Europarlamentarul Vlad Nistor, (PNL, PPE), membru în Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, a declarat într-un interviu pentru Calea Europeană că actualele tensiuni din Mediterana de Est reprezintă din perspectiva relațiilor internaționale o ”dispută de familie”.

„Încă din 1974 cand Ankara a invadat Nordul insulei Cipru, așa numita Republica Turcă a Ciprului de Nord, entitate nerecunoscută la nivel internațional, problema cipriotă a devenit o problemă importantă, care a fost calmată într-o mare măsură prin integrarea Republicii Cipru în Uniunea Europeană și prin faptul că a devenit unul dintre statele membre ale UE. Pe de altă parte, este și mai complicată situația, pentru că cele doua state principale competitoare, Grecia și Turcia, sunt membre NATO și  face ca disputa din perspectiva relațiilor internaționale să fie o dispută de familie”, a precizat Vlad Nistor.

De asemenea, Vlad Nistor a reamintit că Uniunea Europeană a transmis un mesaj ferm de solidaritate pentru cele două state mebre din Mediterana de Est, Cipru și Turcia: „UE și-a exprimat solidaritatea clară cu cele două state membre. Toate luările de poziții de la Bruxelles au fost de solidarizare. Aici din puntctul de vedere al dreptului internațional lucrurile sunt clare, dar claritatea este dusă în ceață de faptul că zonele, teritoriile, unora și ale altora, insulele grecești sunt cum mult mai prea aproape de teritoriul continental al Turciei și deci disputa în jurul acestei realități geografice pornește.”

Potrivit europarlamentarului liberal, momentul în care Ankara a decis să își retragă navele de explorare a fost un moment important: „A fost foarte important momentul în care Ankara a decis să retragă navele de explorare și s-a ajuns la o oarecare detensionare. Ceea ce orice decident politic rațional își dorește să fie o detensionare stabilă, consistentă și de lungă durată.”

Încălcarea Acordului de retragere din UE de către Regatul Unit, o țară care este construită pe respectarea cuvântului dat, o țară unică în lume prin prisma faptului că nu are o Constituție, ci doar cutume și proceduri, ar avea consecințe foarte mari, de lungă durată, pentru evoluția relațiilor internaționale, a transmis eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), membru al Comisiei pentru afaceri externe din PE, în cadrul unui interviu acordat CaleaEuropeană.ro, făcând trimitere la controversatul proiect de lege privind piața internă în Regatul Unit al premierului britanic Boris Johnson.

Vlad Nistor, devenit recent noul membru al think-tank-ului de relații internaționale IDEAS al London School of Economics invitat să devină Visiting Senior Fellow al prestigioasei London School of Economics and Political Sciences, a apreciat că șansele obținerii unui acord între UE și Marea Britanie privind relația post-Brexit au devenit ”din ce în ce mai mici” după adoptarea proiectului de lege mai sus amintit, care a primit votul a 340 de deputați britanici în cea de-a treia lectură în Camera Comunelor, parcurgând astfel încă un pas în procesul legislativ spre a deveni lege.

”Britanicii acceptă termene pe care apoi nici ei nu le respectă. Ceea ce este foarte grav este că Marea Britanie este pe punctul de a încălca un tratat internațional pe care l-a semnat și agreat. Încălcarea unui acord internațional într-un timp atât de scurt de către o țară care este construită pe respectarea cuvântului dat atâta vreme cât este singura țară din lume care nu are o Constituție, ci numai cutume și proceduri, nerespectarea cuvântului dat, ar fi catastrofală pentru imaginea Marii Britanii și ar avea consecințe foarte mari, de foarte lungă durată, pentru evoluția relațiilor internaționale”, a explicat eurodeputatul Vlad Nistor.

Acesta și-a exprimat speranța ca ”în ultimul moment să se găsească o soluție pentru că victima imediată, dincolo de cetățenii britanici, europeni, economia britanică, va fi Irlanda”.

Parlamentarii britanici au aprobat marți proiectul de lege controversat privind piața internă în Regatul Unit, care modifică parțial Acordul de retragere din UE, într-un moment în care la Bruxelles se desfășoară o nouă rundă de negocieri referitoare la viitorul relațiilor comerciale post-Brexit.

Documentul a fost adoptat cu 340 de voturi pentru și 256 de voturi împotrivă, doar puțini parlamentari conservatori contestând acest proiect de lege prin abținere de la vot.

Atunci când ministrul britanic pentru Irlanda de Nord a recunoscut că acest proiect de lege încalcă dreptul internațional, mulți parlamentari conservatori și-au exprimat nemulțumirea și au amenințat că îl vor bloca în Camera Comunelor.

Urmărind să liniștească spiritele în rândul propriului partid, premierul Boris Johnson a acceptat compromisul unui amendament care oferă deputaților britanici dreptul de a bloca proiectul de lege în cazul în care Guvernul de la Londra ar dori să pună în aplicare prevederile acestuia.

Anumite secțiuni ale proiectului de lege, care urmează acum să ajungă în Camera Lorzilor, unde Partidul Conservator nu deține majoritatea, vor aduce atingere acordului cu Bruxelles-ul privind Irlanda de Nord și ajutorul de stat. În virtutea Protocolului privind Irlanda de Nord, această provincie britanică ar trebui să urmeze unele dintre regulile UE după perioada de tranziţie post-Brexit pentru a garanta absenţa frontierei fizice şi pentru a evita resurgenţa tensiunilor în această regiuni, însângerată de trei decenii de ”tulburări”.

În cele din urmă, niciun conservator britanic nu a votat împotriva proiectului de lege, 21 dintre ei abținându-se, înclusiv fostul premier Theresa May, care, anterior, criticase documentul.

Cu toate acestea, documentul rămâne o problemă spinoasă între Londra și Bruxelles, vicepreședintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic confirmând luni că UE a solicitat din nou, în cadrul întrevederii cu ministrul Michael Gove, ca secțiunile proiectului de lege care aduc atingere Acordului de retragere să fie îndepărtate până la finalul lunii septembrie.

De altfel, ministrul german al afacerilor europene, Michael Roth, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a transmis Londrei că Uniunea Europeană nu va accepta punerea sub semnul întrebării a Acordului de retragere a Regatului Unit, semnat în urmă cu nouă luni.

Între timp, la Bruxelles este în desfăşurare o rundă de negocieri oficiale între UE şi Regatul Unit, înaintea summitului extraordinar al UE din 1-2 octombrie, unde se așteaptă o evaluare a progreselor şi o eventuală adoptare a unei decizii de accelerare a pregătirilor Uniunii pentru scenariul absenţei unui acord.

Deteriorarea relațiilor UE-SUA în cazul unui nou mandat al lui Donald Trump nu este ireversibilă datorită valorilor profunde care ne unesc, a declarat eurodeputatul Vlad Nistor, istoric și profesor universitar, într-un interviu acordat caleaeuropeana.ro.

Întrebat despre viitorul relațiilor transatlantice pe axa Bruxelles-Washington în contextul alegerilor prezidențiale din SUA și al posibilității câștigării de către Donald Trump a unui al doilea mandat la Casa Albă, Vlad Nistor a explicat că ne putem aștepta cel puțin la continuarea răcirii generată de actualul președinte:

„Cel mai recent sondaj din SUA făcuse ca decalajul dintre Joe Biden și Donald Trump să crească în favoarea primului. Oricare ar fi rezultatul alegerilor prezidențiale, lucrurile nu vor fi pentru o bună bucată de vreme detensionate, pentru că Statele Unite, poate pentru prima dată în istoria lor, se vor afla după alegeri într-o situație internă tensionată, dar sper că fără consecințe pentru americani și la nivel global. Atunci situația s-ar înrăutăți. De altfel, Donald Trump a amenințat în mai multe rânduri că nu va pierde alegerile și va face tot ce va putea pentru a demonstra că nu le-a pierdut în ciuda declarațiilor contrare. Deci, ne putem aștepta la tot ce poate fi mai rău. Au fost tot felul de situații îngrijorătoare. Black Lives Matter a fost unul dintre detonatoare prin felul în care poliția americană îi tratează pe manifestanții pașnici. Toate acestea spun ceva despre străfundurile acelei societăți care au reieșit la suprafață într-un mod care ne-a făcut să ne dăm seama că o lume pe care o percepem ca fiind model nu este în toate momentele de admirat”, a spus eurodeputatul PNL. 

Citiți și Prima confruntare Donald Trump – Joe Biden, 90 de minute haotice și de atacuri la persoană: “Nu e nimic deştept la tine, Joe”/ ”Mai taci, omule!”

De asemenea, Vlad Nistor a precizat că o deterioare mai profundă a relațiilor dintre UE și SUA în cazul unui al doilea mandat al lui Donald Trump nu ar fi ireversibilă deoarece cei doi parteneri sunt „legați de valori comune cu mult mai importante” și deoarece „chiar dacă nu a fost foarte clar în vremea mandatului lui Donald Trump, în America textura statului este cea care rezistă”. Totuși „după felul în care a reacționat în relație cu Europa și în special cu motorul european, care este Germania, probabil că lucrurile nu vor evolua în bine în ciuda așteptărilor celor care sprijină relația transatlantică”, a mai spus acesta. 

Ruptura de multilateralism a lui Trump cu privire la mari chestiuni internaționale precum Iranul, Acordul de la Paris, cuplată cu decizia SUA de a-și asuma mai puțină responsabilitate în securitatea europeană și războiul tarifar dintre Bruxelles și Washington au accelerat eforturile UE de a face un pas de distanțare de America și de a-și exercita mai bine propriul rol pe scena globală.