Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL, PPE): Guvernele au atras în ultimii cinci ani doar 1.2 miliarde de euro, sub 3% rată de absorbţie pe fonduri europene

Published

on

©Siegfried Muresan/ Facebook

Guvernele au atras în ultimii cinci ani doar 1.2 miliarde de euro, sub 3% rată de absorbţie pe fonduri europene, structurale şi de coeziune, ”bani meniţi să dezvolte România”, a afirmat marți europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL, PPE).

”Dacă scădem prefinanţările din suma totală de fonduri europene venite în România, adică lucrări ce urmează a se desfăşura, lucrările fazate din trecut şi lucrările desfăşurate la nivelul municipiilor şi judeţelor, unde Guvernul nu are de asemenea niciun merit, rata de absorbţie, adică banii aduşi de guverne în ultimii cinci ani în România, din 2014 până astăzi, sunt doar 1,2 miliarde de euro. Aceasta este cifra ruşinii – sub 3% rată de absorbţie pe fonduri europene, structurale şi de coeziune, bani meniţi să dezvolte România: autostrăzi, spitale regionale, reabilitări de drumuri, anvelopări de blocuri, extinderea reţelei de canalizare, gaze, iluminat public, electricitate”, a precizat eurodeputatul român într-o conferință de presă.

Acesta a completat că în România au ajuns în perioada 2014-2020 ”doar 4.7 miliarde de euro”, dacă ”scădem banii pe care i-au atras fermierii în mod direct și automat fără niciun merit al Guvernului”.

”România are alocate 42 de miliarde de euro. Dacă scădem banii pe care i-au atras fermierii în mod direct şi automat fără niciun merit al Guvernului, guvernele PSD-ALDE au absorbit doar 4,7 miliarde de euro, deşi au trecut cinci ani şi jumătate din cei şapte ani. Din aceste 4,72 de miliarde de euro, o parte sunt prefinanţări şi o parte sunt lucrări fazate, adică lucrări depuse demult, începute demult de alte guverne, care doar se termină în perioada acestui Guvern datorită întârzierilor”, a completat Siegfried Mureșan.

Potrivit acestuia, PSD ”pretinde” că are o rată de absorbție a fondurilor europene de 36% din cele 42,6 miliarde de euro, bani alocaţi pentru perioada 2014 – 2020, iar 10 miliarde de euro sunt plăţi directe pentru fermieri, meritul Guvernului României fiind ”zero”.

”PSD pretinde că avem o rată de absorbţie a fondurilor europene de 36%, vreau să ştiţi care este adevărul. România are alocate, pentru perioada 2014 – 2020, 42,6 miliarde de euro. Din această sumă, din fondurile europene care au fost absorbite de România, 6 miliarde de euro sunt plăţi directe pentru fermieri, aici meritul Guvernului României este zero. Alte 4 miliarde de euro au fost absorbite de fermierii români pentru dezvoltare rurală, adică fermierii şi-au cumpărat tractoare, combine, şi-au făcut instalaţii de procesare a produselor alimentare. Meritul Guvernului PSD-ALDE este zero şi aici”, a afirmat el.

Europarlamentarul român a explicat că analiza este bazată pe ratele raportate de Ministerul Finanțelor publice.

Siegfried Mureșan consideră că Rovana Plumb este principalul vinovat pentru această situaţie.

”Principalul vinovat pentru eşecul absorbţiei fondurilor europene este fostul ministru al Fondurilor Europene, Rovana Plumb. Această persoană nu ar trebui să mai joace niciun rol în viaţa publică din România, dar ce face PSD-ul? O pune cap de listă”, a conchis eurodeputatul.

Siegfried Mureșan este europarlamentar din anul 2014. Este, totodată, purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European, cea mai mare familie politică europeană, iar în Parlamentul European este vicepreședinte al Comisiei pentru Bugete. În 2017, a fost negociatorul-șef al Parlamentului European pentru bugetul general al Uniunii Europene pentru anul 2018. (Mai multe despre activitatea lui Siegfried Mureșan AICI).

Acesta candidează pentru un nou mandat de eurodeputat în alegerile europene din 26 mai, aflându-se pe locul 3 pe lista PNL. 

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, după ce PE a adoptat rezoluția privind penuria de medicamente: În urma amendamentelor propuse, criza medicamentelor va ocupa un loc important în viitoarea strategie farmaceutică

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Parlamentul European a adoptat joi o rezoluție prin care solicită Comisiei Europene și statelor membre să acționeze mai ferm și coordonat pentru a reduce la minim situațiile în care sănătatea oamenilor este pusă în pericol de lipsa medicamentelor.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) a reușit, prin amendamentele pe care le-a propus, ca această problemă, a crizei medicamentelor, să ocupe un loc important în viitoarea strategie farmaceutică, strategia pe care Comisia Europeană o va lansa în noiembrie, anul acesta.

Potrivit unui mesaj postat de acesta pe pagina de Facebook, acesteia i se adaugă și faptul că ”exportul paralel, una dintre cauzele lipsei medicamentelor, va fi analizat și abordat în viitoarea strategie farmaceutică”.

În plus, datorită inițiativei eurodeputatului român, ”criza medicamentelor va fi definită uniform la nivelul UE, pornind de la definiția propusă de Agenția Europeană a Medicamentelor, în 2019” iar ”Comisia Europeană va trebui să abordeze problema lipsei de transparență a costurilor de cercetare pentru noile medicamente”, Executivul european primind solicitarea ca, de acum încolo, ”în statistica UE privind veniturile și condițiile de viață ale cetățenilor (EU-SILC) să fie raportate și date privind lipsa accesului la medicamente, pentru că până acum, nicio raportare la nivel UE nu a inclus și accesul la medicamente drept un criteriu legat de bunăstarea oamenilor”.

Parlamentul European a adoptat joi cu 663 de voturi pentru, 23 împotrivă și 10 abțineri o rezoluție prin care face apel la un răspuns articulat din partea Uniunii Europene la o problemă care s-a acutizat în contextul pandemiei de coronavirus, având un impact negativ direct asupra sănătății cetățenilor europeni și siguranței acestora.

Potrivit unui comunicat, Legislativul european salută noul program de sănătate la Uniunii Europene, EU4Health, și solicită Comisiei Europene să utilizeze viitoarea strategie farmaceutică pentru a se asigura că vor fi disponibile în Europa produse medicamentoase sigure, accesibile, examinând, în același timp, modalitățile de reluare a producției în Europa.

Această nevoie semnalată de Parlamentul European este cu atât mai urgentă cu cât 40% dintre medicamentele comercializate în Uniunea Europeană sunt produse în state care nu sunt membre UE, în vreme ce 60%-80% dintre ingredientele farmaceutice sunt produse în China sau India.

Rezoluția adoptată de Parlamentul European poate fi consultată AICI

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Statul român trebuie să facă parteneriat cu cei care cunosc realitățile din teren pentru implementarea programelor de integrare a romilor

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Statul român trebuie să facă parteneriat cu cei care cunosc realitățile din teren pentru implementarea programelor de integrare a romilor, este mesajul transmis de eurodeputatul Dragoș Pîslaru, coordonator Renew Europe pentru Comisia de Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul European, în contextul adoptării, ieri, cu o largă majoritate (545 la 96), a unui raport despre implementarea Strategiilor Naționale pentru integrarea Roma în Uniunea Europeană.

„Este cutremurător să comparăm cifrele de investiții în integrarea Roma, în România dar și alte țări UE, cu indicii de excluziune socială, din educație, piața muncii, acces la nutriție, locuire sau sănătate pe care minoritatea romă trebuie să îi înfrunte în continuare. Știm că se poate, știm că pot exista programe de succes, că sunt oameni ca Valeriu Nicolae în Ferentari, Claudia Costea la Pirita, Nadia Gavrila la Ponorâta și alte asociații care se implică la firul ierbii, în comunități, și care au soluții la astfel de probleme”, scrie eurodeputatul.

În calitate de coordonator al Renew Europe pentru Comisia de Muncă și Afaceri Sociale, Dragoș Pîslaru  menționează că s-a asigurat că raportul conține „o cerere pentru obiective obligatorii puse de către Comisie, împreună cu măsuri și calendare propuse statelor membre, pentru următorul val de finanțare pentru strategiile naționale”. Aceasta trebuie să vină la pachet cu fonduri suficiente și asistență tehnică care să țină cont de realitățile din teren, adaugă politicianul român.

El este de părere că statul român trebuie să facă parteneriat cu cei care cunosc realitățile din teren pentru implementarea programelor de integrare a romilor.

„Este de datoria noastră să cream acces și oportunitate pentru toți cetățenii României, indiferent de apartenența etnică, indiferent de partidul pentru care votează. Uniunea Europeană va continua să investească în aceste programe, dar este timpul ca autoritățile din România să facă pașii necesari, reali, pentru a lăsa aceste probleme cu adevărat în urmă!”, subliniază Dragoș Pîslaru. 

Continue Reading

Vlad Nistor

Profesorul Vlad Nistor, invitat să devină Visiting Senior Fellow al London School of Economics. El va coordona un proiect dedicat relațiilor UE – Marea Britanie

Published

on

© vladnistor.ro

Eurodeputatul Vlad Nistor, cadru didactic la Facultatea de Istorie a Universității din București și profesor emerit al Universității din București, a fost invitat să devină Visiting Senior Fellow al prestigioasei London School of Economics and Political Sciences, informează instituția acedemică într-un comunicat.

Ca membru al think-tank-ului de relații internaționale IDEAS al LSE, profesorul Nistor va coordona un nou proiect de cercetare, focalizat asupra viitorului relațiilor dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie. 

IDEAS este unul dintre cele mai importante think-tank-uri de politică internațională din lume, cu proiecte de anvergură globală. Între cei care au devenit cu timpul Visiting Senior Fellows în cadrul său se numără universitari, cercetători, diplomați, militari de rang înalt și personalități ale lumii financiare, între care amintim pe Jamie Shea, Sir Richard Barrons, prof. Priscilla Roberts, Gideon Rachman și alții.

Prof. univ. dr. Vlad Nistor face parte din Catedra de Istorie Antică și Arheologie a Facultății de Istorie din cadrul Universității București. Este cercetător și istoric, specializat în relațiile internaționale, iar între anii 2004-2012 a fost decan al Facultății de Istorie a UB. Totodată, profesorul Nistor a fost președinte al Senatului Universității din București timp de patru ani, între 2011 și 2015.

Mai multe informații despre programul de cercetare si dezbateri al think-tank-ului de politică internațională pe care prof. univ. dr. Nistor a fost desemnat să-l conducă pot fi accesate aici.

Vlad Nistor este membru al Parlamentului European de la 1 decembrie 2019, când a înlocuit-o pe Adina Vălean în calitate de membru al Parlamentului European, după ce aceasta a devenit membru al Comisiei Europene.

În Parlamentul European, Nistor este membru în Comisia pentru afaceri externe, în Delegația la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, în Delegația pentru relațiile cu India și în Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest.

În cariera sa politică, Nistor a fost deputat între anii 2012 și 2016, iar în prezent este Vicepreședinte al PNL pentru politică externă, apărare și securitate națională. 

Totodată, Vlad Nistor a fost director general al Institutului Diplomatic Român, din 2005. În perioada 1998-2000, în mandatul lui Emil Constantinescu, a fost consilier de stat la Președinția României. Este membru în Consiliul Științific al asociației New Strategy Center.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending