Consiliul Uniunii Europene a impus marți măsuri restrictive împotriva a șapte persoane și a trei entități responsabile pentru acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența, precum și democrația, statul de drept și stabilitatea Republicii Moldova.

Decizia a fost luată în cadrul reuniunii miniștrilor de externe din Uniunea Europeană după ce, la solicitarea României, subiectul Republicii Moldova a fost inclus pe agenda formală a CAE, la secțiunea Afaceri curente.

În acest cadru, miniștrii europeni de externe au avut ocazia să discute despre provocările curente cu care se confruntă Chișinăul și despre sprijinul necesar pentru avansarea negocierilor de aderare și consolidarea rezilienței democratice a Republicii Moldova în fața presiunilor externe, după cum a anunțat ministrul român de externe, Oana Țoiu, în preambulul reuniunii.

“Noile desemnări vizează apropiați ai lui Ilan Șor, deja inclus pe lista UE din cauza implicării sale în finanțarea ilegală a partidelor politice din Republica Moldova și pentru incitare la violență. Listele includ lideri și membri ai entităților succesoare ale partidului politic ȘOR, scos în afara legii. Unele dintre persoanele vizate astăzi au fost implicate activ în scheme de cumpărare de voturi, în contextul alegerilor prezidențiale și al referendumului constituțional privind aderarea la UE din 2024, precum și în acte de mituire pentru a corupe mai mulți politicieni din Republica Moldova”, se arată într-un comunicat al Consiliului UE remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit unui comunicat al MAE de la București, listările în cadrul regimului UE de sancțiuni au fost luate la inițiativa României.

Șefa diplomației române Oana Țoiu “a salutat adoptarea, la inițiativa României, a zece noi listări în cadrul regimului UE de măsuri restrictive având în vedere acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova, precum și a două noi listări în cadrul regimului de măsuri restrictive având în vedere acțiunile destabilizatoare ale Rusiei peste hotare, persoanele și entitățile vizate urmând a fi supuse interdicției de călătorie și înghețării activelor”, arată diplomația română.

Consiliul a inclus, de asemenea, pe listă compania A7, care are multiple legături cu Moscova și care a fost asociată cu eforturi de influențare a alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional din 2024 privind aderarea la UE. În plus, Consiliul a inclus pe listă Blocul Politic „Victoria/Pobeda”, înființat de Ilan Șor și implicat în răspândirea de informații false și în scheme de cumpărare de voturi. Centrul Cultural Educațional al Moldovei a fost inclus pe listă pentru facilitarea interferențelor electorale în alegerile prezidențiale din 2024.

Odată cu desemnările actuale, măsurile restrictive ale UE în contextul acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova se aplică, în total, unui număr de 23 de persoane și 5 entități.

Persoanele și entitățile incluse pe listă sunt supuse înghețării activelor. De asemenea, este interzisă punerea la dispoziție de fonduri sau accesul la resurse economice pentru acestea, direct sau indirect. În plus, se aplică o interdicție de călătorie pentru persoanele fizice vizate, care le împiedică să intre sau să tranziteze teritoriile statelor membre ale Uniunii.

Actele juridice relevante au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

În concluziile sale din 26 iunie 2025, Consiliul European și-a reafirmat angajamentul de a continua cooperarea strânsă cu Republica Moldova pentru a consolida reziliența și stabilitatea acesteia în fața activităților destabilizatoare persistente desfășurate de Rusia, inclusiv a atacurilor hibride, menite să submineze instituțiile democratice ale țării.

Măsurile restrictive ale UE au fost introduse în aprilie 2023, la cererea Republicii Moldova, pentru a viza persoanele responsabile de sprijinirea sau implementarea unor acțiuni care subminează sau amenință suveranitatea și independența acesteia.

Eforturile de destabilizare a Republicii Moldova s-au intensificat vizibil de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și reprezintă o amenințare directă la adresa stabilității și securității frontierelor externe ale UE.

Uniunea Europeană rămâne fermă în sprijinul său pentru Republica Moldova și pentru pacea, reziliența, securitatea, stabilitatea și dezvoltarea economică a acesteia în fața acțiunilor destabilizatoare ale actorilor externi.

Ministrul afacerilor externe Oana Țoiu a avut o întrevedere marți, la Bruxelles, cu omologul polonez, Radosław Sikorski, discuțiile relevând nivelul excelent al relației bilaterale, cu accent pe întărirea Parteneriatului Strategic România-Polonia şi a componentelor comerciale şi de apărare, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cei doi oficiali și-au arătat determinarea de a continua coordonarea pe dimensiunea securității regionale, cu accent pe întărirea Flancului Estic al NATO, şi au mulțumit pentru contribuția militarilor români, prin detaşamentul de apărare antiaeriană din cadrul prezenței înaintate din Polonia, și a militarilor polonezi din cadrul brigăzii multinaționale de la Craiova.

În ceea ce privește consolidarea securității europene, cei doi oficiali au punctat nevoia de a continua sprijinul multidimensional în regiune și de a crește presiunea la adresa Federației Ruse. În acest sens, au reiterat susținerea pentru adoptarea cât mai rapidă a celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni de către Uniunea Europeană.

Ministrul român a subliniat angajamentul comun al celor două state de a reduce veniturile obținute de Federația Rusă din energie, prin utilizarea plafonului prețului petrolului, sancționarea suplimentară a navelor „flotei fantomă” a Rusiei și a actorilor implicați și prin măsuri suplimentare care vizează transportul maritim al exporturilor de origine rusă.

Ministrul Oana Țoiu a exprimat interesul pentru valorificarea oportunităților oferite de fondurile europene pentru a participa, în mod coordonat, la reconstrucția Ucrainei, și parteneriatele potențiale între companiile din România și cele din Polonia. Oficialii au agreat linii viitoare de lucru privind integrarea mediului de afaceri în proiecte strategice comune, pornind de la un schimb de bune practici în asigurarea și garantarea investițiilor mediului privat în vecinătatea Uniunii Europene. În plan mai extins, ministrul român a punctat valoarea adăugată a băncilor naționale de dezvoltare în mai buna utilizare a instrumentelor financiare europene, sens în care a propus inițierea unui dialog pe această temă.

A fost, totodată, reiterat interesul comun pentru promovarea valorilor europene în vecinătatea UE, ca instrument de combatere a utilizării de către Rusia de narative maligne, cu inițiative concrete de cooperare, precum susținerea finanțării europene destinate unor proiecte cu impact tangibil, la nivelul populației (spre exemplu mass-media în limba română ca parte a unui efort mai amplu al Poloniei).

Alte elemente de calendar și invitații către delegații din Polonia menționate în întâlnire de partea română: summit-ul NATO pentru industrie din noiembrie, găzduit de România la București, și summit-ul orașelor, pentru extinderea UE, din septembrie, de la Timișoara. De asemenea, cei doi miniștri și-au exprimat interesul pentru o nouă reuniune trilaterală România-Polonia-Turcia până la finalul acestui an.

Întâlnirea a avut loc în marja Consiliului Afaceri Externe.

Banca Centrală Europeană (BCE) a lansat un concurs public pentru designul viitoarelor bancnote euro – următorul pas în procesul de reproiectare a bancnotelor euro.

După consultarea experților și a publicului, Consiliul guvernatorilor BCE a selectat deja două teme posibile pentru viitoarele bancnote euro.

Potrivit unui comunicat al BCE, acestea sunt: „Cultura europeană”, axată pe spațiile culturale comune și pe europenii importanți; și „Râuri și păsări”, axată pe reziliența și diversitatea ecosistemelor naturale ale Europei. În luna ianuarie, Consiliul guvernatorilor a selectat, de asemenea, motive pentru a ilustra cele două teme posibile.

Concursul de design, care este deschis designerilor grafici cu reședința în Uniunea Europeană, urmărește să identifice cele mai bune propuneri de design pentru viitoarele bancnote euro.

Concursul se va desfășura în două etape: o etapă de înscriere și o etapă de propunere de design.

În timpul fazei de înscriere, designerii trebuie să îndeplinească cerințele specifice enumerate în anunțul de concurs. Candidații vor fi evaluați pe baza calificărilor și realizărilor lor. Designerii interesați să participe sunt invitați să își depună candidatura până la 18 august, ora 12:00 CET.

Cei selectați vor fi invitați să participe la a doua fază și să își prezinte propunerile de proiecte.

Un grup de experți independenți – juriul concursului de proiecte – va evalua propunerile și va selecta până la cinci proiecte pentru fiecare temă.

“Euro este mai mult decât o monedă – el simbolizează unitatea și diversitatea europeană. Prin intermediul acestui concurs, invităm designerii din întreaga Europă să modeleze viitorul bancnotelor noastre pentru a reflecta identitatea noastră culturală comună și patrimoniul nostru natural”, a declarat președintele BCE, Christine Lagarde.

După încheierea concursului, publicul va fi invitat să ofere feedback cu privire la modelele selectate. Se preconizează că Consiliul guvernatorilor va decide cu privire la designul final până la sfârșitul anului 2026.

Noile bancnote vor fi gata să intre în circulație la câțiva ani după această decizie și în urma procesului de producție.