de scutire de vize, explică eurodeputatul român. 

„Cele mai avansate instrumente în securizarea granițelor o reprezinta soluțiile inteligente – un sistem de verificare și evaluare ce ne permite să știm exact cine intră în spațiul european, de unde vine ți dacă prezintă un risc la adresa UE. Noul Sistem European de Informații și Autorizare privind Călătoriile (European Travel Information and Authorisation System – ETIAS) este o componentă esențială pentru securizarea frontierelor. În primul rând, ETIAS completează tabloul informațional pe care îl avem la dispoziție”, transmite Mănescu pe pagina sa de Facebook. 

„De exemplu, deși avem Sistemul de Informare privind Vizele, care oferă date despre cine aplică pentru o viză Schengen, precum si baza de date Eurodac, cu amprentele celor care încearcă să  treacă ilegal frontierele externe, există o mare zonă neacoperită – ce a restului cetățenilor provenind din țări terțe, ce intră pe teritoriul UE. Autoritățile nu știu aproape nimic despre cetățenii țărilor terțe ce beneficiază de scutire de vize. ETIAS va elimina această lipsă.  ETIAS este de asemenea conectat cu alte baze de date, precum cea a Sistemului Schengen, a Interpol și Europol și va face verificări automate prin interogarea tuturor acestor surse”, transmite Mănescu.

Cum funcționează ETIAS

Sistemul se va aplica resortisanților țărilor terțe exonerați de obligația de a deține viză. Aceștia vor fi nevoiți să obțină o autorizație de călătorie înainte de plecare, prin intermediul unui formular de cerere online. Pentru fiecare cerere, solicitantul va fi obligat să plătească o taxă aferentă autorizației de călătorie în valoare de 7 EUR.

Informațiile prezentate în fiecare cerere vor fi prelucrate în mod automat în raport cu alte baze de date relevante ale UE și ale Interpolului pentru a stabili dacă există motive pentru a refuza autorizația de călătorie. Dacă nu sunt identificate rezultate pozitive sau elemente care necesită o analiză suplimentară, autorizația de călătorie va fi eliberată în mod automat și rapid. Se estimează că acesta va fi cazul pentru majoritatea cererilor.

În cazul în care există un rezultat pozitiv sau un element care necesită analiză, cererea va fi prelucrată manual de către autoritățile competente. În acest caz, unitatea centrală a ETIAS va verifica mai întâi dacă datele înregistrate în dosarul de cerere corespund datelor care au generat un rezultat pozitiv. În caz afirmativ sau dacă persistă îndoieli, cererea va fi prelucrată manual de către unitatea națională a ETIAS din statul membru responsabil. Eliberarea sau refuzul unei cereri care a generat un rezultat pozitiv va avea loc în cel mult 96 de ore de la prezentarea cererii sau, în cazul în care au fost solicitate informații suplimentare, în cel mult 96 de ore de la primirea acestor informații.

Înainte de îmbarcare, va trebui ca operatorii de transport aerian și operatorii de transport maritim să verifice dacă resortisanții țărilor terțe supuși obligației de a deține o autorizație de călătorie au sau nu o autorizație de călătorie valabilă. La trei ani de la data la care ETIAS devine operațional, această obligație va începe să se aplice, de asemenea, transportatorilor internaționali care transportă pe cale terestră grupuri cu autocarul.

Autorizația de călătorie nu conferă în mod automat dreptul de intrare sau de ședere; polițistul de frontieră este cel care va lua decizia finală cu privire la acest lucru.

 

 

 

.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Conferința ”Fake news- un pericol la adresa democrației”. Europarlamentarul PPE Ramona Mănescu: Avem obligația de a ne forma propriile opinii și de a verifica informația

Published

on

Avem obligația de a ne forma propriile opinii și de a verifica informația, a declarat europarlamentarul PPE Ramona Mănescu în cadrul conferinței ”Fake news – un pericol la adresa democrației”, organizat de Forumului Europolis în parteneriat cu Comisia pentru Afaceri Europene a Camerei Deputaților.

”Din 2014, de la anexarea Crimeei, am văzut cum Parlamentul European, Consiliul, Comisia Europeană și unele guverne au acționat în raport cu ceea ce reprezintă astăzi războiul hibrid. Dezinformarea a fost întotdeauna o armă utilizată în război, din timpuri străvechi. Astăzi însă, cu tehnologiile actuale, t

 

otul este dus la un cu totul alt nivel. Internetul și social media au schimbat profund tot ce este legat de informație. În acest nou context, am început să vorbim despre <<fake news>>, <<dezinformare>> și vulnerabilitățile pe care societatea noastră le are în fața lor, doar de prin 2015 încoace”, a precizat eurodeputatul român în cadrul evenimentului care a reunit specialiști de prestigiu din mediul universitar, politic, jurnalistic și cibernetic.

Ramona Mănescu a explicat că dezinformarea, care este diferită de publicitate, prezintă trei elemente: manipularea opiniei publice, deturanrea mijloacelor de propagare, scopuri politice (interne sau externe).

”Clientul este cel care suportă consecințele dezinformării. În publicitate, transmițătorii sunt televiziunile, presa scrisă, mediul online. În cazul dezinformării, opinia publică devine transmițător, propagand și rostogolind mesajele. De asemenea, tema, în cazul dezinformării, este indusă și prezentată ca o temă cerută de cetățeni ca fiind principala lor preocupare. Ținta o reprezintă opinia publică”, a completat eurodeputatul român.

Ramona Mănescu a explicat că ”majoritatea opiniei publice, uneori o cvasi-unanimitate, iese din sfera raționalului și nu mai percepe realitatea. Tema vizează zona emoțională, care în cele mai multe situații domină rațiunea. Dezinformații devin dezinformatori la rândul lor”, a mai spus aceasta.

Europarlamentarul român a mai spus că varianta favorită este cea a maniheismului, ”prin crearea artificială a două tabere – cei buni și cei răi. Pe o bază pre-existențială, uneori extrem de firavă, se construiește și alimentează ostilitatea”, a mai spus Ramona Mănescu.

Amintim că în luna martie, eurodeputații au adoptat o rezoluție prin care condamnă acțiunele agresive în creștere din partea Rusiei, Chinei, Iranului și Coreei de Nord ”care încearcă să submineze fundamentele și principiile democrațiilor europene, precum suveranitatea tuturor țărilor Parteneriatului Estic”.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eliminarea conținutului cu caracter terorist din mediul online. Europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE): Sunt necesare termene clare și măsuri de coerciție dacă vrem ca cei care promovează conținut ilegal să fie aduși în fața justiției

Published

on

Dacă dorim cu adevărat ca cei care creează, distribuie și promovează conținut cu caracter ilegal, incitând la comiterea unor acte de terorism în acest caz, să fie aduși în fața justiției, măsurile de coerciție, termenele clare și obligativitatea de a acționa sunt necesare, a declarat pentru CaleaEuropeană.ro europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE).

Eurodeputatul român a mai spus că nu ne mai putem baza doar pe măsuri voluntare ”atunci când avem conținut cu un evident caracter terorist, dar și în cazul campaniilor de dezinformare sau altor forme de caracter ilegal sau subversiv”.

”Va exista mereu o opoziție, iar multe dintre argumentele celor care se opun oricărei forme de cenzură sunt valide într-o lume perfectă. Din păcate, nu trăim într-o astfel de lume și suntem obligați să luăm măsuri pentru a apăra viața, securitate, valorile și democrația de care ne bucurăm astăzi. Semnalul dat de către Parlamentul European este clar și el trebuie să se regăsească, cât mai rapid, în legislația și practica statelor membre”, a transmis europarlamentarul Ramona Mănescu.

Precizăm faptul că Parlamentul European a votat joi o propunere privind combaterea utilizării abuzive a serviciilor de găzduire pe internet în scopuri teroriste.

Companiile de internet sunt obligate să elimine conținutul care incită la terorism în maximum o oră după primirea unui ordin din partea autorităților compente, pentru a combate radicalizarea și pentru a contribui la securitatea publică.

Odată ce o companie de internet care activează în UE și care găzduiește conținut încărcat de utilizatori (cum ar fi Facebook sau YouTube) primește un ordin de îndepărtare a acestuia de la autoritatea națională competentă, va avea la dispoziție doar o oră pentru a-l elimina sau a dezactiva accesul la informațiile respective în toate statele membre ale UE. Cu toate acestea, companiile de internet nu vor fi, în general, obligate să monitorizeze informațiile pe care le transmit sau să le stocheze, și nu vor trebui nici să caute în mod activ fapte care să trimită la activitatea ilegală.

Pentru a ajuta platformele mai mici, deputații europeni au decis că, atunci când o companie nu a primit niciodată o cerere de eliminare a conținutului ilegal, autoritatea competentă ar trebui să o contacteze, pentru a-i furniza informații cu privire la proceduri și termene, cu cel puțin 12 ore înainte de a emite prima cere de eliminare a conținutului găzduit.

Dacă o companie a fost supusă unui număr important de ordine de eliminare a conținutului cu caracter terorist, autoritățile pot cere să implementeze măsuri specifice suplimentare (de exemplu, raportarea regulată către autorități sau creșterea resurselor umane). Deputații din cadrul Comisiei pentru Libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) au convenit să nu impună obligația de a monitoriza conținutul încărcat, dar nici utilizarea instrumentelor automate.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE) a participat în cadrul ultimei întrevederi a Comisiei pentru Transport și Turism (TRAN) la Bruxelles

Published

on

Odată cu încheierea legislaturii Parlamentului European și înainte ca unii europarlamentari  să își înceapă campania electorală pentru alegerile europene, iar alții să urmeaze o altă cale, europarlamentarul Ramona Mănescu (EPP) a participat la ultima reuniune a TRAN care a avut loc în data de 11 aprilie în Bruxelles.

În cadrul întrevederii, comisarul european pentru transport și turism, Violeta BULC, a prezentat un rezumat al lucrărilor comisiei TRAN  din această legislatură: “Sunt deosebit de mândră că această relație foarte strânsă cu voi vă aduce are atâtea rezultate”.

Munca și colaborarea au dus la:

1. Adoptarea a cel puțin 30 de acte legislative noi începând din noiembrie 2014 – aproape 10% din cele 327 de acte adoptate până acum de acest Parlament!

2. Și progrese foarte semnificative în ceea ce privește alte 16 noi propuneri legislative (din 173 – din nou aproape 10%!) asupra cărora Parlamentul va continua să lucreze după alegeri.

“Aceste cifre vorbesc în mare măsură vorbesc de la sine. Acestea sunt un răspuns direct pentru cei care au considerat – mai ales la începutul mandatului nostru – că transportul ar putea să nu primească prioritatea pe care o merită. Transportul este, de fapt, în vârful agendei politice a UE! Am reușit să-l punem în centrul multor priorități Juncker “:

  • ca parte a agendei noastre pentru creștere, locuri de muncă și investiții;
  • ca o componentă esențială a pieței unice digitale;
  • ca principal contribuitor al strategiei noastre de decarbonizare în cadrul strategiilor Uniunii Energiei și Climatice;
  • printre acțiunile pentru o piață internă mai aprofundată și mai corectă;
  • în cadrul pilonului european al drepturilor sociale;
  • ca parte a strategiei de apărare a UE;
  • dar, de asemenea, ca un sector care face UE un actor global mai puternic

Timp de 5 ani, comisia TRAN a finalizat 46 de dosare legislative, dar și multe alte inițiative nonlegislative, “am dezvoltat o politică coerentă a Uniunii Transporturilor”, a declarat comisarul european. Toate aceste acte legislative au avut la bază acțiuni concrete pentru oameni – de exemplu pentru a îmbunătăți siguranța rutieră sau pentru a face transportul mai atractiv, în special pentru femei și pentru tineret.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending