Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Siegfried Mureșan solicită premierului interimar activarea Mecanismului UE de protecție civilă

Published

on

siegfried muresanÎn contextul tragediei din Clubul Colectiv, europarlamentarul Siegfried Mureșan (PMP, PPE) a adresat o scrisoare deschisă premierului interimar Sorin Cîmpeanu în care îi solicită să transmită de urgență cererea de activare a Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene. Totodată, europarlamentarul îi cere să prezinte public “motivele reale” pentru care a decis să nu ceară până acum activarea mecanismului.

Eurodeputatul arată că activarea Mecanismul UE de protecție civilă se poate face nu doar în cazul dezastrelor naturale ci pentru orice tip de situație care poate avea efecte grave asupra persoanelor, a mediului sau a bunurilor materiale, inclusiv asupra patrimoniului cultural.

Textul integral al scrisorii:

epp group logo”Bruxelles, 10 noiembrie 2015

Domnului Sorin Cîmpeanu

Prim-ministru interimar

Guvernul României

Stimate domnule prim-ministru,

Vă solicit prin această scrisoare să transmiteți de urgență cererea de activare a Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene în contextul tragediei de la Clubul Colectiv din București.

În data de 7 noiembrie aţi declarat că România nu a cerut activarea Mecanismului de Protecţie Civilă al Uniunii Europene din cauză că tragedia petrecută în 30 octombrie la Clubul Colectiv din Bucureşti nu se încadrează în definiţia formală a dezastrelor.

Țin să vă aduc în atenţie că, potrivit Deciziei 1313/2013 care reglementează funcţionarea mecanismului, „dezastru” înseamnă orice situație care are sau poate avea efecte grave asupra persoanelor, a mediului sau a bunurilor materiale, inclusiv asupra patrimoniului cultural.

Vă reamintesc şi faptul că instrumentul menţionat anterior nu este destinat doar sprijinirii statelor afectate de dezastre naturale, ci se adresează şi dezastrelor provocate de om. Fie că este vorba despre incendii de pădure, deversări ale unor substanţe chimice în ape curgătoare sau conflicte armate, Mecanismul de Protecţie Civilă al Uniunii Europene a fost mobilizat de mai multe ori în ultimul an pentru astfel de situaţii. Vă recomand, aşadar, consultarea rapoartelor anuale privind politicile Uniunii Europene în domeniul ajutorului umanitar și al protecției civile.

Veți constata că, spre exemplu, în anul 2014, Norvegia, deşi nu este membră UE, fiind stat asociat acestui mecanism, a solicitat activarea lui pentru operaţiunile de intervenție din cadrul unui accident în care doi scafandri şi-au pierdut viaţa în timpul unor scufundări într-o peşteră. În acel caz, Marea Britanie a trimis o echipă de scafandri profesioniști pentru a interveni. Chiar dacă este o situaţie diferită, se vede clar că nu este vorba despre un dezastru natural sau provocat de om, ci de un accident, iar numărul de victime este mult inferior celui de la Colectiv.

Datoria dumneavoastră este să faceţi uz de toate instrumentele pe care le aveţi la dispoziţie pentru a reduce impactul tragediei petrecute, în primul rând la nivelul pierderilor de vieţi omeneşti, dar şi la nivel financiar pentru statul român.

În acest sens, solicitarea din timp a activării mecanismului ar fi putut duce, spre exemplu, la detaşarea unor experţi care să sprijine autorităţile române în gestionarea mai bună a situaţiei răniţilor. De asemenea mecanismul se putea activa pentru a deconta unele costuri cu transportul răniţilor în spitalele din străinătate.

Chiar și în contextul în care nu ar fi existat resurse umane disponibile din partea celorlalte state membre, datorită procedurii foarte simple de notificare și de activare a mecanismului, costurile, atât în unități de timp, cât și monetare, ar fi fost aproape nule pentru România.

Întrucât fiecare stat membru desemnează un punct național de contact care să fie disponibil 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână, iar notificarea unui dezastru se face în cadrul sistemului comun de comunicare și informare în caz de urgență, este evident faptul că invocarea unor proceduri greoaie pentru activarea mecanismului nu este credibilă.

Devine evident că absența unei solicitări de activare a mecanismului se datorează mai degrabă incompetenței celor responsabili și mai puțin fezabilității reduse ale unei asemenea acțiuni.

De aceea, vă solicit să dispuneți de urgență transmiterea notificării de activare a Mecanismului de Protecție Civilă pentru a putea beneficia pe viitor de o potențială decontare a unor cheltuieli, precum costurile care ar apărea în contextul transportului altor pacienți răniți către spitale din afara României.

Totodată, vă solicit să informați public referitor la motivele reale care au stat la baza deciziei Guvernului României de a nu cere activarea Mecanismului de Protecție Civilă al UE.

Cu stimă,

Siegfried Mureșan

Deputat în Parlamentul European”

.

.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Traian Băsescu solicită Comisiei Europene un plan de acțiune privind migrația ilegală din statele terțe: ”Marea Mediterană a devenit cimitir pentru mii de oameni”

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Traian Băsescu (PMP, PPE) a avut o intervenție în plenul Parlamentului European, în data de 9 octombrie, prin care a condamnat atitudinea Uniunii Europene privind modul în care gestionează migrația ilegală.

”Este inadmisibil ca statele Uniunii Europene să nu ia măsuri pentru protejarea vieţii acestor oameni, mulţumindu-se cel mult doar să facă statistici cu miile de copii, femeile şi bărbaţii pe care apele Mării Mediterane le înghit in fiecare an.”

Potrivit parlamentarului european, ”Marea Mediterană a devenit cimitir pentru mii de oameni”.

În intervenția sa din plen, Traian Băsescu explică ce măsuri pot fi luate ca mii de vieți care travesează Marea Mediterană să fie salvate.

”Trebuie să dobândim cunoaștere și să neutralizăm rețelele de traficanţi din ţările de origine şi din ţările de ambarcare pe nave, a migranţilor ilegali , prin colaborare cu guvernele ecestor țări.”

”Trebuie să utilizăm mijloacele navale de care dispun statele membre ale Uniunea Europeană pentru întoarcerea ambarcaţiunilor având la bord migranţi ilegali, încă de la limita apelor teritoriale a statelor unde are loc ambarcarea acestora .”

Totodată, Traian Băsescu solicită Comisiei Europene ca în ”regim de urgenţă” să elaboreze şi să prezinte Parlamentului un Plan de Acțiune dar și o propunere de reglementare în domeniul migratiei ilegale din state terţe, propunere care prin adoptare să devină aplicabilă pe întreg teritoriul Uniunii Europene.”


Fostul președinte al României Traian Băsescu, ales eurodeputat din partea PMP, ocupă două poziții cheie în noul Parlament European, conform rezultatelor negocierilor prezentate CaleaEuropeană.ro de liderul delegației române din grupul PPE, Rareș Bogdan.

Astfel, fostul șef al statului activează în Parlamentul European în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe (AFET), cea mai mare comisie parlamentară și condusă de eurodeputatul german David McAllister (PPE). În acest sens, numirea lui Băsescu într-o poziție de top în această comisie continuă tradiția prin care România a deținut poziția de vicepreședinte al acestei Comisiei, prin foștii eurodeputați Ioan Mircea Pașcu (2007-2017) și Andi Cristea (2017-2019).

Totodată, în calitate de membru al Comisiei AFET, Băsescu  face parte și din SEDE – Subcomisia pentru securitate și apărare a Parlamentului European.

Mai mult, Traian Băsescu este și vicepreședinte al Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE – Ucraina.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, un nou apel către statele UE: ”Adoptarea Cadrului Financiar Multianual în forma propusă de Comisia Europeană ar fi un succes”

Published

on

© European Parliament

Adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 în forma propusă de Comisia Europeană ar fi un succes, mai ales pentru România, este de părere eurodeputatul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională, poziție din care a prezentat, anul trecut, propunerile de alocări financiare pentru viitoarea politică de coeziune.

Adoptarea Bugetului în forma propusă de Comisia Europeană ar fi un succes, cu precădere pentru statele care primesc mai mulți bani – printre care și țara noastră! Actuala propunere de Buget prevede o alocare cu 8% mai mare pentru România (alocare financiară multianuală de aproximativ 31 miliarde EUR, echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare)”, a scris Corina Crețu (Pro România, S&D) pe Facebook.

Eurodeputatul român a făcut aceste precizări în condițiile în care Parlamentul European a votat joi, cu o largă majoritate, o rezoluție prin care solicită statelor membre să cadă de urgență la un acord asupra poziției de negociere pentru bugetul UE pe termen lung, în condițiile în care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

”Din păcate, scenariul asupra căruia am atenționat în repetate rânduri încă de anul trecut riscă să prindă contur: adoptarea Bugetului UE pentru perioada 2021-2027 ar putea întârzia.  (…) Rezoluția Parlamentului European pe care am votat-o săptămâna aceasta urmărește urgentarea adoptării Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 astfel încât acesta să intre în vigoare, așa cum ar fi firesc, la 1 ianuarie 2021. Sper ca această decizie să impulsioneze Consiliul European în adoptarea Bugetului UE, astfel încât beneficiarii finali ai banilor europeni, cetățenii, să nu aibă de suferit”, a mai spus Corina Crețu.

Săptămâna aceasta și Comisia Europeană i-a invitat pe liderii țărilor membre să ofere îndrumările strategice necesare impulsionării definitivării bugetului UE 2021-2027 până la finele anului.

Comisia Europeană a propus în luna mai a anului 2018 un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27 și care conține, între altele, diminuarea cu 7%, respectiv 5%, a alocărilor financiare pentru politica de coeziune și pentru cea agricolă comună.

În total, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.

Care este poziția statelor membre?

La ultimul Consiliu European – din iunie 2019 – liderii statelor membre au decis că vor reveni asupra subiectul la lucrărilor Consiliului European de iarnă, din decembrie.

Consiliul European a salutat munca realizată sub Președinția Română și a luat notă de variile elemente ale pachetului CFM”, se arată în concluziile liderilor europeni din luna iunie.

Cu toate acestea, șefii de stat sau de guvern au amânat obiectivul de a ajunge la un acord final privind bugetul european multianual până la sfârșitul anului.

Consiliul European a solicitat ”Președinției Finlandeze să continuă munca și să dezvolte documentul de negociere. În baza acestuia, Consiliul European va avea un schimb de opinii în octombrie 2019, țintind aprobarea unui acord până la finalul anului”.

Pe de altă parte, la nivel politic,  Germania, sprijinită de Olanda și de Suedia, ar dori să limiteze viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 la 1% din Venitul Naţional Brut al UE, sub nivelul de 1,11% (circa 1.100 de miliarde de euro) propus de Comisia Europeană.

Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele contributoare nete şi beneficiare nete, însă situația este complicată și mai mult de procesul de retragere a Marii Britanii din UE, un stat contributor net la bugetul Uniunii. Mai mult, statele beneficiare nete se tem că noile priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual – precum migraţia, apărarea sau mediul -, ceea ce ar diminua alocările pentru politicile tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună.

Un alt obstacol este propunerea Comisiei Europene de a condiţiona accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, propunere dezaprobată de unele ţări est-europene.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Traian Băsescu cere respectarea drepturilor minorității române de a învăța în limba maternă în Ucraina

Published

on

© Traian Băsescu/ Facebook

Eurodeputatul Traian Băsescu (PMP, PPE) a solicitat joi, în Parlamentul European, respectarea respectarea drepturilor minorității române de a învăța în limba maternă în Ucraina, în cadrul unei dezbateri pe care eurodeputații au avut-o cu privire la Ucraina.

“Deşi minorităţile din Ucraina şi-au pus speranţe în promisiunile electorale ale Președintelui Zelenski, potrivit noului ministrului al educației din Ucraina, Hanna Novosad, citez, ”școlile minorităților naționale, care vorbesc într-o limbă a Uniunii Europene, din septembrie 2023” vor trece la predarea în limba ucraineană. Fac precizarea că, în Cernăuți, Odesa și Transcarpatia trăiesc peste o jumătate de milion de vorbitori de limbă română”, a afirmat Băsescu, potrivit unei postări pe pagina sa de Facebook.

Conform fostului președinte al României, Kievul trebuie să înţeleagă faptul că minorităţile de pe teritoriul Ucrainei, fie că sunt etnici români, maghiari sau ruşi au dreptul să-şi păstreze limba, obiceiurile şi cultura, prin aceasta contribuind la îmbogăţirea patrimoniului de valori culturale ale Ucrainei.

”Soluţia pentru încetarea acestui contencios social între minorităţile de pe teritoriul Ucrainei şi puterea politică de la Kiev, este anularea imediată a articolelor din legea educaţiei care interzic predarea în limba minorităţilor. Acest acțiune este cu atât mai mult necesară cu cât măsura legislativă a antrenat şi nemulţumirea îndreptățită a statelor vecine Ucrainei”, a conchis Băsescu, vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European.

Traian Băsescu este și vicepreședinte al Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE – Ucraina.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending