Connect with us

Bugetul UE

Europarlamentarul Ramona Mănescu: Trebuie să punem în valoare potențialul economic iranian, dar să nu trecem cu vederea încălcările flagrante ale drepturilor omului

Published

on

Europarlamentarul Ramona Mănescu (PNL, PPE) critică abordarea Iranului în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, care, din perspectiva sa „aduce deservicii cetățenilor iranieni”, potrivit unei postări pe site-ul personal.ramona manescu fb

Uniunea Europeană a adoptat Raportul privind Strategia UE față de Iran în urma încheierii acordului nuclear, iar relațiile economice ale celor două entități sunt foarte importante, investițiile europene fiind „cruciale pentru a pune în valoare potențialul său economic”.

Cu toate acestea, eurodeputatul atrage atenția asupra ignorării abuzurilor din raport: „În raport se ignoră abuzurile și se trec cu vederea încălcările flagrante ale drepturilor omului. Această abordare aduce deservicii cetățenilor iranieni, dar și relației pe termen lung între UE și Iran.”

„Ca europarlamentar și european, nu vreau ca dublul standard să devină o constantă a politicii noastre, atât în interiorul, cât și în exteriorul Uniunii Europene”, mai precizează Ramona Mănescu.

Totodată, europarlamentarul oferă și soluții pentru buna cooperare între UE și Iran „Cooperarea economică este cea mai rapidă cale prin care pot fi generate schimbări epp group logopozitive într-o societate. Ea reprezintă în acelați timp și o ușă deschisă pentru inițiativele care vizează îmbunătățirea drepturilor omului și respectul față de dreptul internațional. Sunt absolut necesare implementarea unor măsuri clare, economice, într-un mediu transparent, anti-corupție și garantarea drepturilor și libertăților civile. Nu vreau ca dublul standard să devină o constantă a politicii noastre, atât în interiorul, cât și în exteriorul Uniunii Europene.”

 

 

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Bugetul UE

Cifre oficiale: La 13 ani de la aderare, România a primit 54,43 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, cu 35 de miliarde mai mult decât a contribuit

Published

on

România a primit 54,43 miliarde de euro de la Comisia Europeană și a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 18,91 miliarde de euro, în perioada 1 ianuarie 2007 – 30 noiembrie 2019, conform balanței publicate luni de Ministerul Finanțelor Publice.

Astfel, după 13 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România are un sold pozitiv de 35,52 miliarde de euro, fonduri europene primite de țara noastră peste banii cu care a contribuit la bugetul UE.

În termeni simplificați, pentru fiecare un euro cu care România a contribuit la bugetul Uniunii Europene a primit înapoi câte trei euro.

Potrivit datelor publicate de MFP, cei mai mulți bani au fost obținuți de România din fondurile europene din perioada de programare 2007-2013, aproximativ 34 miliarde de euro. În ceea ce privește actualul Cadru Financiar Multianual 2014-2020, România a primit de la Uniunea Europeană fonduri europene de peste 17,75 miliarde de euro. Restul sumelor au fost alocate în perioada de pre-aderare pentru a pregăti intrarea României în UE.

Aceste date sunt publicate în contextul în care anul 2020 este ultimul din actualul cadru financiar multianual, iar țările UE, Comisia Europeană și Parlamentul European poartă discuții intense pentru definitivarea viitorului buget multianual 2021-2027.

Pe de altă parte, tot luni, ministrul fondurilor europene a anunțat că România a transmis Comisiei Europene o cerere de rambursare de 1 miliard de euro pentru proiectele cu finanțare europeană și a mai informat că riscul decomiterii de fonduri a fost eliminat la nivelul tuturor Programelor Operaționale.

Astfel, pentru România, viitorul cadru financiar multianual păstrează o importanță strategico-economică ce decurge din câteva date concrete: 70% din investițiile publice în țara noastră sunt realizate cu fonduri europene, cel mai recent raport al UE privind coeziunea economică arată că datorită investițiilor politicii de coeziune PIB-ul României va crește cu 2.1% până în anul 2023.

Potrivit propunerii de buget înaintate de Comisia Europeană la 2 mai 2018, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere cu 8% a fondurilor și reprezintă echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.

Negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual au devenit sensibile în ultimele luni. Parlamentul European și Comisia Europeană au cerut statelor membre să cadă repede la un acord, în timp ce propunerea formulată de președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene a stârnit numeroase nemulțumiri. Drept urmare, liderii statelor membre ale Uniunii Europene l-au mandatat pe președintele Charles Michel să continue negocierile în vederea obținerii unui acord final privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

Președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene a transmis, la începutul lunii decembrie, statelor membre propunerea pentru următorul buget pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual (CFM) pentru 2021-2027. Propunerea este un buget de 1.087 miliarde euro pentru perioada de șapte ani, reprezentantând 1,07% din venitul național brut (VNB) al statelor membre ale UE. Defalcată, propunerea de buget este structurată astfel: 323 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 334 miliarde de euro pentru sprijin și dezvoltare agricolă; și 356 miliarde de euro pentru alte programe, inclusiv noile priorități. 

Cu toate acestea, este improbabil ca Parlamentul European să accepte propunerea Consiliului, în vreme ce și Comisia Europeană s-a declarat nemulțumită. Propunerea Finlandei de a limita viitorul cadru financiar multianual la 1,07% din VNB este sub propunerea de lansată de Comisia Europeană, dar peste nivelul de 1% dorit de cel mai mare contributor net, Germania, care continuă să solicite menținerea acestui plafon. 

În propunerea sa de buget cifrat la peste 1.000 de miliarde de euro pentru șapte ani publicată în mai 2018, Comisia Europeană a luat în calcul o cotă de 1,11% din venitul național brut pentru fiecare stat membru. Parlamentul European a cerut o alocare 1,3%, un procent care pare nefezabil, în timp ce țările UE au revenit la disputa tradițională între contributori și beneficiari.

 

 

Continue Reading

Bugetul UE

Se reiau negocierile pentru bugetul Uniunii Europene pe anul 2020. Parlamentul European caută soluții pozitive pentru o finanțare mai mare privind clima, digitalizarea și tineretul

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană/ Zaim Diana

Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2020 este renegociat, astăzi, pentru a treia oară, după ce Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European nu au reușit să ajungă la un acord, chiar dacă s-au negociat 14 ore, duminică, 17 noiembrie.

Potrivit raportorului general, Monika Hohlmeier, europarlamentar și vice-președinte în Comisia Bugete din Parlamentul European, dorește menținerea priotiăților în domeniul climei, digitalizării și tinereutului din cadrul viitorului buget.

“Vom continua să colaborăm cu Consiliul pentru a găsi soluții pozitive cu privire la prioritățile noastre – climă, digitalizare și tineret”, se arată în mesajul deputatului european, Monika Hohlmeier postat pe contul de Twitter.

Dacă nici după a treia rundă de negoiceri nu se ajunge la niciun acord până la finalul perioadei de conciliere la 18 noiembrie, Comisia  trebuie să prezinte un nou proiect de buget pentru 2020.

În proiectul său de buget pentru 2020, Comisia a propus stabilirea nivelului total al angajamentelor la 168,3 miliarde de euro, iar al plăților la 153,6 miliarde de euro.

Poziția Consiliului, adoptată la 3 septembrie, stabilește angajamente totale de 166,8 miliarde de euro și plăți totale de 153,1 miliarde EUR, ceea ce înseamnă -1,5 miliarde de euro și, respectiv, -0,5 miliarde EUR mai puțin față de propunerea Comisiei. Cu toate acestea, poziția Consiliului reprezintă în continuare o creștere cu +0,6 % a angajamentelor și cu +3,3 % a plăților comparativ cu bugetul votat în 2019.

Parlamentul solicită creșterea totalului angajamentelor la 171,0 miliarde de euro și a totalului plăților la 159,1 miliarde de euro. Această poziție depășește plafoanele stabilite în cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2014-2020.

Statele membre au revervat o mare parte din buget pentru evenimente neprevăzute, în special pentru a acoperi costurile unui eventual Brexit fără acord, dar și pentru situațiile în care Turcia va avea nevoie de fonduri europene suplimentare pentru a-i găzdui pe refugiați.

Pe de altă parte, PE ar vrea să fie cheltuiţi mai mulţi bani pentru combaterea schimbării climatice, crearea de locuri de muncă, cercetare şi programe care oferă oportunităţi pentru tineri.

Continue Reading

Bugetul UE

Parlamentul European a votat pentru majorarea bugetului cu 100 de milioane de euro pentru două programe emblematice ale Uniunii Europene: Erasmus+ și Horizon 2020

Published

on

© European Parliament/ Flickr

Europarlamentarii reuninți în sesiunea plenară din Strasboug au votat miercuri, 18 septembrie, pentru a suplimenta financiar programele de cercetare și de mobilitate pentru studenți.

Astfel, 100 de milioane de euro vor fi adăugate la două programe emblematice ale Uniunii Europene: Horizon 2020 și Erasmus+.

În urma acordului dintre Parlamentul European și Consiliu privind bugetul UE pentru 2019, Comisia Europeană la data de 15 mai să se adauge 100 de milioane EUR la programele emblematice ale UE Orizont 2020 și Erasmus+. 

”Aceste fonduri suplimentare vor contribui la consolidarea răspunsului UE în fața unor provocări majore precum schimbările climatice și adaptarea în continuare a sectorului educației la nevoile pieței forței de muncă”, a transmis atunci executivul european.

Din cele 100 de milioane EUR suplimentare, 80 de milioane EUR vor fi destinate sprijinirii cercetării în domeniul climei în cadrul programului Orizont 2020, programul de cercetare și inovare al UE. Fondurile vor contribui la realizarea obiectivului ambițios de alocare a unui procent de 35 % din bugetul programului Orizont 2020 pentru cercetarea în domeniul climei.

Restul de 20 de milioane EUR vor sprijini programul UE pentru educație, formare, tineret și sport în Europa, Erasmus+. Aceste fonduri suplimentare vor contribui, de asemenea, la crearea de universități europene, o nouă inițiativă a UE care va constitui o piatră de temelie a spațiului european al educației până în 2025. Până în 2021, UE își propune să înființeze 12 universități europene care să le permită studenților să obțină o diplomă prin combinarea studiilor în mai multe țări ale UE, contribuind astfel la competitivitatea internațională a universităților europene în UE și în întreaga lume.

Propunerea aceasta mai are nevoie de aprobarea Consiliului Uniunii Europene.

Urmăriți aici sesiunea plenară:

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending