Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Vasile Blaga subliniază că ”muncitorii sezonieri și transfrontalieri trebuie protejați”: Criza COVID-19 a scos în evidență slăbiciunile sistemului de protecție socială în cazul acestora

Published

on

Muncitorii sezonieri și transfrontalieri trebuie protejați, a transmis europarlamentarul Vasile Blaga (PNL, PPE) într-un mesaj transmis CaleaEuropeană.ro.

”Această perioadă de criză sanitară fără precedent a fost foaia de turnesol perfectă pentru a scoate în evidență slăbiciunile sistemului de protecție socială în cazul acestor lucrători. A devenit evident că sectoare importante din economia europeană nu pot funcția fără lucrătorii sezonieri sau transfrontalieri, dar și că pericolul pandemiei nu îi oprește pe oamenii în nevoie să își caute un loc de muncă, fie el și peste hotare”, a transmis fostul ministru de interne.

Acesta a subliniat că ”a specula nevoile acestora fără a le oferi protecție nu este demn de Uniunea Europeană”.

La 19 iunie, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene și statelor membre să ia măsuri urgente pentru a proteja sănătatea, siguranța și condițiile de lucru echitabile pentru lucrătorii transforntalieri și sezonieri în contextul COVID-19.

Eurodeputații semnalau în documentul mai sus citat că această criză sanitară a adus la limită și a agravat dumpingul social și precaritatea situației multor lucrători transfrontalieri și sezonieri din sectorul agroalimentar, al construcțiilor și al asistenței medicale din UE.

Așadar, în viziunea Parlamentului European, Comisia trebuie să evalueze situația generală a ocupării forței de muncă și condițiile de sănătate și de siguranță ale lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri, inclusiv rolul agențiilor de muncă temporară, al agențiilor de recrutare, al altor intermediari și al subcontractanților, pentru a identifica lacunele de protecție și eventuala necesitate de a revizui cadrul legislativ existent.

Textul solicită, de asemenea, un acord rapid și echilibrat privind coordonarea sistemelor de securitate socială, care este necesară pentru combaterea fraudei sociale și încălcării drepturilor sociale ale lucrătorilor mobili.

De asemenea, deputații au solicitat Comisiei să prezinte noi orientări specifice pentru lucrătorii transfrontalieri și sezonieri în contextul COVID-19, să propună soluții pe termen lung pentru a face față practicilor abuzive de subcontractare și să se asigure în mod prioritar că Autoritatea Europeană a Muncii (ELA) devine pe deplin operațională.

Textul afirmă că statele membre trebuie să consolideze capacitatea inspecțiilor muncii și să asigure locuințe de calitate, care ar trebui decuplate de la remunerația lor.

În 2018, cel mai mare număr de lucrători transfrontalieri a plecat din Polonia pentru a lucra în Germania (125.000 de persoane, dintre care multe lucrează în construcții), din Franța în Luxemburg (88.000), din Germania în Luxemburg (52.000), din Slovacia în Austria (48.000, majoritatea fiind femei care lucrează în sectorul asistenței medicale) și din Franța în Belgia (46.000).

Aproximativ 800 000 până la un milion de lucrători sezonieri sunt angajați în fiecare an în UE, în principal în sectorul agroalimentar: 370.000 în Italia, 300.000 în Germania, 276.000 în Franța și 150.000 în Spania.

Lucrătorii sezonieri și cei transfrontalieri pot fi angajați în alt stat membru al UE pe baza dreptului lor la liberă circulație pe teritoriul UE. Legislația statelor membre gazdă se aplică în temeiul principiului tratamentului egal.

Accesul la ajutorul de șomaj și protecția socială sunt reglementate prin coordonarea sistemelor de securitate socială, în prezent în curs de revizuire.1.3 de milioane de persoane din UE trăiesc într-un stat membru și lucrează în altul.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Siegfried Mureșan

Viceliderul grupului PPE Siegfried Mureșan: Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19, transmite eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru bugete, în cadrul unui comunicat remis caleaeuropeana privind ajutorul economic de criză pus la dispoziție de UE statelor membre și măsurile luate de Guvernul României din bani europeni. 

„Deciziile luate încă din luna martie la nivelul Uniunii Europene și aprobate de Parlamentul European au contribuit semnificativ la combaterea crizei generate de COVID-19, atât în România, cât și în celelalte țări membre ale Uniunii Europene. Comisia Europeană a propus, iar Parlamentul European a aprobat în luna martie ca 37 de miliarde de euro din Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2020 să fie folosite pentru cheltuieli urgente privind gestionarea pandemiei de COVID-19. Prin deblocarea acestor sume, am putut sprijini din timp pacienții, cadrele medicale, angajații și toate categoriile sociale afectate de criza COVID-19”, spune Siegfried Mureșan.

Acesta precizează că „3,1 miliarde de euro din aceste fonduri au fost puse la dispoziția României”, iar banii au fost folosiți, printre altele, în cadrul următoarelor măsuri luate de Guvern:

  • 350 de milioane de euro au fost alocate pentru dotarea spitalelor cu echipamente necesare luptei cu criza COVID-19
  • 300 de milioane de euro au fost alocate pentru plata șomajului tehnic al angajaților companiilor nevoite să-și reducă activitatea din cauza pandemiei.
  • 225 de milioane de euro au fost folosite pentru achiziția de ajutoare sub formă de produse alimentare și igienă corporală pentru peste un milion de români care se află în situații defavorizate sau risc de sărăcie. 
  • 120 de milioane de euro au fost alocate pentru plata unui spor de risc cadrelor medicale din prima linie și 30 de milioane de euro pentru asistenții sociali care au grijă de persoane vârstnice sau din categorii vulnerabile.
  • 682 de milioane de euro au fost alocate pentru dotarea infrastructurii pentru situații de urgență

În plus, amintește Mureșan, Guvernul României a aprobat un buget de 1 miliard de euro pentru sprijinirea IMM-urilor în contextul crizei COVID-19, iar banii provin atât din fonduri europene, cât și de la bugetul de stat.

Nu în ultimul rând, vicepreședintele grupului PPE menționează că României îi revin aproximativ 33 de miliarde de euro din acest pachetul de redresare de 750 miliarde de euro al UE, iar banii „vor putea fi folosiți pentru finanțarea Planului de Investiții și Relansare Economică anunțat de Guvernul României la începutul lunii iulie.”

„Pentru următorii ani, Consiliul European a aprobat un Pachet de Redresare Economică al Uniunii Europene în valoare totală de 750 de miliarde de euro cu care va sprijini țările membre să își finanțeze propriile planuri naționale de redresare economică. Accentul va fi pus pe investiții în modernizarea statelor membre. Banii vor merge în digitalizare, în economia verde, în modernizarea spitalelor și a școlilor. Scopul este să accelerăm redresarea economică prin investiții care să ne facă economiile mai productive și mai competitive”.

Citiți și Op-ed Vicepreședintele grupului PPE Siegfried Mureșan: Cum vom folosi banii din Facilitatea de Reziliență de 670 de miliarde de euro

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu solicită Guvernului să facă publică agenda Planului de relansarea economică: “Timpul trece în defavoarea României”

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu (PRO România, S&D) solicită Guvernului României să facă publică agenda care privește Planul de Relansare Economică din fonduri europene, avertizând că timpul trece în defavoarea României.

“Suntem la exact două săptămâni de la momentul acordului la care a ajuns Consiliul European privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Însă în afara anunțurilor triumfaliste de atunci din partea Palatului Victoria, cu un puternic iz electoral, încă nu există niciun semnal cu privire la proiectele pe care Guvernul României le are în vedere”, a spus Crețu, într-o postare pe Facebook în contextul unei intervenții avute la Libertatea.ro.

Fostul comisar european pentru politică regională a făcut referire și la faptul că Guvernul a lansat în consultare publică toate proiectele Programelor Operaționale pentru viitorul Cadru Financiar Multianual.

“E foarte bine”, a completat ea, avertizând însă că nu există o agendă clară și transparentă privind Planul de Relansare Economică.

“La fel cum nu există nici o listă publică a proiectelor pe care le are în vedere Guvernul României pentru următorii șapte ani (cât durează un exercițiu financiar la nivel european). Îmi pare rău, dar chiar nu e suficient să declari, sec, că vei investi în ”infrastructură, școli și spitale”, ci e nevoie de proiecte solide, mature. Banii nu sunt acordați fără niciun angajament sau în baza unor idei vagi, ci România – la fel ca orice alt stat european – va trebui să prezinte un proiect credibil de revitalizare economică, un plan realist, credibil în fața tuturor celorlalte State Membre. România nu-și permite luxul de a întârzia cu acest Plan, cu atât mai mult cu cât cetățenii au nevoie – mai mult decât oricând – să beneficieze de acești bani și de proiectele care le-ar putea îmbunătăți viața”, a mai explicat Corina Crețu.

Ministerul Fondurilor Europene a publicat vineri, 31 iulie, proiecte ale Acordului de Parteneriat și ale Programelor Operaționale prin care România va atrage fondurile europene alocate pentru viitoarea perioadă de programare, 2021-2027.

România urmează să beneficieze de fonduri în valoare de 79,9 miliarde de euro, conform acordului încheiat de cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE în urma negocierilor maraton începute la 17 iulie și încheiate la 21 iulie, a anunțat președintele Klaus Iohannis. Cele 79,9 miliarde de euro vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro. În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Continue Reading

S&D

Partidul Socialiștilor Europeni: Doar o societate feministă este o societate corectă

Published

on

© European Union, 2017

Doar o societate feministă este o societate corectă, este mesajul transmis de Partidul Socialiștilor Europeni (PES), în contextul în care solicită amplificarea vocii femeilor în societate și în procesul decizional ținând cont de aportul acestora în gestionarea pandemiei de coronavirus, dar și în general, în câmpul muncii. 

„Surpriză, surpriză, carantina a fost și mai solicitantă pentru femei decât a fost pentru bărbați. Femeile reprezintă majoritatea lucrătorilor de prima linie (asistente medicale, lucrători în unități de îngrijire, personal de curățenie, casiere de supermarket…). Acasă, majoritatea femeilor sunt cele care asigură buna desfășurare a vieții de familie de zi cu zi – treburile gospodărești, asigurându-se că copiii nu rămân în urmă la școală și având grijă de persoanele dependente”, subliniază PES.

De asemenea, violența de gen a crescut în timpul carantinării, pe măsură ce izolarea și lipsa de asistență pentru victime și-au spus cuvântul, mai atrag atenția socialiștii europeni. 

„Noi, femeile ne dorim o parte echitabilă în recuperare. Vrem să fim la masa deciziilor. Doar o societate feministă este o societate corectă”, este mesajul transmis de femeile social-democrate, în numele tuturor reprezentantelor sexului frumos. 

Citiți Declarația miniștrilor PES pentru egalitatea de gen „Accelerarea egalității de gen pentru o Europă cu adevărat feministă și egală”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending