Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Victor Negrescu: Trebuie accelerată accesarea fondurilor europene destinate reducerii şomajului în rândul tinerilor

Published

on

Deşi în ultimii ani, atât în Uniunea Europeană cât şi în România s-au creat instrumente şi s-au pus la dispoziţie fonduri care să conducă la diminuarea şomajului în rândul tinerilor, România întâmpină în ultima perioadă probleme majore în accesarea şi implementarea acestora, precizează europarlamentarul Victor Negrescu, care consideră ”inacceptabil” faptul că banii UE rămân necheltuiți, în timp ce țara noastră se confruntă cu lipsa locurilor de muncă, susținând astfel apelul făcut de Consiliul Tinerilor din România în acest sens.
 
negrescu_fsdCa răspuns la problema tot mai îngrijorătoare a şomajului în rândul tinerilor din ultimii ani, Comisia Europeană a creat, la presiunea Parlamentului European, o gamă variată de instrumente şi programe care să reducă amploarea fenomenului în statele membre. Garanţia pentru tineret, Locuri de muncă pentru tineret, Eures job, Erasmus+ etc. sunt o parte dintre cele mai populare programe şi scheme de mobilitate destinate tinerilor. Măsurile iniţiate în România, în perioada 2013-2015, au şansa să contribuie la crearea de noi locuri de muncă și la corelarea sistemului educațional cu cerințele pieței muncii. Dar pentru ca acestea să funcționeze, este imperativ ca banii UE să fie accesați de România. Mă raliez, astfel, apelului făcut recent de Consiliului Tinerilor din România în acest sens. În calitate de cel mai tânăr europarlamentar din România, consider că investițiile în tineret și în crearea de noi locuri de muncă sunt prioritare”, atrage atenţia europarlamentarul, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
 
Victor Negrescu consideră că următorii ani sunt decisivi pentru scăderea ratei şomajului în rândul tinerilor şi că de aceea Guvernul României trebuie să adopte măsuri de accelerare a accesării fondurilor europene disponibile pentru reducerea acestui fenomen.

În gestionarea acestei probleme, Guvernul României trebuie să asigure o gestionare eficientă a fondurilor, astfel încât accesarea să devină mai facilă, iar banii de la UE să fie folosiți de țara noastră. Deşi programul POCU 2014-2020 are alocate, pentru perioada 2015-2016, circa 400 de milioane de euro prin linii de finanţare directe destinate tinerilor NEETs (care nu merg nici la şcoală, nici la serviciu), observăm că în ultima perioadă accesul s-a dovedit a fi cel puțin dificil. În plus, alocarea fondurilor trebuie făcută diferenţiat, ţinându-se cont cu prioritate de acele regiuni în care fenomenul este mai ridicat şi având la bază planuri naţionale foarte bine puse la punct.”
 
Europarlamentarul Partidului Social Democrat atrage atenția că România este obligată să depășească rapid aceste blocaje privind accesarea fondurilor europene pentru a lupta eficient împotriva șomajului în rândul tinerilor.
 
Garanţia europeană pentru tineri, pe care am susţinut-o intens în Parlamentul European, şi care are alocate fonduri consistente, s-a lansat în România prin aplicarea unui program-pilot de care a beneficiat un număr considerabil de tineri. Cu toate acestea, eforturile trebuie continuate şi consolidate, astfel încât fondurile alocate în cadrul acestei scheme în anii viitori să poată fi accesate. Este inadmisibil ca acei bani ai UE să rămână necheltuiți, în timp ce noi ne confruntăm cu problema șomajului”, mai subliniază europarlamentarul Victor Negrescu.

Citiți și:  Consiliul Tineretului din România: Sute de milioane de euro pentru tineri rămân necheltuiți

Victor Negrescu: România are nevoie urgentă de creșterea investițiilor: 6% din PIB pentru educație și sănătate și 1% pentru cercetare

Eurodeputatul Victor Negrescu, înainte de lansarea studiului Fundației Stânga Democratică: ”Sunt bucuros că generaţia mea are aşteptări tot mai mari de la decidenţi şi de la oamenii politici”

Europarlamentarul Victor Negrescu, la Bruxelles: Trebuie să acționăm azi dacă vrem să avem o nouă generație de inovatori

.

.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Traian Băsescu: Pachetul Mobilitate este discriminatoriu și îi pune în dificultate pe transportatorii din țările estice

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Traian Băsescu (PMP, PPE) atrage atenția că transportatorii din țările estice ale Uniunii Europene se află în dificultate din cauza prevederilor cuprinse în Pachetul Mobilitate 1 pe care Parlamentul European urmează să-l voteze săptămâna viitoare, în pofida nemulțumirilor manifestate de transportatori, de nouă state membre ale UE, inclusiv România, dar și de eurodeputații români.

Pachetul Mobilitate nu este oportun în acest moment. Situația industriei de transport nu mai corespunde cu cea analizată în evaluarea de impact realizata de către Comisie la prezentarea propunerii. Criza cauzată de răspândirea coronavirusului și de măsurile de stopare a pandemiei au afectat și vor afecta pe termen lung industria de transport. Întoarcerea vehiculului la fiecare 8 săptămâni în statul membru de stabilire a firmei, sub sancțiunea pierderii licenței de transport, nu aduce beneficii, ci doar probleme”, a spus Băsescu, într-o intervenție în Parlamentul European, conform unei postări de pe pagina sa de Facebook.

Europarlamentarul PMP subliniază că creșterea parcursului în gol afectează obiectivele climatice ale Uniunii Europene și că întoarcerea vehiculului este discriminatorie față de transportatorii stabiliți în statele membre periferice.

“O altă măsura care pune bariere în calea prestării de servicii este perioada de prohibiție în care un transportator nu mai are dreptul să opereze cabotaj intr-un stat membru străin. Obligarea conducătorului auto de a reveni la sediul firmei la 3-4 săptămâni pentru a-și petrece timpul liber este o alta măsură care este discriminatorie față de transportatorii din est. Obligarea acestora de a se întoarce în țara de origine afectează drepturile fundamentale. Ei sunt liberi sa își petreacă timpul unde doresc. Petrecerea repausului săptămânal în cabină nu ar trebui interzisă. Ea are valoare de distanțare socială pentru prevenirea răspândirii COVID-19. Adesea, cabinele sunt mai confortabile decât cazările pe care le au in jurul autostrăzilor. Si în sfârșit o ultimă remarcă, modelul propus în Pachetul „Mobilitate”, este împovărător administrativ si financiar. În plus, el pune transportatorii din afara Uniunii Europene într-o poziție concurențiala avantajoasă față de cei din interior“, a completat Băsescu.

Amintim faptul că în perspectiva votului asupra Pachetului Mobilitate I care va avea loc în sesiunea plenară a Parlamentului European din 8-10 iulie, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu şi ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor Lucian Bode, alături de omologii din Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia, au trimis la 30 iunie, o scrisoare comună tuturor parlamentarilor europeni.

Pachetul Mobilitate I a fost lansat de Comisia Europeană în mai 2017. Acesta conţine trei acte legislative referitoare la transportul rutier: Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 şi (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluţiile sectorului transportului rutier; Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce priveşte cerinţele minime referitoare la duratele de conducere zilnice şi săptămânale maxime, pauzele minime şi perioadele de repaus zilnic şi săptămânal şi a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce priveşte poziţionarea prin intermediul tahografelor; Directiva PE şi a Consiliului de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE şi la Directiva 2014/67/UE privind detaşarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier şi de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce priveşte cerinţele de control şi a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Pentru aceste acte legislative se aplică procedura de codecizie, fiind astfel necesar acordul atât al Consiliului, cât şi al Parlamentului European (PE) pentru adoptarea textelor respective.

Poziţia Consiliului asupra acestui Pachet a fost adoptată în decembrie 2018, iar prevederile cele mai problematice, precum obligaţia întoarcerii vehiculului la 8 săptămâni în statul de înmatriculare, obligaţia întoarcerii conducătorului auto la sediu la 3 sau 4 săptămâni (în funcţie de situaţie), introducerea unei perioade de prohibiţie de 4 zile pentru operaţiunile de cabotaj, au făcut obiectul negocierilor interinstituţionale cu Parlamentul European.

România s-a opus Pachetului final, alături de celelalte 8 state membre like-minded (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia), votând împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European.

Pachetul final a fost însă adoptat de Consiliu cu votul majorităţii calificate a statelor membre. O ultimă etapă procedurală prevăzută pentru adoptarea, în codecizie, a Pachetului legislativ, urmează a avea loc la 8 iulie a.c., când este programat votul final al Parlamentului European, în sesiune plenară.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș propune “o viziune pentru Europa rurală”: Liderul Renew Europe organizează un webinar la care participă Ursula von der Leyen și Michel Barnier

Published

on

© Dacian Cioloș/ Twitter

Președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, organizează marți, 7 iulie, începând cu ora 14:30, un nou webinar LIVE pe Facebook despre valorificarea potențialului comunităților rurale din Europa.

La eveniment vor participa, printre alții, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, Werner Hoyer, președintele Băncii Europene de Investiții, și Michel Barnier, șeful Grupului de lucru al Comisiei Europene privind relațiile viitoare cu Regatul Unit și fost comisar european pentru dezvoltare regională, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Zonele rurale se află în centrul celor mai grave probleme cu care ne confruntăm în prezent iar, la rândul lor, fermierii și întreprinderile rurale se confruntă cu o serie de provocări serioase. Mai mult, vedem cum depopularea zonelor rurale se accentuază în Europa, iar locurile de muncă în mediul rural devin din ce în ce mai greu de găsit”, a spus Dacian Cioloș, citat în comunicat.

Fostul comisar european pentru agricultură afirmă că mediul rural are potențialul de a oferi soluții unice, de la creștere durabilă la incluziune socială, de la transformări ecologice și digitale la suveranitatea alimentară.

“De aceea, zonele rurale trebuie să joace un rol mai important în planul de recuperare și reconstrucție a Uniunii Europene după criza COVID-19. Cu o viziune corectă și politici adecvate implementate, comunitățile rurale pot face tranziția către o Europă mai ecologică și mai rezistentă, în beneficiul tuturor cetățenilor săi din mediul urban și rural. Într-un moment în care Uniunea Europeană este pregătită să ia măsuri decisive pentru a-și elabora strategia pentru perioada 2021-2027, acest seminar își propune să creioneze conceptul «o singură Europă», care să diminueze decalajul dintre zonele rurale și cele urbane, Est, Vest  Nord și Sud și să ducă la stabilirea de bune practici pentru zonele rurale de succes, durabile și prospere de pe continentul nostru”, a mai declarat Dacian Cioloș.

Continue Reading

Rareș Bogdan

Rareș Bogdan avertizează că Pachetul Mobilitate I poate provoca falimentul transportatorilor români și „blinda Europa cu două viteze”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Rareș Bogdan (PNL, PPE), liderul delegației României în grupul PPE din Parlamentul European, avertizează că Pachetul Mobilitate I poate provoca falimentul transportatorilor români și „blinda Europa cu două viteze”, într-o postare pe Facebook în care expune argumentele pentru care România nu susține adoptarea acestor reglementări în sectorul de transport.

„Respingem categoric scoaterea de pe piață a transportatorilor români! De ce sunt împinși în faliment? Săptămâna viitoare avem la Bruxelles votul pe Pachetul Mobilitate 1, care ar trebui să asigure condiții de muncă mai bune pentru transportatorii români. Ar trebui, dar nu se întâmplă așa. Sper într-o minune, căci aceste reguli vor avea un impact negativ semnificativ. Ca și când pandemia n-ar fi fost suficientă! Păi ce facem, blindăm Europa cu două viteze?”, scrie eurodeputatul PNL.

De astfel, Rareș Bogdan precizează că miniștrii Afacerilor Externe și ai Transporturilor din 9 țări (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Malta, Polonia și România) au trimis eurodeputaților o scrisoare în care au reliefat prevederile restrictive şi disproporţionate din Pachetul Mobilitate I şi implicaţiile negative ale acestora, atât pentru transportul rutier şi funcţionarea adecvată a pieţei interne, cât şi pentru realizarea obiectivelor asumate de Uniunea Europeană în domeniul schimbărilor climatice. În acest context, semnatarii scrisorii au solicitat membrilor Parlamentului European reanalizarea prevederilor problematice din această perspectivă, conţinute de Pachetul Mobilitate I.

Citiți și România și alte opt state UE au trimis o scrisoare către toți membrii Parlamentului European, cerând reconsiderarea “prevederilor problematice” ale Pachetului Mobilitate I

De asemenea, Rareș Bogdan precizează că oficialii folosesc un limbaj diplomatic, însă din apelul lor reiese disperarea de a-și apăra cetățenii.

Mai departe, eurodeputatul român prezintă argumentele pentru care România nu susține adoptarea Pachetului Mobilitate I, așa cum figurează într-un document oficial al Reprezentanței României la Bruxelles:

  • Există două perspective pentru care promovarea Pachetului Mobilitate nu este oportună. Situația industriei de transport nu mai corespunde cu cea analizată în evaluarea de impact realizată de către Comisie la prezentarea propunerii. Scopul Pachetului Mobilitate a fost de întări piața internă și eficiența transportului rutier, dar unele măsuri introduse sunt contrare acestor deziderate.
  • Criza cauzată de răspândirea Coronavirus-ului și de măsurile de stopare a pandemiei au afectat și vor afecta pe termen lung industria de transport. Avem nevoie de un sector de transport rutier solid; el a fost una din principalele forțe care au sprijinit sistemul medical și au contribuit la supraviețuirea economică în perioada crizei.
  • Întoarcerea vehiculului la fiecare 8 săptămâni în statul membru de stabilire a firmei, sub sancțiunea pierderii licenței de transport, nu aduce beneficii, ci doar probleme. Creșterea parcursului în gol afectează obiectivele climatice ale UE, întrucât mărește inutil emisiile de CO2. Se adaugă oboseala inutilă a șoferului, dar și periclitarea siguranței rutiere, întrucât graba de a ajunge la sediul firmei își va spune cuvântul în numărul de accidente.
  • Întoarcerea vehiculului este discriminatorie față de transportatorii stabiliți în state membre periferice (toți cei care contestă Pachetul Mobilitate), întrucât interpune distanțe colosale de parcurs pentru a ajunge la locul în care prestează servicii. În unele cazuri, barierele geografice sunt insurmontabile (este cazul statelor membre insulare).
  • O altă măsură care pune bariere inutile în calea prestării de servicii este perioada de prohibiție (cooling off) în care un transportator nu mai are dreptul să opereze cabotaj într-un stat membru străin. Această prevedere va obliga de multe ori vehiculele să stea, în loc să lucreze. Cu atât mai mult, aplicarea acestei restricții în cazul segmentelor rutiere ale transportului combinat face ca face ca avantajele pe care multimodalitatea le aduce în diminuarea emisiilor de CO2 să pălească în fața descurajării economice a transportatorilor rutieri.
  • Obligarea conducătorului auto de a reveni la sediul firmei la 3 – 4 săptămâni pentru a-și petrece timpul liber este o altă măsură care este discriminatorie față de transportatorii din Est. Este suficient ca operatorul să organizeze activitatea companiei astfel încât conducătorul auto să poată reveni acasă, dacă dorește; obligarea acestuia de a se întoarce îi încalcă dreptul fundamental de a-și alege unde își petrece timpul liber.
  • Petrecerea repausului săptămânal în cabină nu ar trebui interzisă; ea are valoare de distanțare socială pentru prevenirea răspândirii COVID. Cabina unui autovehicul modern este mult mai confortabilă decât un motel ieftin, deci ar trebui stimulată dezvoltarea de rețele de parcări sigure cu facilități pentru conducătorii auto.
  • Un model care să crească gradul de flexibilitate a aplicării detașării la transportul rutier, care să aibă în vedere gradul ridicat de mobilitate al conducătorului auto, este necesar. Modelul restrictiv propus în Pachetul Mobilitate este împovărător administrativ și financiar. În plus, el pune transportatorii din afara UE într-o poziție concurențială avantajoasă față de cei din interior, iar pentru combaterea acestui avantaj incorect, prin renegocierea acordurilor bilaterale, SM din Est vor trebui să cedeze foarte mult.

Pachetul Mobilitate I a fost lansat de Comisia Europeană în mai 2017. Acesta conţine trei acte legislative referitoare la transportul rutier: Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 şi (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluţiile sectorului transportului rutier; Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce priveşte cerinţele minime referitoare la duratele de conducere zilnice şi săptămânale maxime, pauzele minime şi perioadele de repaus zilnic şi săptămânal şi a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce priveşte poziţionarea prin intermediul tahografelor; Directiva PE şi a Consiliului de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE şi la Directiva 2014/67/UE privind detaşarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier şi de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce priveşte cerinţele de control şi a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending