Connect with us

U.E.

Euroscepticul Geert Wilders a fost desemnat omul politic al anului în Olanda

Published

on

Geert Wilders, controversatul lider olandez al Partidului pentru Libertate (PVV), a fost numit politicianul anului pentru a patra oară, notează Politico Europe.

În cadrul unui sondaj realizat de către programul TV EenVandaag, Wilders a primit 26% din cele 40.000 de voturi, situându-se cu mult în fața liderului Partidului Verde, Jesse Klaver, care a reușit să fie votat de către 11% respondenți, iar ministrul olandez al finanțelor, Jeroen Dijsselbloem a reușit să strângă 7 procente. Wilders a mai câștigat acest titlu în 2010, 2013 și 2015.

Partidul lui Wilders conduce în sondajele de opinie înaintea alegerilor parlamentare ce sunt programate pentru 15 martie 2017. Potrivit unui sondaj ale cărui rezultate au fost publicate pe 18 decembrie, PVV ar fi câștigat destule procente pentru a obține 36 de locuri din totalul de 150 din parlament, cu 21 mai multe față de numărul de mandate  la alegerile din 2012.

Citiți și Olanda: Politicianul extremist, Geert Wilders, condamnat penal pentru incitare la discriminare

Recent Geeert Wilders a fost găsit vinovat de un tribunal din Amsterdam de incitare la discriminare împotriva minorității marocane într-un discurs electoral. Geert Wilders, care nu a fost prezent în sala de judecată, a anunțat imediat, prin avocatul său, că va face recurs, pentru care are dispoziție 14 zile.

COMISIA EUROPEANA

Migrație ilegală: CE propune un nou plan de acțiune pentru ruta vest-mediteraneeană și cea atlantică și un nou set de instrumente pentru a gestiona utilizarea abuzivă a transportului comercial de către rețelele infracționale

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană prezintă marți, 6 iunie, un plan de acțiune al UE privind ruta de migrație vest-mediteraneeană și cea atlantică, propunând, totodată, noi măsuri pentru a aborda utilizarea abuzivă din ce în ce mai frecventă a transportului comercial de către rețelele infracționale care facilitează migrația ilegală către UE.

Planul de acțiune prezintă 18 de măsuri operaționale specifice, structurate în jurul a doi piloni, consolidarea cooperării cu țările partenere, respectiv consolidarea măsurilor operaționale privind căutarea și salvarea, procedurile de returnare, precum și o solidaritate voluntară mai fluidă și mai rapidă. Obiectivul este de a sprijini statele membre să consolideze gestionarea migrației de-a lungul acestei rute, prevenind plecările neregulamentare și salvând vieți omenești, printr-o colaborare strânsă cu principalele țări partenere. 

Primul pilon: consolidarea cooperării cu țările partenere

Consolidarea cooperării cu țările partenere este esențială pentru abordarea provocărilor legate de migrație și pentru combaterea introducerii ilegale de migranți. Printr-o abordare bazată pe întreaga rută, accentul este pus pe prevenirea migrației ilegale prin combaterea introducerii ilegale de migranți și a traficului de persoane, în condițiile unei consolidări a gestionării frontierelor. În acest scop, UE își va intensifica eforturile în ceea ce privește:

  • Identificarea priorităților operaționale pe termen scurt și a măsurilor de coordonare între UE și statele membre pentru face față migrației printr-o abordare globală a rutelor, în cadrul unei abordări de tip Echipa Europa.
  • Prevenirea migrației ilegale prin combaterea introducerii ilegale de migranți și a traficului de persoane
  • Gestionarea frontierelor prin consolidarea capacităților Marocului, ale Mauritaniei, ale Senegalului și ale Gambiei de a dezvolta acțiuni specifice de prevenire a plecărilor neregulamentare și prin promovarea unei cooperări bilaterale sporite între Frontex și Maroc, Mauritania și Senegal.
  • Returnarea, readmisia și reintegrarea prin sprijinirea operațiunilor de protecție și de returnare voluntară în Africa de Nord și în țările din Sahel 
  • Protecție și căi legale de migrație prin promovarea punerii în aplicare eficace a mecanismelor de protecție în țările partenere, promovând și sprijinind în același timp căile legale de acces la protecție în UE prin relocare, admisie umanitară și căi complementare.
  • Migrația forței de muncă și parteneriatele pentru atragerea de talente

Al doilea pilon: consolidarea măsurilor operaționale privind căutarea și salvarea, procedurile de returnare, precum și o solidaritate voluntară mai fluidă și mai rapidă

Consolidarea gestionării eficace a frontierelor și a returnărilor din UE către țările partenere este esențială pentru buna funcționare a sistemului de gestionare a migrației. UE își va accelera activitatea în următoarele domenii:

  • Evaluarea specifică de către Frontex a situației din Mediterana de Vest și din Oceanul Atlantic, în strânsă cooperare cu statele membre.
  • Consolidarea cooperării între statele membre ale UE în materie de returnare în țările partenere 
  • Stabilirea unei legături între reintegrarea persoanelor returnate voluntar și investițiile statelor membre și ale întreprinderilor europene în țările de origine și de tranzit, în special în ceea ce privește promovarea creării de locuri de muncă și a dezvoltării competențelor.
  • Obținerea unor reacții mai eficiente și mai rapide în cadrul mecanismului voluntar de solidaritate, cu sprijinul Comisiei și al Agenției UE pentru Azil. Pe măsură ce punerea în aplicare a mecanismului continuă, statele donatoare sunt încurajate să fie mai flexibile, pentru a reduce presiunea asupra sistemului de primire din statele membre de primă intrare.

Setul de instrumente pentru abordarea utilizării abuzive a transportului comercial în scopul migrației ilegale către UE

De asemenea, prin intermediul setului de instrumente propus, Comisia sprijină statele membre prin măsuri strategice care vizează trei piloni: juridic, operațional și diplomatic. Se urmărește abordarea cazurilor în care mijloacele de transport sunt utilizate în mod abuziv pentru a facilita migrația ilegală către UE, punându-se accentul în mod deosebit pe căile aeriene.

Comisia solicită, astfel, reluarea și încheierea rapidă a negocierilor referitoare la Regulamentul privind măsurile împotriva operatorilor de transport care facilitează sau se implică în traficul de persoane sau introducerea ilegală de migranți în legătură cu intrarea ilegală pe teritoriul Uniunii Europene. 

Măsurile juridice includ, de asemenea, posibilitatea de a suspenda sau de a revoca licența de operare a unui transportator aerian din UE care nu îndeplinește cerințele privind buna reputație în temeiul legislației UE relevante în domeniul transporturilor sau luarea în considerare a opțiunii de a utiliza măsurile restrictive existente în cadrul politicii externe de securitate comună a UE pentru a viza operatorii de transport relevanți care facilitează migrația ilegală în UE.

Al doilea pilon, referitor la conștientizarea situației și alerta timpurie, prevede consolidarea utilizării Rețelei aferente mecanismului UE de pregătire pentru situații de criză și de gestionare a crizelor legate de migrație și consolidarea capacității acesteia reprezintă o prioritate pentru îmbunătățirea conștientizării situației în care se recurge la operatorii de transport pentru facilitarea migrației ilegale către UE. Cooperarea și schimbul de informații între Comisie, Frontex și Eurocontrol reprezintă, de asemenea, un element esențial pentru monitorizarea zborurilor și colectarea de date privind rutele emergente.

Al treilea pilon, referitor la colaborarea cu țările partenere și cu operatorii de transport, presupune că UE își va consolida colaborarea cu operatorii de transport și cu autoritățile din țările terțe, în special din sectorul aviației. Această colaborare poate începe, de asemenea, prin lansarea de campanii de informare privind rute specifice și prin stabilirea de schimburi de informații și de rețele privind recunoașterea și raportarea metodelor-tip de facilitare a migrației ilegale împreună cu operatorii de transport.

Comisia prezintă acest plan de acțiune și setul de instrumente în vederea viitoarei reuniuni a Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8-9 iunie și a Consiliului European din 29-30 iunie. UE și statele membre vor trebui să colaboreze pentru a atinge obiectivele stabilite în planul de acțiune și pentru a asigura punerea în aplicare efectivă a acestuia.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurobarometru: Peste 60% dintre români sunt interesați de alegerile europene de anul viitor și consideră că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor zilnice

Published

on

© Administrația Prezidențială

Parlamentul European a publicat marți sondajul Eurobarometru din primăvara anului 2023, care relevă faptul faptul că cetățenii sprijină puternic democrația și sunt la curent cu viitoarele alegeri europene, 61% dintre români declarându-se interesați de alegerile europene de anul viitor, iar 64% ar fi dispuși să voteze la scrutinul europarlamentar din 6-9 iunie 2024.

Sondajul a fost dat publicității la exact un an înainte de următoarele alegeri europene, arată Parlamentul European într-un comunicat, iar cifrele publicate ilustrează și faptul că 62% dintre respondenții din România consideră că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi.

56% dintre cetățenii europeni sunt interesați de următoarele alegeri europene, cu 6 puncte procentuale mai mult decât în 2018 (cu un an înainte de alegerile europene precedente). În ceea ce privește interesul cetățenilor români pentru următoarele alegeri europene, 61% dintre participanții români la sondaj se declară interesați de alegerile pentru PE de anul viitor.

Aproximativ două treimi dintre respondenții din UE (67%) declară că probabil ar vota dacă alegerile europene ar avea loc săptămâna viitoare. O întrebare similară a fost inclusă în sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din aprilie 2018, cu un an înainte de alegerile europene precedente.

58 % dintre respondenți au declarat atunci că probabil ar vota în aceste condiții.

Și cetățenii români sunt în prezent mai dispuși să voteze la alegerile europene decât au fost înainte de ultimele alegeri europene. 64% dintre respondenții români declară că probabil ar vota dacă alegerile europene ar avea loc la o săptămână de la data sondajului, față de 60% în 2018.

“Alegerile contează. Votul este șansa cetățenilor noștri de a susține chestiunile care sunt importante pentru ei. Fac apel la toată lumea și, în special, la tinerii noștri să meargă la vot și, astfel, să influențeze direcția în care se va îndrepta Uniunea Europeană”, a declarat Roberta Metsola, președinta Parlamentului European.

Cum alegerile reprezintă piatra de temelie a oricărei democrații, cetățenii europeni consideră că democrația este cea mai importantă valoare pe care Parlamentul European o poate apăra: 37% dintre respondenți consideră că apărarea democrației este prioritară. Ea este urmată de protecția drepturilor omului în Uniune și la nivel mondial (28%) și de libertatea de exprimare și de gândire (27%).

54% dintre respondenții europeni și 52% dintre respondenții români sunt mulțumiți de modul în care democrația funcționează în Uniunea Europeană. Cât despre diversele elemente ale democrației în Uniune, cetățenii europeni sunt mulțumiți în principal de existența unor alegeri libere și corecte (70%), de libertatea de exprimare (70%) și de respectarea drepturilor fundamentale (66%). Totodată, sunt cel mai puțin mulțumiți de combaterea dezinformării și a corupției. Întrebați despre diverse elemente ale democrației, cetățenii români se declară mulțumiți de libertatea de exprimare (62%), diversitatea mass-media (56%) și de existența alegerilor libere și echitabile (54%) și de respectul pentru drepturile fundamentale (54%). Românii sunt cel mai puțin mulțumiți de felul în care sunt luate în considerare interesele cetățenilor de către partidele politice și de lupta împotriva corupției.

Acum, după ce au trecut patru ani din legislatura actuală a Parlamentului European, cetățenii recunosc rolul de lider jucat de Uniunea Europeană în abordarea crizelor consecutive care au marcat această perioadă. Vasta majoritate a cetățenilor europeni sunt conștienți de impactul Uniunii asupra vieții lor de zi cu zi: aproximativ șapte din zece cetățeni europeni (71%) împărtășesc această opinie (62% dintre respondenții din România consideră că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi). Rolul Parlamentului European este și el recunoscut: 62% dintre respondenții din UE (55% din România) își amintesc că au auzit recent despre Parlamentul European.

Sprijinul oferit de Uniunea Europeană pentru Ucraina iese în evidență, fiind realizarea cu cea mai mare rată de mulțumire în rândul cetățenilor europeni: 69% dintre respondenții la nivel UE se declară mulțumiți de aceste acțiuni. Același procent se înregistrează și în rândul respondenților din România (69%). Nivelul de satisfacție este cel mai ridicat în Olanda (90%), Suedia (87%), Finlanda (87%) și Irlanda (87%). Respondenții din Slovacia (45%) și Grecia (48%) au cele mai scăzute rate de satisfacție. Satisfacția față de acțiunile Uniunii este, de asemenea, relativ ridicată în domeniul protecției drepturilor democratice și al respectării statului de drept (64% dintre cetățenii europeni, 57% dintre cetățenii români), precum și în domeniul politicii externe (54% dintre cetățenii europeni, 56% dintre cetățenii români).

Crizele multiple din ultimii ani sunt foarte vizibile atunci când analizăm starea economiei și situația financiară a cetățenilor. Jumătate dintre respondenții europeni (50%) constată că le-a scăzut nivelul de viață și se așteaptă ca acest lucru să continue în anul următor. Alți 29% nu au constatat încă o reducere a nivelului de trai, dar se așteaptă ca acest lucru să se întâmple în următorul an. 47% dintre respondenții români au constatat deja o scădere a nivelului de viață, iar 37% se așteaptă ca acest lucru să se întâmple în următorul an. În acest context, cresc și așteptările pentru soluții concrete: 65% dintre respondenții europeni (69% dintre românii care au răspuns sondajului) nu sunt mulțumiți de măsurile luate de țara lor pentru a face față crizei generate de costul vieții, iar 57% dintre cetățenii europeni (60% dintre respondenții din România) nu sunt mulțumiți de ceea ce a făcut Uniunea Europeană pentru a atenua situația.

În acest sens, cetățenii doresc ca Parlamentul European să pună pe primul loc lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (38%). Următoarele priorități sunt sănătatea publică (33%), combaterea schimbărilor climatice (31%), dar și sprijinirea economiei și crearea de noi locuri de muncă (31%).

Pentru respondenții din România prioritatea o reprezintă sprijinirea economiei și crearea de noi locuri de muncă (40%), urmată de sănătatea publică (36%) și de lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (29%).

Rezultatele detaliate pot fi găsite aici.

Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din primăvara anului 2023 a fost realizat de Kantar între 2 și 26 martie, în toate cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene. Sondajul a fost realizat față în față, iar în Cehia, Danemarca, Finlanda și Malta au fost realizate și interviuri video suplimentare (CAVI). Au avut loc 26.376 de interviuri. Rezultatele obținute la nivelul Uniunii Europene au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Parlamentul European și statele membre au ajuns la un acord cu privire la instrumentul de contracarare a acțiunilor coercitive ce îi va permite UE să își apere mai bine propriile interesele pe scena mondială

Published

on

© European Union, 2018

Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns astăzi la un acord politic final cu privire la instrumentul de contracarare a acțiunilor coercitive.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, acest nou instrument îi va permite UE să reacționeze la constrângerile economice și, prin urmare, să își apere mai bine propriile interesele și pe cele ale statelor sale membre pe scena mondială.

Instrumentul de contracarare a acțiunilor coercitive este conceput, în primul rând, pentru a descuraja orice constrângeri economice potențiale.

Dacă apar totuși astfel de constrângeri, instrumentul oferă o structură menită să determine țara terță în cauză să pună capăt măsurilor coercitive, prin dialog și cooperare. Însă, în cazul în care dialogul eșuează, el pune, de asemenea, la dispoziția Uniunii o gamă largă de contramăsuri posibile împotriva țării respective.

Printre aceste contramăsuri se numără instituirea de tarife și impunerea de restricții privind comerțul cu servicii și accesul la investițiile străine directe sau la achizițiile publice.

Acordul la care s-a ajuns marți include un cadru juridic prin care UE poate îi poate solicita țării terțe să repare prejudiciul cauzat de constrângerile sale economice. Acordul vizează, de asemenea, mecanismele decizionale, definind în special rolul Consiliului în a stabili dacă UE sau un stat membru este ținta unor constrângeri economice, precum și termenele pentru acțiunea UE în cadrul instrumentului.

UE va continua să coopereze cu partenerii și aliații care împărtășesc aceeași viziune pentru a aborda constrângerile economice, iar instrumentul de contracarare a acțiunilor coercitive reprezintă o completare semnificativă a eforturilor internaționale în acest domeniu.

Parlamentul European și Consiliul vor trebui să finalizeze procedurile de aprobare a noului regulament înainte ca acesta să poată intra în vigoare. Intrarea în vigoare este prevăzută pentru toamna acestui an.

Continue Reading

Facebook

NATO12 mins ago

Klaus Iohannis: Sprijinul României pentru aderarea Ucrainei la NATO este de neclintit. La summitul de la Vilnius trebuie întărită apărarea NATO de la Marea Neagră la Marea Baltică

NATO20 mins ago

Secretarul general al NATO califică distrugerea barajului ucrainean drept ”un act revoltător”: Demonstrează încă o dată brutalitatea războiului Rusiei

COMISIA EUROPEANA23 mins ago

Migrație ilegală: CE propune un nou plan de acțiune pentru ruta vest-mediteraneeană și cea atlantică și un nou set de instrumente pentru a gestiona utilizarea abuzivă a transportului comercial de către rețelele infracționale

ROMÂNIA41 mins ago

Klaus Iohannis evidențiază urgența în lupta împotriva cancerului și lansează un apel la unitate: Este timpul să lucrăm împreună pentru a implementa politici eficiente pentru prevenirea și tratarea acestei boli

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Eurobarometru: Peste 60% dintre români sunt interesați de alegerile europene de anul viitor și consideră că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor zilnice

CONSILIUL UE1 hour ago

Parlamentul European și statele membre au ajuns la un acord cu privire la instrumentul de contracarare a acțiunilor coercitive ce îi va permite UE să își apere mai bine propriile interesele pe scena mondială

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

UE prelungește beneficiile comerciale pentru Ucraina

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

OMS va prelua sistemul UE de certificare digitală privind COVID-19, primul element constitutiv al Rețelei mondiale de certificare a sănătății digitale

U.E.2 hours ago

Olaf Scholz îl găzduiește pe Emmanuel Macron pentru un dineu la Potsdam

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Președintele Consiliului European se declară ”șocat” de distrugerea barajului Nova Kahovka: ”Se încadrează în categoria crimelor de război”

NATO12 mins ago

Klaus Iohannis: Sprijinul României pentru aderarea Ucrainei la NATO este de neclintit. La summitul de la Vilnius trebuie întărită apărarea NATO de la Marea Neagră la Marea Baltică

MAREA BRITANIE4 days ago

La prima vizită externă după încoronare, Charles al III-lea l-a citat în limba română pe Eminescu: Am ajuns să iubesc România, “țară de glorii, țară de dor”

INTERNAȚIONAL4 days ago

Antony Blinken avertizează, într-un discurs la Helsinki, că o încetare a focului în Ucraina ar reprezenta o “pace Potemkin” favorabilă Rusiei. SUA vor discuții ample despre securitatea europeană

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, despre garanții de securitate pentru R. Moldova și Ucraina: Dacă nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut

NATO5 days ago

Stoltenberg, la Olso: Avem nevoie de un cadru care să asigure garanții pentru securitatea Ucrainei și pentru a întrerupe ciclul de agresiune al Rusiei

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

Klaus Iohannis: Summitul Comunității Politice Europene, o dovadă relevantă pentru aderarea R. Moldova la UE. România și celelalte state europene îi sunt alături

ROMÂNIA5 days ago

“Nu sunteți singuri!”: Klaus Iohannis face apel ca sprijinul UE pentru R. Moldova să aibă mai multă mai multă vizibilitate în rândul cetățenilor

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă va continua discuțiile cu sindicaliștii pentru rezolvarea grevei din Educație. Guvernul va aproba pe 1 iunie creșterile salariale pentru profesori

ROMÂNIA6 days ago

Ministrul Sănătății anunță finalizarea noii forme a Planului Naţional de Combatere a Cancerului

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

Team2Share

Trending