Pe 27 septembrie, la 02:14 ora României, componenta NASA DART a misiunii internaționale AIDA s-a ciocnit intenționat de cel mai mic asteroid din sistemul binar Didymos. Agenția Spațială Europeană (ESA) va trimite ulterior misiunea HERA spre cei doi asteroizi, pentru a observa în detaliu ce s-a întâmplat în urma impactului. La Misiunea Hera participă și România, a anunțat astăzi Agenția Spațială Română (ROSA).

65803 Didymos este format din asteroidul principal și satelitul acestuia, numit Dimorphos. 65803 Didymos este ținta misiunii internaționale AIDA (Asteroid Impact and Deflection Assessment), cu cele două componente ale sale: componenta americană DART care s-a ciocnit de asteroid și cea europeană HERA care va observa asteroidul în detaliu. Misiunea Hera va măsura masa asteroidului, compoziția acestuia, va analiza craterul provocat de coliziune și ne va ajuta să înțelegem mai bine asteroizii.

În cadrul testului de azi, o sondă spațială de 570 de kilograme a ajuns în mod autonom până la un asteroid țintă, lovindu-se de aceasta în mod intenționat cu o viteză de aproximativ 22,530 km/s, pentru a-i încetini foarte puțin viteza orbitală. Cercetătorii se așteaptă ca impactul să scurteze orbita lui Dimorphos cu aproximativ 1%, adică aproximativ 10 minute.

“Am asistat astăzi la primul impact kinetic al unei sonde cu un asteroid, parte a primului test de apărare planetară. Suntem astfel mai aproape de a dezvolta la nivel internațional capacitatea de a ne apăra de asteroizi, iar România face parte din acest efort global,” a declarat Dr. Fiz. Marius-Ioan Piso, Președintele Agenției Spațiale Române (ROSA).

Misiunea europeană Hera, ce va fi lansată în 2024, își va începe călătoria spre Dimorphos pentru a realiza un studiu detaliat în urma impactului. Hera va strânge date foarte importante precum dimensiunea craterului, masa lui Dimorphos, compoziția și structura sa internă. Aceste noi informații vor transforma experimentul DART într-o tehnică foarte bine înțeleasă, repetabilă, ce ar putea fi aplicată la un moment dat într-o situație care nu mai este un test.

România va furniza câteva elemente esențiale în succesul componentei europene. Expertiza românească va ajuta Hera să ajungă la asteroid și să măsoare foarte precis deviația acestuia în urma impactului cu DART. De asemenea, va sprijini unul din primii doi cubesats deepspace ai ESA să se apropie de asteroid.

„Faptul că ESA a selectat entități românești în apelurile competitive pentru participare la misiunea Hera este o dovadă a creșterii capabilităților din țară, precum și a eforturilor depuse de ROSA în ultimii ani de a stimula participarea la programele ESA”, a declarat Dr. Fiz. Marius-Ioan Piso, Președintele Agenției Spațiale Române (ROSA).

Festivalul cultural Săptămâna Haferland, ajuns la a X-a ediție, se va desfășura în perioada 29 – 31 iulie. Ediția aniversară a celui mai mare festival dedicat culturii și tradițiilor săsești din Transilvania, va avea loc atât fizic cât și online, în 10 sate din Țara Ovăzului: Archita, Saschiz, Cloașterf, Roadeș, Bunești, Rupea, Homorod, Criț, Meșendorf și Viscri. Proiectul cultural este finanțat de Ministerul Culturii. 

Întregul program al festivalului îl regăsiți aici. 

În vara anului 2012, Michael Schmidt, președintele MHS Holding și al Fundației M&V Schmidt, alături de Peter Maffay, fondatorul Fundației Tabaluga, au inițiat proiectul “Săptămâna Haferland″, un festival menit să promoveze cultura și tradițiile săsești. Intenția lor este însă de a promova atât cultura săsească, cât și turismul în zona cuprinsă între Rupea și Sighișoara, denumită “Țara Ovăzului” sau Haferland.

Dacă la prima ediție, festivalul a reunit câteva sute de participanți, majoritatea sași întorși pe meleagurile natale pe perioada verii, în următori ani numărul participanților s-a dublat. La festival, au participat până acum peste 18.000 de vizitatori sași, dar și membri ai comunităților locale, precum și turiști români și străini atrași de frumusețea peisajelor și de poveștile legate de tradițiile și obiceiurile acestor locuri.

© CaleaEuropeana.ro

Jurnaliștii cotidianului american New York Times povestesc experiența din safariul în ”Alpii transilvăneni, unde zimbrii hoinăresc liberi”.

”Urmărirea zimbrilor în Munții Țarcu din România reprezintă unul dintre cele câteva <<safariuri>> europene care se axează pe resălbăticire (rewilding), o abordare modernă a conservării care are ca scop refacerea ecosistemelor și promovarea biodiversității prin reintroducerea anumitor specii”, relatează jurnaliștii New York Times într-un material intitulat ”On Safari in the Transylvanian Alps, Where Bison Roam Once More”.

Aceștia împărtășesc situația ”în care nu se așteptau să se afle vreodată: ghemuiți pe o pajiște românească, la marginea unei păduri virgine, ascultând pașii zimbrilor. Te întinzi și cercetezi zona în care știi că zimbrii a fost recent, ascultând dincolo de vacarmul pădurii, al insectelor, păsărilor și plantelor răvășite de vânt urmele acustice ale celui mai mare animal terestru din Europa, care, până de curând, nu mai fusese văzut în aceste locuri de sute de ani”, descriu aceștia experiența în locurile dominate de pădure ”cu fagi și pini uriași, mulți dintre ei bătrâni de sute de ani”.

”Carpații cuprind cea mai mare suprafață de pădure virgină de pe continent, precum și cele mai mari populații de urși bruni, lupi și lincși și mai mult de o treime din toate speciile de plante europene”, mai amintesc aceștia.

Jurnaliștii subliniază că au fost martorii unui ”proces cunoscut sub numele de resălbăticire”, care are drept scop ”refacerea ecosistemelor prin înlăturarea intervențiilor umane, cum ar fi barajele și digurile, în locuri care au fost depopulate și marginalizate din punct de vedere economic. Esențială pentru resălbăticire (rewilding) este reintroducerea <<speciilor-cheie>> precum lupii, vulturii și zimbrii, animale care au o influență extraordinară asupra habitatului lor, remodelând semnificativ peisajul și promovând biodiversitatea prin pășunat, răspândirea semințelor și controlul populației de prădători”.