Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

European Youth Event: Președintele Parlamentului European va încheia sesiunea online dedicată tinerilor cu privire la rolul UE în contextul crizei COVID-19

Published

on

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, va participa la sesiunea de închidere intitulată „Cum e să fii Președintele PE?”, pentru a-și prezenta activitatea zilnică, în special în aceste momente dificile, precum și răspunsul Parlamentului în față provocărilor COVID-19 și calea de urmat după criză.

Programul „EYE online” a debutat la 7 aprilie după confirmarea faptului că evenimentul bienal de la Strasbourg nu putea avea loc în acest an din cauza pandemiei de coronavirus. Ultima săptămână (25-29 mai) include mai multe sesiuni interactive, cum ar fi, printre altele, o dezbatere cu importanți factori de decizie din UE, activități pentru a înțelege mai bune ce înseamnă să fii eurodeputat sau interpret, și seminare pe diverse teme.

 

Președintele Sassoli va participa la sesiunea de închidere intitulată „Cum e să fii Președintele PE?”, pentru a-și prezenta activitatea zilnică, în special în aceste momente dificile, precum și răspunsul Parlamentului în față provocărilor COVID-19 și calea de urmat după criză.

Această ediție online urmărește să răspundă așteptărilor unui număr de peste 13.000 de tineri care s-au înscris la evenimentul din luna mai, dar și să permită participarea unui public mai larg. Până în prezent, activitățile s-au bucurat de peste 500.000 de vizualizări. Activitățile sunt transmise în direct pe pagina de Facebook a EYE.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi a prezentat Parlamentului European raportul său privind Programul de Sănătate al UE 2021-2027: Este mai mult decât un răspuns la criza COVID-19

Published

on

© caleaeuropeana.ro/Diana Zaim

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie din Parlamentul European, a prezentat astăzi Parlamentului European raportul său privind Programul de Sănătate al UE 2021-2027, EU4Health, care se bazează pe investiții în infrastructură și prevenție, realizarea dosarului electronic european al pacientului, întărirea și extinderea rețelei europene de centre de excelență.


”Acest program trebuie să îmbunătățească sistemele noastre de sănătate, să le întărească, astfel încât acestea să fie capabile să facă față unor pandemii viitoare și, în același timp, să abordeze și provocările pe termen lung cu care ne confruntăm deja: rezistența antimicrobiană, îmbătrânirea, bolile transmisibile și netransmisibile, bolile cronice, reticența la vaccinare, deficiența de medicamente.”

Cristian Bușoi, raportorul Parlamentului European pentru programul de sănătate EU4Health


Potrivit eurodeputatului, sectorul sănătății la nivelul european va benificia de cea mai mare finanțare de până acum prin programul EU4Health, adică 9,4 miliarde de euro: ”EU4Health are un buget de 9,4 miliarde de euro, cel mai generos buget pe care l-a avut până acum Sănătatea, iar în principalele obiective ale Programului sunt consolidarea sistemelor de sănătate din statele membre și pregătirea acestora pentru a face față crizelor și provocărilor de sănătate.”

Reamintim că Executivul European a propus alocarea 9,4 miliarde de euro pentru crearea unui program dedicat sănătății, denumit EU4Health, cu scopul de a pregăti mai bine țările europene pentru crizele sanitare.

Cu toate acestea, Cristian Bușoi consideră că programul EU4Health trebuie să fie mai mult decât un simplu răspuns la criza COVID-19.

În calitate de raportor al Parlamentului European pentru noul program destinat sănătății, Cristian Bușoi, a propus mai multe modificări față de propunerea Comisie Europene, pe care le consideră esențiale pentru a răspunde nevoilor reale ale pacienților și medicilor și întărirea sistemelor medicale: ”Spre exemplu, realizarea din acest buget a unor investiții în infrastructură medicală, în principal la nivelul asistenței medicale primare; construirea de spitale, care urmează a fi finanțate din fondurile de coeziune pentru consolidarea pe termen lung a sistemelor de sănătate și ca răspuns la provocările actuale și viitoare de sănătate ar trebui sa reprezinte o prioritate.”

Combaterea cancerului devine o prioritate și în acest nou intrument al Comisiei Europene: ”Am propus investiții în prevenție și medicină personalizată. De asemenea, finanțări pentru întărirea Rețelei Europene de Centre de Excelență pentru boli rare, dar și extinderea rețelei pentru centre de excelență în boli transmisibile și netransmisibile, în special, cancer. Cancerul – și mai ales cancerul la copii – trebuie să reprezinte o prioritate a Programului European de Sănătate.”

Cristian Bușoi a propus investiții în diagnosticarea precoce și screeningul timpuriu pentru a consolida prevenirea și depistarea atât pentru bolile transmisibile, cât și pentru cele care nu sunt transmisibile: bolile cardiovasculare, bolile neurodegenerative, bolile respiratorii, diabetul.

Digitalizarea în sectorul sănătății, o altă prioritate propusă de europarlamentarul român: ”Am propus elaborarea și punerea în aplicare din bugetul EU4Health a Dosarului electronic european de sănătate, care să ofere sistemelor de asistență medicală mijloacele necesare pentru a îmbunătăți disponibilitatea și calitatea asistenței medicale, iar pacienții să poată avea acces mai rapid și mai ușor la tratament oriunde in UE.”

Cristian Bușoi subliniază în mesajul său că ”România trebuie să profite la maximum de toate finanțările oferite de Uniunea Europeană în domeniul Sănătății.”


Eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, este considerat al treilea cel mai influent din punct de vedere politic membru al PE în ce privește politicile Uniunii Europene în domeniul sănătății.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

UNTRR solicită deputaților din Parlamentul European să respingă Pachetul Mobilitate 1: Viitorul pieței europene de transport rutier depinde de voi

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR solicită celor 705 Membri ai Parlamentului European să respingă Pachetul Mobilitate 1 la votul final din Parlamentul European de săptămâna aceasta, având în vedere importanță crucială pentru viitorul pieței europene de transport rutier și implicit pentru toate economiile UE, se arată în comunicatul oficial UNTRR, remis Caleaeuropeana.ro

Potrivit UNTRR,  forma actuală a Pachetului Mobilitate agreată de colegiutorii europeni, propune modificări majore ale legislației europene în domeniul transporturilor rutiere, care amenință supraviețuirea transportatorilor români și estici, deja grav afectați de criza COVID-19.

În ultimii trei ani, Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR, separat sau în cooperare cu organizații surori (http://www.stopneoprotectionism.eu/), s-a străduit să convingă factorii de decizie europeni să abordeze sectorul transportului rutier în mod obiectiv, luând în considerare toate caracteristicile specifice care fac această industrie esențială pentru toate economiile.

În acest moment decisiv privind soarta Pachetului Mobilitate 1, votul Membrilor Parlamentului European reprezintă ultima speranță pentru salvarea unei industrii care numără peste 600.000 de companii de transport rutier în întreaga Uniune Europeană, care generează peste 3% din PIB-ul UE și angajează 3,2 milioane de persoane ca șoferi de camioane (cu 300.000 mai puțin decât în ​​2008 ). Consolidat, sectorul logistic al UE este estimat la 14% din PIB-ul UE și angajează peste 11 milioane de persoane în toate statele membre ale UE.

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR face un apel la conștiința și acțiunea responsabilă a Membrilor Parlamentului European, având în vedere importanța pe termen lung a votului lor final privind Pachetul Mobilitate 1, vot istoric care va defini mandatul actualilor deputați europeni.

Reamintim că în perspectiva votului asupra Pachetului Mobilitate I care va avea loc în sesiunea plenară a Parlamentului European din 8-10 iulie , ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu şi ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor Lucian Bode, alături de omologii din Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia, au trimis la 30 iunie, o scrisoare comună tuturor parlamentarilor europeni.


De asemenea, eurodeputații români, membrii din toate grupurile politice ale Parlamentului European resping forma actuală a Pachetului Mobilitate 1.

Eurodeputatul Traian Băsescu: Pachetul Mobilitate este discriminatoriu și îi pune în dificultate pe transportatorii din țările estice

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: România ar trebuie să atace la Curtea de Justiție a UE anumite regulamente din Pachetul de Mobilitate

Eurodeputatul Rareș Bogdan: Pachetul Mobilitate I poate provoca falimentul transportatorilor români și „blinda Europa cu două viteze”

Eurodeputatul Gheorghe Falcă, scrisoare către președintele Parlamentului European: România nu susține adoptarea Pachetului Mobilitate I

Eurodeputatul Corina Crețu anunță că va vota împotriva Pachetului Mobilitate: “Nu pot gira, prin votul meu, un proiect care face rău României”


Ce s-a întâmplat în data de 8 iunie:

Eurodeputații din Comisia pentru Transport și Turisim din Parlamentul European au aprobat luni, 8 iunie, acordul încheiat cu miniștrii pe transport ai Uniunii Europene cu privire la o reformare majoră a sectorului transportului rutier, mai exact, au fost adoptate trei propuneri de directivă privind îmbunătățirea condițiilor de muncă ale șoferilor; reguli clare privind detașarea șoferilor și concurența loială și combaterea practicilor ilegale.

Citiți și: Parlamentul European: Comisia pentru Transport aprobă reformarea majoră a sectorului trasportului rutier

Regulile privind detașările șoferilor se vor aplica la 18 luni de la intrarea în vigoare a legislației. Regulile privind timpul de odihnă, incluzând întoarcerea șoferilor, se vor aplica la 20 de zile după publicarea legislației. Regulile privind întoarcerea camioanelor și alte modificări referitoare la accesul la piață se vor aplica la 18 luni de la intrarea în vigoare a legislației privind accesul la piață.

Ultimele regulamente votate de Comisia TRAN din PE din Pachetul de Mobilitate sunt:

Condiții de muncă mai bune pentru șoferi

Textul agreat include, de asemenea, măsuri pentru a asigura condiții de odihnă mai bune pentru șoferi și pentru a le permite să petreacă mai mult timp acasă.

Companiile vor trebui să-și organizeze calendarele astfel încât șoferii angajați în transportul transfrontalier să se poată întoarce acasă la intervale regulate (la fiecare trei sau patru săptămâni, în funcție de calendarul de lucru).

Perioada de odihnă obligatorie de la sfârșitul săptămânii nu poate să fie petrecută în cabina camionului. Dacă această perioada de odihnă se petrece departe de casă, companiile trebuie să plătească cheltuielile de cazare pentru șoferi.

În  excepționale, li se va permite șoferilor să depășească timpul pentru condus, în condiții foarte stricte, cu scopul de a ajunge acasă pentru odihna obligatorie de la finalul săptămânii, dacă aceștia se află foarte aproape de casă.

Concurență loială și combaterea practicilor ilegale

Acordul păstrează limitele existente în privința cabotajului (trei operațiuni în decursul a șapte zile), dar introduce înregistrarea trecerilor de frontiere prin tahografe, pentru combaterea fraudei.

Pentru a evita practicarea „cabotajului sistematic”, va exista, de asemenea, o „perioadă de așteptare” de patru zile înaintea unor noi operațiuni de cabotaj efectuate în aceeași țară, cu același vehicul.

Pentru combaterea utilizării companiilor de tip „cutie poștală”, întreprinderile de transport rutier de marfă ar trebui să desfășoare o proporție semnificativă din activități în statul membru în care sunt înregistrate. Noile reguli impun camioanelor întoarcerea la centrul operațional al întreprinderilor la fiecare opt săptămâni.

Întrucât operatorii folosesc din ce în ce mai mult vehicule utilitare ușoare pentru a furniza servicii de transport transfrontalier, acești operatori (care folosesc vehicule ușoare, de peste 2,5 tone) ar trebui, de asemenea, să respecte normele UE pentru operatorii de transport și să echipeze mașinile cu tahografe.

Norme clare privind detașarea șoferilor

Normele la nivel european privind detașarea șoferilor vor oferi un cadru juridic clar pentru aplicarea regulilor de detașare în sectorul extrem de dinamic al transporturilor, pentru a preveni birocrația cauzată de abordări naționale diferite și pentru a asigura o remunerație echitabilă pentru șoferi.

Acordul prevede că regulile privind detașarea șoferilor urmează a fi aplicate cabotajului și operațiunilor de transport transfrontalier, cu excepția tranzitului, a operațiunilor bilaterale și a operațiunilor bilaterale cu o încărcare sau descărcare suplimentară în fiecare direcție (sau niciuna la ieșire și două la întoarcere).

Continue Reading

INTERVIURI

Președintele Parlamentului European, despre aderarea României la Schengen: “Sunt bucuros să văd că președinția germană pune accentul pe înaintarea procesului de aderare”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Președintele Parlamentului European a afirmat luni că este în interesul tuturor statelor membre și al instituțiilor UE ca procesul de reformă și de extindere a spațiului Schengen să continue și ca toată Europa să poată beneficia de spațiul de liberă circulație.

“Cred că este interesul tuturor că acest proces să continue. După cum știți, sunt diferiți pași care trebuie îndepliniți și diferite evaluări care trebuie făcute constant. Desigur, sper că toată Europa să poată beneficia de Schengen. Acesta este punctul de vedere al Parlamentului European”, a spus David Sassoli, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro și alte cinci publicații din Franța, Germania, Irlanda, Italia și Spania.

“Sunt bucuros să văd că președinția germană pune accentul pe înaintarea procesului de aderare. Sper că asta poate ajuta la integrarea mai bună a cetățenilor și a companiilor și să beneficieze de libertatea de mișcare, care este foarte importantă. După cum știți, Parlamentul a fost mereu angajat către acest obiectiv și vedem toate evoluțiile într-o lumină pozitivă“, a mai precizat David Sassoli, răspunzând astfel unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro.

Citiți și Președinția Germaniei la Consiliul UE susține aderarea României la Schengen: Prin cancelarul Angela Merkel, am avut deja idei concrete precum intrarea cu aeroporturile

Parlamentul European a solicitat statelor membre și Consiliului Uniunii Europene să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen, într-o rezoluție adoptată la 19 iunie, cu o largă majoritate de 520 voturi pentru, 86 împotrivă și 59 abțineri și care se referă la restabilirea rapidă și completă a liberei circulații transfrontaliere în urma crizei COVID-19.

Eurodeputații solicită, de asemenea, Consiliului și statelor membre să își intensifice eforturile în ceea ce privește integrarea spațiului Schengen și să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen“, se arată în comunicatul remis CaleaEuropeană.ro.

Cât privește admiterea Bulgariei, României și Croației în spațiul Schengen, apelul Parlamentului European reprezintă un mesaj politic ce se înscrie în linia declaraţiei comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care a propus recent ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere la Schengen, ca “măsură de actualizare şi consolidare a acestui spaţiu”.

Parlamentul European a dat undă verde încă din 2011 pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

În ceea ce privește Croația, cel mai tânăr membru al Uniunii Europene, aceasta a primit undă verde din partea Comisiei Europene în luna octombrie a anului 2019 pentru aderarea la spațiul Schengen.

Decizia finală pentru aderarea deplină a unui stat membru la spaţiul Schengen necesită un vot în unanimitate al tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending