Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Siegfried Mureșan solicită premierului interimar activarea Mecanismului UE de protecție civilă

Published

on

siegfried muresanÎn contextul tragediei din Clubul Colectiv, europarlamentarul Siegfried Mureșan (PMP, PPE) a adresat o scrisoare deschisă premierului interimar Sorin Cîmpeanu în care îi solicită să transmită de urgență cererea de activare a Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene. Totodată, europarlamentarul îi cere să prezinte public “motivele reale” pentru care a decis să nu ceară până acum activarea mecanismului.

Eurodeputatul arată că activarea Mecanismul UE de protecție civilă se poate face nu doar în cazul dezastrelor naturale ci pentru orice tip de situație care poate avea efecte grave asupra persoanelor, a mediului sau a bunurilor materiale, inclusiv asupra patrimoniului cultural.

Textul integral al scrisorii:

epp group logo”Bruxelles, 10 noiembrie 2015

Domnului Sorin Cîmpeanu

Prim-ministru interimar

Guvernul României

Stimate domnule prim-ministru,

Vă solicit prin această scrisoare să transmiteți de urgență cererea de activare a Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene în contextul tragediei de la Clubul Colectiv din București.

În data de 7 noiembrie aţi declarat că România nu a cerut activarea Mecanismului de Protecţie Civilă al Uniunii Europene din cauză că tragedia petrecută în 30 octombrie la Clubul Colectiv din Bucureşti nu se încadrează în definiţia formală a dezastrelor.

Țin să vă aduc în atenţie că, potrivit Deciziei 1313/2013 care reglementează funcţionarea mecanismului, „dezastru” înseamnă orice situație care are sau poate avea efecte grave asupra persoanelor, a mediului sau a bunurilor materiale, inclusiv asupra patrimoniului cultural.

Vă reamintesc şi faptul că instrumentul menţionat anterior nu este destinat doar sprijinirii statelor afectate de dezastre naturale, ci se adresează şi dezastrelor provocate de om. Fie că este vorba despre incendii de pădure, deversări ale unor substanţe chimice în ape curgătoare sau conflicte armate, Mecanismul de Protecţie Civilă al Uniunii Europene a fost mobilizat de mai multe ori în ultimul an pentru astfel de situaţii. Vă recomand, aşadar, consultarea rapoartelor anuale privind politicile Uniunii Europene în domeniul ajutorului umanitar și al protecției civile.

Veți constata că, spre exemplu, în anul 2014, Norvegia, deşi nu este membră UE, fiind stat asociat acestui mecanism, a solicitat activarea lui pentru operaţiunile de intervenție din cadrul unui accident în care doi scafandri şi-au pierdut viaţa în timpul unor scufundări într-o peşteră. În acel caz, Marea Britanie a trimis o echipă de scafandri profesioniști pentru a interveni. Chiar dacă este o situaţie diferită, se vede clar că nu este vorba despre un dezastru natural sau provocat de om, ci de un accident, iar numărul de victime este mult inferior celui de la Colectiv.

Datoria dumneavoastră este să faceţi uz de toate instrumentele pe care le aveţi la dispoziţie pentru a reduce impactul tragediei petrecute, în primul rând la nivelul pierderilor de vieţi omeneşti, dar şi la nivel financiar pentru statul român.

În acest sens, solicitarea din timp a activării mecanismului ar fi putut duce, spre exemplu, la detaşarea unor experţi care să sprijine autorităţile române în gestionarea mai bună a situaţiei răniţilor. De asemenea mecanismul se putea activa pentru a deconta unele costuri cu transportul răniţilor în spitalele din străinătate.

Chiar și în contextul în care nu ar fi existat resurse umane disponibile din partea celorlalte state membre, datorită procedurii foarte simple de notificare și de activare a mecanismului, costurile, atât în unități de timp, cât și monetare, ar fi fost aproape nule pentru România.

Întrucât fiecare stat membru desemnează un punct național de contact care să fie disponibil 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână, iar notificarea unui dezastru se face în cadrul sistemului comun de comunicare și informare în caz de urgență, este evident faptul că invocarea unor proceduri greoaie pentru activarea mecanismului nu este credibilă.

Devine evident că absența unei solicitări de activare a mecanismului se datorează mai degrabă incompetenței celor responsabili și mai puțin fezabilității reduse ale unei asemenea acțiuni.

De aceea, vă solicit să dispuneți de urgență transmiterea notificării de activare a Mecanismului de Protecție Civilă pentru a putea beneficia pe viitor de o potențială decontare a unor cheltuieli, precum costurile care ar apărea în contextul transportului altor pacienți răniți către spitale din afara României.

Totodată, vă solicit să informați public referitor la motivele reale care au stat la baza deciziei Guvernului României de a nu cere activarea Mecanismului de Protecție Civilă al UE.

Cu stimă,

Siegfried Mureșan

Deputat în Parlamentul European”

.

.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Sprijin guvernul Maia Sandu și determinarea acestuia de a menține Republica Moldova pe un traseu pro-european

Published

on

© Marian-Jean Marinescu/ Facebook

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a salutat poziția oficială a Partidului Popular European, formațiunea din care face parte, privind sprijinirea guvernului Maia Sandu în Republica Moldova, transmițând că respectă curajul noului prim-ministru și a partenerului său politic, Andrei Năstase, de a menține Republica Moldova pe un traseu democratic și pro-european.

”Cunosc în mod direct situația politică din Republica Moldova. Am fost, în mai multe rânduri, unul dintre reprezentanții Parlamentului European în delegațiile de observare a alegerilor, și nu îmi este străin efortul fraților noștri pentru democratizarea țării”, a scris eurodeputatul PNL&PPE, cel care a făcut parte, în perioada 22-25 februarie, din Delegaţia comună a OSCE, a Parlamentului European şi a Consiliului Europei pentru observarea alegerilor parlamentare din Republica Moldova, din data de 24 februarie 2019.

”Sprijin guvernul Maia Sandu și respect curajul și determinarea domniei sale și a domnului Andrei Nastase de a menține Republica Moldova pe un traseu democratic și pro-european. (…) Salut poziția oficială a Partidului Popular European, familia europeană din care PNL face parte la nivel european, care sprijină fără echivoc deciziile Parlamentului de la Chișinău și guvernul de coaliție condus de Maia Sandu, format în mod legitim și legal și care asigură respectarea voinței cetățenilor moldoveni”, a mai arătat Marinescu, proaspăt reales pentru un nou mandat în Parlamentul European.

În 2009, eurodeputatul liberal a fost şeful delegaţiei de monitorizare a alegerilor din Republica Moldova. Marinescu, actual vicepreşedinte al grupului PPE, a fost şi raportorul Parlamentului European în dosarul de eliminare a vizelor pentru cetăţenii moldoveni, adoptat în 2014. 

Continue Reading

Daniel Buda

Eurodeputatul PNL Daniel Buda, despre participarea celor 763 de tineri români în programul DiscoverEU: Vor avea șansa să se conecteze la Europa și să experimenteze ce înseamnă ,,unitatea în diversitate”

Published

on

Inițiativa DiscoverEU, program inițiat de eurodeputații PNL din grupul PPE, oferă șansa a 763 de tineri români să se conecteze la ceea ce se întamplă în Europa și să experiementeze însemnătatea mottoul Uniunii Europene ,,Unitate în diversitate”, transmite europarlamentarul PNL Daniel Buda, pe pagina sa de Facebook. 

,,Prin intermediului programului DiscoverEU, inițiat de europarlamentarii PNL din grupul PPE, 763 de români în vârstă de 18 ani au primit un permis de călătorie DiscoverEU. Ei vor avea posibilitatea de a călători maximum 30 de zile între 1 august 2019 și 31 ianuarie 2020”, scrie Daniel Buda.

Acesta precizează că tinerii vor avea posibilitatea de a experimenta în practică mottoul Uniunii Europene ”Unitate în diversitate”, care se reflectă puternic în inițiativele Parlamentului European de a promova deschiderea către culturile, tradițiile și limbile atât de diverse ale continentului nostru în rândul tinerilor, dar nu numai.

,,Am speranța ca în urma acestor tipuri de inițiative, fiecare cetățean al Uniunii Europene să fie mai puternic conectat la tot ce se întâmplă pe continentul nostru, iar atunci când este întrebat de unde provine, să răspundă că este european, iar apoi să menționeze țara de origine. Fiecare dintre noi suntem în primul rând cetățeni europeni și trebuie să ne cunoaștem mai bine cultura, valorile, principiile de viață pentru a putea rămâne mereu uniți în diversitate!”, transmite eurodeputatul liberal.

Cea de-a treia rundă a inițiativei DiscoverEU a atras cereri din partea a aproximativ 95 000 de tineri din toate statele membre ale UE. Înscrierile au avut loc pe parcursul a două săptămâni și s-au încheiat la 16 mai 2019. Circa 20 000 de tineri au fost selectați pe baza criteriilor de atribuire și ținând seama de cota stabilită pentru fiecare stat membru al UE. Pe lângă permisul de călătorie, participanții vor primi sprijin tehnic și informații cu privire la diverse aspecte, cum ar fi metodele sustenabile de călătorie și rolul de ambasador al inițiativei DiscoverEU. În această calitate, participanții vor fi invitați să își împărtășească experiențele, fie pe platformele de comunicare socială (Instagram, Facebook și Twitter), fie printr-o prezentare susținută în cadrul școlii sau al comunității locale. De asemenea, vor putea să intre în contact unii cu alții și să își împărtășească experiența pe rețelele sociale.

Citiți și

DiscoverEU: 763 de tineri din România vor beneficia de permise gratuite timp de 30 zile pentru a vizita Uniunea Europeană

Dat fiind interesul manifestat față de inițiativa DiscoverEU, Comisia depune eforturi pentru a o îmbunătăți, bazându-se pe sugestiile primite din partea tinerilor și a altor părți interesante relevante. Astfel, în mai 2018, Comisia a propus alocarea sumei de 700 de milioane euro pentru DiscoverEU ca parte din viitorul program Erasmus în cadrul următorului buget pe termen lung pentru perioada 2021-2027. În cazul în care Parlamentul European și Consiliul aprobă această sumă, un număr suplimentar de 1,5 milioane de tineri în vârstă de 18 ani ar avea posibilitatea de a călători în cursul următorilor șapte ani.

Continue Reading

S&D

Victor Boștinaru, vicepreședintele Grupului S&D pentru afaceri externe: Coaliția de guvernare ACUM-PSRM, formată dintr-un bloc politic pro-european și un partid anti-UE și pro-rus, factorul declanșator al crizei politice din Republica Moldova. Grupul S&D susține noi alegeri parlamentare pentru soluționarea crizei

Published

on

Grupul S&D din Parlamentul European își exprimă ,,cea mai mare îngrijorare” după ultimele evoluții din Republica Moldova,  avertizând asupra faptului că formarea unui guvern de coaliție din blocul ACUM – afiliat la PPE și declarat pro-UE – și Partidul Socialist – pro-rus și anti-UE –  este factorul declanșator al actualei crize politice. În acest sens, social-democrații din Parlamentul European consideră că soluționarea acestei crize stă în organizarea de noi alegeri, în care ,,cetățenii Republicii Moldova să fie capabili să decidă drumul țării lor pe baza tututor elementelor noi”.

Poziția social-democraților din PE a fost transmisă de vicepreședintele Grupului S&D pentru afaceri externe, eurodeputatul Victor Boștinaru, într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Redăm integral declarația acestuia:

Grupul S&D a cerut în mod constant partidelor moldovene care susțin că au o orientare pro-UE să-și unească forțele în interesul țării. De asemenea, am încercat sa cooperam cu PPE pentru ca respectivele partide asociate să fie încurajate să ajungă la un acord, în faza post-electorală. Din păcate, doar Partidul Democrat din Moldova (PDM), afiliat la S&D, și-a arătat disponibilitatea, în timp ce egoismul celeilalte părți, a făcut ca încercarea să eșueze”.

Astăzi vedem că ACUM, mergând complet împotriva principiilor declarate în campania lor electorală, a decis să sprijine Partidul Socialist al lui Dodon, care nu și-a ascuns niciodată intenția de a îndepărta Moldova de la calea sa pro-europeană. Aceasta este o trădare nu doar a poporului din Moldova, care a votat pentru un viitor european, dar și un declanșator al unei crize politice foarte periculoase, cu consecințe geopolitice inerente.

Grupul S&D solicită încă o dată tuturor forțelor pro-europene din Moldova, începând cu PDM, să exploreze toate căile posibile de dialog și cooperare pentru a evita aprofundarea crizei politice.

Orice acord ar trebui să se bazeze pe respectul pentru democrație și supremația legii, un angajament ferm pentru progresul pe calea europeană, inclusiv Acordurile de Asociere, cel pentru Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, precum și integritatea teritorială a Republicii Moldova, inclusiv o soluție pentru Transnistria, bazată pe dreptul internațional.

În aceste circumstanțe, singura alternativă o reprezintă noi alegeri. Cetățenii Republicii Moldova trebuie să fie capabili să decidă drumul țării lor pe baza tuturor elementelor noi. În urma tuturor probelor de ingerință din partea Federației Ruse în Moldova, pentru a schimba direcția europeană a țării, îi solicităm să oprească imediat orice activitate menită să submineze stabilitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova cu consecințe potențiale asupra stabilității regionale”.

Situația politică și constituțională din Republica Moldova este sintetizată prin sintagma ,,o dualitate a puterii”, în condițiile în care Curtea Constituțională a anulat toate actele adoptate de Parlamentul Republicii Moldova sâmbătă, inclusiv votul de învestitură al guvernului Maia Sandu format de PSRM și Blocul ACUM, motivând faptul că vineri, 7 iunie, a expirat termenul pentru crearea unei majorităţi pentru a forma astfel guvernul după alegerile din 24 februarie 2019.

Pe cale de consecință, Curtea Constituțională din Republica Moldova l-a suspendat pe Igor Dodon din funcția de președinte, l-a numit președinte interimar pe premierul Pavel Filip și a invalidat guvernul condus de Maia Sandu, numit sâmbătă, dar și alegerea Zianidei Greceanîi în funcția de președinte al Parlamentului. Pavel Filip, în calitate de președinte interimar a anunțat că dizolvă Parlamentul, iar algerile anticipate vor avea loc pe 6 septembrie.

În pofida anunțului, Parlamentul (PSRM şi ACUM), reunit duminică într-o nouă ședință, a adoptat o declaraţie prin care constată uzurparea puterii în stat de către fosta guvernare PD şi declară în afara legii Guvernul precedent condus de Pavel Filip. Declarația a fost citită de la tribuna Parlamentului de lidera PAS Maia Sandu, învestită sâmbătă în funcţia de premier în urma votului deputaţilor PSRM şi ACUM. La rândul său, Igor Dodon a anunțat duminică într-o scurtă conferință de presă susținută la Parlament că nu va dizolva Legislativul și nu va organiza alegeri anticipate.

Luni, ambele guverne s-au reunit în ședințe separate și au dat asigurări, fiecare în parte, că cetățenii Republicii Moldova nu vor avea de suferit de pe urma acestor evoluții.

Citiți și reacția președintelui Klaus Iohannis și a premierului Viorica Dăncilă cu privire la evoluțiile politice din Republica Moldova:

Președintele României, Klaus Iohannis face apel la respectarea democrației și a statului de drept în Republica Moldova: Stabilitatea acestui stat este esențială pentru continuarea parcursului său european

Guvernul României face apel la toate forțele politice din Republica Moldova să respecte procesul democratic și voința cetățenilor exprimată prin vot la alegerile din februarie

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending