Connect with us

ALEGERI 2014

EUROSFAT 2014. Analiză asupra conferinţei „Aderarea României la Schengen: o temă desuetă?”

Published

on

de PUERAVA Stila – Nicholas, masterand SNSPA, colaborator caleaeuropeana.ro

Este Romania pregatita sa adere la Schengen? Dar sa vorbeasca despre cat de pregatita este? Eurosfat 2014 a dat raspunsul.
rp_nicholas-PUERAVA-Stila-300x222.pngÎn cadrul deschiderii oficiale a conferinţei de dezbateri Eurosfat 2014, care a avut loc la Palatul Parlamentul din România, între orele 09.00 şi 10.30, au fost prezentate o serie de opinii şi realităţi sau dificultăţi pe care le întâmpină România, ca stat european, şi, cu care parlamentarii români se confruntă în instituţiile europene. În dimensiunea aceasta, a contradicţiilor dintre naţiuni şi intereselor neclare, consider că o analiză, a conferinţei anuale Eurosfat din 7 aprilie, este oportună.

Dezbaterile au luat forma a unor ateliere organizate în două serii. Prima serie de ateliere, programată de la 11.00 iar cea de-a doua de la 14.00, iar, dezbaterea finală a venit de la 16.30.
Dintre acestor serii şi ateliere, atelierul privind „Aderarea României la Schengen: o temă desuetă?” a fost unul care prin excelentissimul optimist al prezentării drumului României de la NATO, către UE, şi, ca urmare firească după cum descriu invitaţii, spre spaţiul Schengen, a fost relevat. Dar, oare o astefel de aşteptare este justă, corectă, firească? Ei bine, aceasta au discutat invitaţii care au venit pregătiţi pentru o dezbatere despre locul României în spaţiul Schengen.

Moderatorul acestui atelier a fost domnul Ciprian Ciucu, director de programe şi membru al Centrului Român de Politici Europene. Invitaţii au fost din rândul reprezentanţilor parlamentari: domnul Mircea Geoana (senator şi Preşedinte al Comisiei pentru aderarea la Schengen), domnul Marian Tutilescu (fost Secretar de Stat în Dorin Grosu, Director Direcţia Schengen , Ministerul Afacerilor Interne), doamna Ana Birchall (de la Comisia pentru Afaceri Europene, Comisia pentru aderarea la Schengen), domnul Dorin Grosu (director Direcţia Schengen, MAI), precum şi, reprezentanţii români din Parlamentul European, doamna Renate Weber (din partea PNL), şi, domnul Marian Jean Marinescu (ca delegat PDL).

Începutul atelierului, privind problema spaţiului Schengen, a fost dat de moderatorul Ciprian Ciucu, care a folosit următoarea descriere: „aşa cum înainte de 2007 am beneficiat de simpatie şi am fost primiţi… în 2011 am avut un val de antipatie” sau mai diplomatic, când am avut toate temele făcute, în 2007, am intrat în UE, când nu am avut temele făcute, în 2011, nu am intrat în zona Schengen. Astfel, în continuare, moderatorul a adus în vedere două teme importante: moneda euro şi spaţiul Schengen.

Dezbaterea a premers în continuitatea aspectelor securităţii şi insecurităţii libertăţii de mişcare a statelor europene, libertate care se pare că blochează România pe premise care nu ţin de ineficienţa sau incapacitatea statului român, ci, pe premise ale incapacităţii de care a dat dovadă Uniunea Europeană, dar şi de suveranitate. Prin măsurile a două state foarte importante a Uniunii, state ca Italia şi Franţa, politicile administraţiei Sarkozi şi ale administraţiei Berlusconi. Totul a pornit de la măsurile Comisiei care a acţionat prin dimensiunea comunitară într.un moment în care ordinea publică şi suvernitatea nu permiteau dezvoltarea dimensiunii comunitare, dar mai ales, dimensiunea comunitară întâmpina neclarităţi privind statele ne-membre UE (Norvegia şi Elveţia). Acestea au dus la politici protecţioniste ale Franţei de europenii migraţia italienilor care devin europeni prin insecuritatea graniţei Italiene – Greceşti.
Astăzi, însă, prin Tratatul de la Lisabona avem o clarificare, rolul dimensiunii comunitare a crescut, sveranitatea s-a moderat, Parlamentul European primeşte puteri semnificative.

Dar, chiar şi în urma Tratatului Lisabona, relaţia Uniunea Europeană – Grecia a ajuns să fie o ameninţare la adresa migraţiei pentru statele din spaţiul Schengen. Relevanţa aceasta vine din supoziţia că „Grecia nu face faţă… Bulgaria şi România sunt stabile… Bulgaria devine o foarte mare tentaţie”. Toate acestea, de până acum, fiind prima argumentare a doamnei Renate Weber.

Astfel, recunoscând opţiunile estice în detrimentul Greciei care pot face atât bine cât şi rău, conversaţia premerge către domnul Marian Jean Marinescu. Domnul Marinescu recunoaşte avantajul populaţiei şi geografiei: „intrarea în Schengen este o obligaţie, nu este un moft!”. Afirmă că obligaţiile sunt într-adevăr diferite de la un stat ca Norvegia la România dar aminteşte şi îşi asumă meritele prin care „am introdus cu mari eforturi criteriile comune”, ceea ce recunoşte că graniţa franceză e foarte diferită de granţa română.

Alte problematici fiind prezentate ca din partea Bulgariei, şi, din pretextul Mecanismului de cooperare şi verificare. Ceea ce a fost menţionat despre MCV este că „nu există absolut nici o legătură juridică dintre MCV şi Schengen… au fost dezacorduri tot pe politică internă”.

Folosind denaturarea proprietăţii juridice a MCV-ului şi politicului intern, moderatorul dă cuvântul doamnei Ana Birchall. Aceasta, continuând argumentarea condamnabilă a statelor care se opun aderării României la Schengen, descrie adevăratul ca fiind un „cartof fierbinte între diverse state”. Foarte bine punctat de această doamnă deputat. Relevanţa acestei gândiri, oarecum critice, este adusă şi prin detalierea adevărului, în care şansele noastre într-o putere relativ secundară au crescut: în primă fază prin apropierea de final al alegerilor electorale, şi, contextul tensionat incert care cere un mesaj de unitate. Astfel, deşi România a îndeplinit criteriile pentru aderarea la Schengen, şi MCV-ul a fost o manifestare a politicului, care nu a fost separat de treburile tehnice interne, „libera circulaţie a românilor nu este o favoare este un drept”.

Astfel, argumentând unitatea punctele comune de până acum, ale domniilor lor Renate Webber, Marian Jean Marinescu şi Ana Birchall punctează „unitatea europeană” ca necesitate pentru evoluţia României către Schengen.
Însă, doamna Birschall, merge mai departe şi evidenşiază şi că politica internă, care este împotriva aderării la Schengen, este cea care aduce în discuţiile internaţionale condamnarea aderării la aceast nivel de unitate. Dacă reuşim să colaborăm că aderarea e în proces naţional, din punctul meu de vedere, România trebuie să acţioneze unitar, ca un obiectiv de interes naţional… Atât Parlamentul European cât şi Comisia sunt de acord, ne blochează lipsa consensului”.
Domnul Marian Tutilescu este cel care a asigurat continuitatea dezbaterii. Mulţumind parlamentarilor Weber şi Marinescu pentru demersul către recunoaşterea performanţelor României în spaţiul Schengen, spaţiu care este „unul complex şi cu implicarea mai multor instituţii”, care semnifică, dincolo de problema infrastructurii şi o cooperare a instituţiilor şi o reglementare a legislaţiei (devenită capitală pentru evaluare) şi a instituţiilor „… un proces amplu care contribuie la securizarea nu numai a frontierei ci şi a spaţiului terestru, aerian, maritim”. Privind evaluarea, primul termen a fost martie 2012, dar pentru Bulgaria a eşuat, graniţa cu Turcia a prezentată ca insuficient securizată.

Marinescu a prezentat câteva cauze ale evaluării eşuate a Schengen, precum: situaţia politică din unele state (în Olanda, Partidul Popular Olandez a fost îndepărtat, dar a fost în 2011 portavoceva împotriva aderării României); procesele electorale (din unele state membre, alături de percepţia cu privire la extindere, care poate fi asociată insecurităţii sau atacului la sistemul de asigurări sociale, de o anumită parte parlamentară); migraţia (a Sud – Estului României; din state precum: Turcia, Grecia datorită forntierelor slabe; Grecia a fost mereu o problemă,însă, capitalul total pentru azil – de 40 milioane euro – a rezolvat problema; problema a fost mutată pe partea frontierei Turcia – Bulgaria; pe filiera aceasta, şi conform Tratatului de la Lisabona, returnarea migranţilor către un stat nemebru UE s-a dovedit dificilă, dar UE a ajuns la un acord „de remisie”, în decembrie 2013, cu Turcia).
Însă, în toate aceste cauze, „România nu avea nici o vină, România era şi este o victimă a acestui acord regional”. Acord în care, Turcia a devenit vigilentă şi şi-a luat măsuri. Acest context regional este important pentru UE, deoarece, reprezintă 90 % din migraţia Uniunii.

În acest context al frontierelor, strategia României vizează cele două frontiere: frontiera terestră şi frontiera maritimă. Lăsând deoparte spaţiul aerian deoarece ridicarea frontierei aeriene e inutilă, noi nu avem frontiere aeriene concrete cu UE, pentru că identificarea se necesită viza… aerian sistemul este deja controlat.

Progresele continue din MCV, este o altă cauză, dar acest progres este pozitiv dat că aceste instituţii funcţionează.
Retrospectiv, prospecte pentru Schengen sunt greu de stabilit, ţin de politic, progresul instituţiilor statului şi „chiar dacă preşedinţia italiană nu a prezentat pe agenda aderarea în octombrie” aderarea urmează a veni.
Momentul generalist şi de maxim profesionalism, acel excelentissim optimist, a venit de la senatorul Mircea Geoană. Acesta a descris situaţia internaţională, atât cu o notă de realism dur, cât şi, de nesiguranţă şi mari aşteptări, „trăim într-un vag… într-o perioadă de profunde schimbări geopolitice … dacă lucrurile merg, vom avea Acordul de Asociere şi Liber Schimb – cu Moldova şi Georgia”. Ceea ce prezintă avantaje semnificative, mutarea graniţei europene este avantajul cheie. Iar, la nivelul „hard power” a NATO şi „soft power” a Uniunii Europene şi Schengen „trebuie să jucăm extrem de energic”, să ne argumentăm şi pregătim politica în calitatea de „membru de facto” ai Schengen şi „să nu ne intereseze”, să ne declarăm clar „factivitatea”.

Faptul că suntem la periferie este un aspect negativ, dar, care are (ca şi în cazul Poloniei) valenţe pozitive în urma evoluţiilor din Rusia. Putem alege cum să acţionăm, fie ne complace la periferie şi acţionăm ca „stat de periferie”, fie prin „evadarea din economia de frontieră”, fie de „stat pivot”, american sau euroasiatic (euroasiatic nu semnifică doar Rusia sunt multe alte mari economii care pot prezenta interes, China şi India sunt printre aceste alte mari economii).
Optimismul, apreciabil, însă, şi probabil în cunoştiinţă de cauză, este profesionalizat şi prin afirmaţia că: „în câţiva ani, putem face lucruri incredibile cu această ţară”.

Moderatorul a reluat demersul dezbaterii vorbind despre viziune sau lipsa de viziune, oferind subiectul către Directorul Direcţiei Schengen, Dorin Grosu. Domnul Grosu a folosit descrieri plastice şi a apelat la imiginaţie, descriind un complex rezidenţial în care vecinii au fost de acord pentru a „elimina gardurile” şi, astfel, comparând aceasta cu spaţiul Schengen, deoarece, ceea ce necesită pentru aplicarea în ambele acţiuni este exerciţiu de încredere. Eliminarea frontierelor fiind echivalentă cu gardurile iar eliminarea graniţelor cu eliminarea gardurilor. Şi aici, perspectiva este inedită şi foarte potrivită.

Optimismul, şi oportunismul, dispar în momnetul următor eliminării graniţelor, necesitatea unor „mijloace secundare pentru a completa aceste mijloace” fiind evidentă. Aici apare dificultate multor state, şi opoziţia faţă de aderarea altor membri la spaţiul Schengen. În ceea ce priveşte România, îndeplinim criteriile Schengen exceptând 6 dintre acestea, dar acestea din urmp necesită aderarea propriu-zisă pentru a prezenta realizabilitate. Optimismul şi realitatea se relevă şi în argumentarea domnului Grosu, precum şi prin argumentarea că: „aderarea există în fiecare zi… este foarte prezentă”, întrebarea este „ce ne facem după?”.

Conform acquis-ului Schengen suntem un stat membru dar ce ne facem după recunoaşterea statutului? Trebuie să avem în vedere că, multe investiţii nu vor mai fi susţinute de exerciţiul bugetar al statului, din punct de vedere tehnic şi politic acest subsidiar „schimb de încredere e compensate de multe sisteme”, dar, „suntem cu mult înaintea multor state, atât prin capacitatea multor echipamente cât şi al numărului”. Ceea ce este concludent în argumentarea domnului Grosu este că „trebuie să dâm zidul jos, suntem un vecin foarte bun, merităm toată încrederea” alături de remarca de final a domnului Grosu, „pentru viitor trebuie să ne aliniem la celelalte state, noi preferând mentenanţa, nu continuitate”.
Finalul conferinţei a fost amintit de moderator, pregătirea întrebărilor pentru invitaţia a fost amintită, şi, cuvântul de final a fost dat domnului Marinescu, care a conziont că deşi România a ratat şansa aderării la Schengen în 2012, o repetare a ratării este inadmisibilă.

În cadrul acestei sesiuni au fost fost permise întrebări, din public, pentru invitaţi. Printre cele mai relevante întrebări au fost: „Avem nevoie de un echilibru între interese şi orgolii, eşecul fiind al parlamentarilor, condiţiile economice (investiţiile enorme) şi condiţiile politice (alegerile), dar, când ne vom întoarce către cetăţeanul român?”; „Nu ar trebui să se ceară statelor care nu doresc aderarea, sau doar Franţei şi Germaniei, înapoierea investiţiei enorme a României în spaţiul Schengen, dacă acceptarea nu este dorită?”; „Având în vedere poziţia şi economia, pregăteşte România dezvoltarea comerţului UE prin investirea în portul Constanţa?”
Răspunsurile, pe scurt, au fost: Da, investirea în portul Constanţa este în viziunea dezvoltării României şi UE, domnul Geoană afirmând „trebuie să găsim o formulă ca acest port să fie administrat şi dezvoltat”; Diferenţierea dintre naţionalism şi unitate în viziunea Schengen este considerată ca extrem de importantă, astfel unitatea şi încrederea vor duce la eficienizarea şi recunoaşterea statutului României.

În cadrul acestei conferinţei, profesionalismul şi cunştinţele invitaţilor a fost la cel mai înalt nivel. Raportul cu realitate şi aspectele discutate au fost evidente, deşi, realiste şi optimiste. Dar, optimismul şi pozitivismul sunt o urmare a îndeplinirii misiunii, aceasta e ceea ce consider că au dorit invitaţii să demonstreze cât şi ceea ce consideră că e necesar să doresc să punctez. Practic, România este victima nepregătirii sale anterioare şi a nepregătirii mediului actual de aderare în spaţiul Schengen, iar acum îşi asumă meritul îndeplinirii criteriilor pentru Schengen.

 

 

 

.

ROMÂNIA

Sondaj INSCOP: Peste 50% dintre români cred că unele țări blochează aderarea României la Spațiul Schengen din motive economice și că poluarea este provocată de companii străine

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Peste 50% dintre români sunt de părere că unele state constituie principala cauză pentru care România nu a fost încă admisă în spațiul Schengen, blocând astfel aderarea acesteia din motive economice, iar 43,5% dintre cei intervievați consideră că România nu a îndeplinit toate criteriile de aderare și de aceea țara nu face încă parte din spațiul Schengen. Este una dintre concluziile principale ale sondajului de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false – Capitolul 3 – Atitudinea față de companii străine, raportarea la Ungaria, atitudinea față de minorități, Spațiul Schengen”, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro

@sondaj INSCOP

55,9% dintre cei intervievați consideră că poluarea din România este provocată de companiile străine

Peste jumătate dintre români sunt de părere că poluarea din România este provocată mai ales de companiile străine, în timp ce 35% dintre aceștia cred ca poluarea este provocată de companiile naționale. Ponderea non-răspunsurilor este de 9,1%. 

@sondaj INSCOP

47,3% dintre români cred că tăierile ilegale ale pădurilor sunt cauzate de companiile străine

În ceea ce privește tăierile ilegale ale pădurilor din România, 47,3% dintre respondenți au fost de părere că acestea sunt produse de companiile străine, în timp ce 45,8% cred ca acest lucru este cauzat de companiile naționale și de cetățenii români.  

@sondaj - INSCOP

De asemenea, mai mult de 50% dintre români sunt de părere că realizarea autostrăzilor din România nu este blocată de puterile străine.

@sondaj INSCOP

Datele sondajului relevă că o majoritate covârșitoare a respondenților (78,2%) este de părere că românii sunt priviți ca fiind „cetățeni de mâna a doua” în Europa, în timp ce 20,4% dintre aceștia nu sunt de acord cu această afirmație. 

@sondaj INSCOP

Aproape 50% dintre români cred că Ungaria urmărește să rupă Transilvania de România, iar 87,2% sunt de părere că România trebuie să protejeze drepturile minorităților etnice de pe teritoriul său

49,5% dintre respondenți sunt de părere că Ungaria urmărește să rupă Transilvania de România, în timp ce 43.2% nu sunt de acord cu această afirmație. În ceea ce privește drepturile minorităților etnice de pe teritoriul României, 87,2% dintre români consideră că acestea trebuie protejate și respectate, în timp ce 11% nu sunt de acord cu acest lucru. 

@sondaj INSCOP

@sondaj INSCOP

Datele au fost culese în perioada 1-12 martie 2021 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±2.95 %, la un grad de încredere de 95%.

Capitolul 1 al sondajului arată că, în opinia a 81% dintre respondenți, VEST (adică UE, SUA, NATO)  este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. 10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China).

De asemenea, Capitolul 2 demonstrează că 57,6% dintre români acordă un nivel ridicat de încredere Germaniei și Uniunii Europene (51,6%), iar 49,4% au declarat că au multă încredere în NATO și 47,2% în SUA, în timp ce Rusia (16%) și China (19%) prezintă cea mai puțină încredere.

Continue Reading

ROMÂNIA

Studiu IRES: Doar o persoană din zece se declară împotriva legii care interzice fumatul

Published

on

Notorietatea legii care prevede interzicerea fumatului în spațiile publice din România este una foarte ridicată şi o proporție importantă dintre participanții la un studiu IRES cu privire la obiceiurile, comportamentele asociate şi percepțiile legate de fumat ale populației adulte din România au opinii favorabile legate de această lege.

În prezent, un sfert dintre adulții din România se declară fumători, iar patru din zece au încercat să renunțe la acest obicei în ultimul an. De asemenea, o treime dintre cei care nu mai consumă tutun în prezent spun că au fumat în trecut. Sunt principalele concluzii ale studiului derulat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES, în perioada 21-25 ianuarie 2016, cu privire la fumatul în România.

Percepții publice privind reglementările anti-fumat

smokingPotrivit studiului, 93% dintre participanți au auzit despre legea care interzice fumatul în spațiile publice din România. Procentul celor care sunt informați cu privire la această lege, conform declarațiilor lor, crește direct proporțional cu vârsta respondenților și cu nivelul lor de educație. 79% dintre intervievați au o părere bună sau foarte bună cu privire la această lege și doar una din zece persoane chestionate are o părere proastă sau foarte proastă față de legea privind interzicerea fumatului în spațiile publice. Inițiativa legislativă este susținută de trei sferturi dintre respondenți și 10% dintre ei declară că sunt împotriva acestei inițiative legislative.

Un procent de 30% dintre respondenții care ies în localuri minim o dată pe an afirmă că legea anti fumat le va influența comportamentul referitor la ieșirile în oraș; astfel, 15% dintre intervievați susțin că vor ieși mai des în oraș, 1% dintre ei declară că vor începe să iasă în oraș odată cu implementare acestei legi, iar 10% dintre participanții la studiu susțin că odată cu adoptarea legii vor ieși mai rar în oraș. În același timp, 69% dintre respondenți declară că obiceiurile lor nu vor fi influențate de legea anti fumat.

Atitudini cu privire la fumat şi fumători

În ceea ce privește atitudinea românilor cu privire la acest obicei, studiul relevă faptul că fumatul nu este niciodată permis în casele unei jumătăți dintre respondenții la această anchetă, iar în cazul unui sfert dintre intervievați fumatul este permis doar în anumite camere, și nu în întreaga casă. 2% dintre participanții la studiu declară că în casele lor fumatul este permis peste tot.

Opiniile românilor care nu fumează cu privire la fumători tind să fie negative: cu toate că aproape o treime dintre respondenții nefumători nu au nici o părere bună, nici una proastă față de fumători, ei neconsiderând acest aspect relevant, 61% dintre persoanele care au participat la studiu și nu fumează au o părere mai degrabă proastă despre fumători. Această opinie se regăsește cu precădere în cazul persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, al celor cu studii elementare, al celor care locuiesc în mediul rural, dar și al femeilor.

Opt din zece nefumători declară că îi deranjează să stea în preajma fumătorilor și trei sferturi dintre ei afirmă că dacă ar merge în oraș și nu ar găsi o masă liberă decât la zona de fumători, ar căuta un alt local unde să aibă loc la zona de nefumători.

Profilul românilor fumători

75% dintre respondenți spun că nu fumează tutun deloc, 18% afirmă că fumează tutun zilnic, iar 7% susțin că fumează tutun mai rar; astfel, din totalul populației, 25% sunt fumători. Procentul celor care fumează tutun zilnic este mai ridicat în cazul respondenților cu vârste între 18 și 35 ani comparativ cu celelalte categorii de vârstă, în situația intervievaților din mediul urban și în cazul bărbaților. Procentul nefumătorilor este mai ridicat în cazul persoanelor cu studii elementare. De asemenea, proporția celor care nu fumează tutun deloc este mai ridicată în mediul rural.

Aproximativ un sfert (26%) dintre fumătorii participanți la acest studiu cheltuie între 1 și 30 lei, săptămânal, pe țigări, aproape o cincime dintre aceștia cheltuie între 31 și 50 de lei, iar 30% cheltuie  între 51 și 100 lei săptămânal.

Doar 1% dintre participanții la studiu folosesc alte produse din tutun, care nu se fumează, de exemplu tutunul de prizat sau cel de mestecat, același procent din populația investigată utilizând o țigară electronică în prezent; totuși, 8% dintre intervievați au folosit, în trecut, țigara electronică. Aceștia se regăsesc, într-un procent mai ridicat, printre respondenții din mediul urban și printre bărbați.

Dintre respondenții care nu fumează tutun în prezent, două treimi (66%) nu au fumat nici în trecut, în timp ce o treime (34%) dintre aceștia au fumat. Respondenții de sex masculin au fumat tutun în trecut într-o proporție semnificativ mai mare decât femeile. Dintre intervievații care au fumat în trecut, 63% făceau acest lucru zilnic și 36% – mai rar. Categoria de vârstă în rândul căreia s-a întâlnit cel mai ridicat consum zilnic de tutun este de 51 – 65 de ani. Persoanele care au educație elementară au răspuns într-un procent mai mare că au fumat zilnic decât populația cu studii medii sau superioare. Tot în trecut, respondenții de gen masculin, din mediul urban și cei care locuiesc în Moldova au fumat zilnic într-o proporție mai ridicată comparativ cu respondenții din celelalte categorii de gen, mediu de rezidență și regiune.

O proporție ridicată de respondenți care au fumat zilnic în trecut, dar momentan nu mai fumează, sunt neutri cu privire la inițiativa legislativă privind interzicerea fumatului în toate spațiile publice închise, comparativ cu cei care au fumat zilnic și sunt împotriva acestei inițiativei sau o susțin.

82% dintre fumători au început să fumeze înaintea vârstei de 22 de ani, în timp ce aproximativ jumătate dintre respondenți (49%) spun că au fumat pentru prima dată înaintea de a împlini vârsta majoratului. Proporția respondenților care au fumat înainte să împlinească 15 ani este mai ridicată în cazul celor cu studii elementare, al intervievaților din mediul urban și al bărbaților. În plus, proporția respondenților au început să fumeze înainte de 15 ani și sunt împotriva inițiativei legislative privind interzicerea fumatului în spațiile publice este mai ridicată comparativ cu proporția celor care au început să fumeze înainte de 15 și susțin această inițiativă sau sunt neutri în ceea ce o privește. Respondenții care au început să fumeze după 30 de ani sunt într-un procent mai ridicat de acord cu inițiativa legislativă.

46% dintre fumători spun că, în total, au cumulat un număr de maxim 15 ani de când fumează, iar 53% fumează de mai mult de 16 ani. Comparativ cu procentul în care se regăsesc în populația care fumează de mai mult de 31 de ani celelalte reguli legate de fumat, proporția celor în ale căror case fumatul este permis doar într-o cameră sau în unele camere este mai ridicat.

Consumul produselor din tutun în rândul fumătorilor din România

8% dintre fumători consumă zilnic mai mult de un pachet de țigări, aproximativ o treime fumează între 16 și 20 de țigări pe zi și mai mult de o treime dintre respondenți (37%) fumează mai puțin de jumătate de pachet zilnic.

Aproximativ o treime dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 – 50 de ani fumează zilnic aproape un pachet de țigări, în timp ce fumătorii cu vârste de peste 65 de ani sunt cei în cazul cărora procentul intervievaților care consumă între 6 și 10 țigări zilnic este mai ridicat comparativ cu celelalte categorii de vârstă.

Femeile fumează între 1 și 10 țigări zilnic într-o proporție mai mare decât bărbații, pe când situația se inversează atunci când vine vorba despre fumatul a mai mult de 16 țigări pe zi, unde procentul bărbaților care au acest comportament este mai ridicat.

49% dintre respondenții fumători declară că fumează săptămânal până într-un pachet de țigări, iar 48% dintre aceștia susțin că furmează mai mult de un pachet pe săptămână. Ponderea persoanelor care fumează mai mult de două pachete de țigări săptămânal este mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta până în 35 de ani. Respondenții cu studii elementare declară într-o măsură mai mare față de cei cu studii medii sau superioare că fumează între un pachet și două pachete de țigări pe săptămână. Respondenții din regiunile Sud (inclusiv București) și Dobrogea fumează săptămânal într-o proporție mai ridicată față de cei din alte regiuni până în jumătate de pachet de țigări, iar cei din Transilvania și Banat – într-un procent mai mare mai mult de două pachete de țigări.

Aproximativ jumătate dintre respondenți (52%) fumează prima țigară în primele 30 de minute ale dimineții. Comparativ cu celelalte grupe de vârstă, intervievații care au între 36 și 50 de ani fumează într-o proporție mai ridicată în primele 5 minute după trezire; același comportament e valabil în cazul celor care au studii elementare, comparativ cu celelalte niveluri de educație. Așa cum este de așteptat, respondenții în a căror casă fumatul este permis peste tot răspund într-o proporție mai ridicată că fumează prima țigară la 5 minute după trezire față de celelalte categorii de respondenți, iar cei în a căror casă fumatul nu este permis răspund într-un procent mai mare față de ceilalți că fumează prima dată în cursul unei zile la mai mult de o oră față de momentul în care se trezesc.

În topul preferințelor fumătorilor intervievați în cadrul acestui studiu se află mărcile Kent (24%), Pall Mall (23%) și Winston (13%); aproape jumătate dintre respondenți își cumpără țigări de la magazinul de cartier sau magazinul sătesc și o cincime dintre intervievați achiziționează tutun de la supermarket.

Șapte din zece respondenți (71%) care în trecut au fumat declară că au renunțat la acest comportament de mai mult de 5 ani de zile.Proporția acestora crește odată cu înaintarea în vârstă, dar scade odată cu nivelul de educație. Procentul respondenților de gen masculin care s-au lăsat de fumat în urmă cu mai mult de cinci ani este mai ridicat față de cel al intervievatelor care declară același lucru. Participanții la studiu care susțin inițiativa legislativă privind interzicerea fumatului în spațiile publice închise declară într-o proporție mai mare că s-au lăsat de fumat în urmă cu mai mult de cinci ani comparativ cu cei care sunt neutri sau împotriva acestei inițiative.

Consumul produselor din tutun vs. sănătate

Dintre respondenții care momentan fumează tutun, 43% au vizitat un doctor sau un specialist în probleme medicale în ultimul an. Proporția celor care au făcut acest lucru este mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta cuprinsă între 51 și 65 de ani, al celor cu studii superioare, al celor care locuiesc în mediul urban și al femeilor. În plus, un procent mai ridicat al participanților la studiu care au vizitat un medic se regăsește mai curând printre cei care sunt împotriva inițiativei legislative privind interzicerea fumatului decât printre cei care susțin această inițiativă sau printre cei care se declară neutri cu privire la ea.

Aproape șapte din zece fumători (68%) care și-au vizitat medicul în ultimul an au făcut acest lucru o dată sau de două ori și aproximativ o cincime dintre ei (19%) au vizitat un specialist în probleme medicale de trei până la cinci ori. Numărul vizitelor la medic în ultimul an crește direct proporțional cu vârsta respondenților. În majoritatea cazurilor (83%), fumătorii care au vizitat un medic în ultimele 12 luni au fost întrebați dacă fumează tutun;procentul acestora este mai ridicat în cazul participanților la studiu care locuiesc în mediul rural decât proporția celor care locuiesc în mediul urban și au fost întrebați dacă fumează și, de asemenea, mai ridicat în cazul bărbaților comparativ cu procentul femeilor cărora medicul le-a adresat această întrebare. Opt din zece intervievați fumători care au vizitat un specialist în probleme medicale în ultimul an au fost sfătuiți să înceteze să fumeze tutun;proporția celor care au primit acest sfat crește direct proporțional cu vârsta.

Patru din zece fumători care au participat la acest studiu declară că au încercat să se lase de fumat în ultimul an de zile; proporția acestora este cea mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta peste 65 de ani și în cazul celor cu studii elementare. De asemenea, comparativ cu celelalte regiuni, participanții la studiu care locuiesc în Moldova și cei care rezidă în mediul rural declară într-un procent mai mare că au încercat să se lase de fumat în ultimele 12 luni. Aproape o treime dintre cei care au încercat să înceteze să fumeze declară că au reușit acest lucru pentru mai puțin de o săptămână, iar o altă treime susțin că ultima oară când au încercat să renunțe la fumat au făcut acest lucru pentru o durată mai mare de o lună.

Aproximativ o cincime dintre fumătorii intervievați intenționează, conform propriilor declarații, să renunțe la fumat în următoarea lună, iar mai mult de un sfert dintre ei nu sunt interesați să se lase de fumat. Dintre toate categoriile de vârstă, respondenții cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani sunt cel mai puțin interesați să renunțe la fumat. Același tip de declarații poate fi observat și în cazul respondenților din mediul urban, comparativ cu cei din mediul rural.

Avertismentele de pe pachetele de țigări nu par să aibă un impact puternic asupra fumătorilor, ținând cont de faptul că în ultima lună de zile cea mai mare parte dintre cei care au răspuns acestui chestionar (70%) nu s-au gândit să renunțe la fumat datorită acestor avertismente. Înștiințările de pe pachetele de țigări au un mai mare impact asupra fumătorilor cu vârsta peste 65 de ani, asupra celor cu studii elementare, a celor care locuiesc în Moldova și asupra femeilor.

.

.

Continue Reading

NEWS

SONDAJ INSCOP: Mai mult de jumătate dintre români au încredere în NATO, ONU și Uniunea Europeană

Published

on

Increderea romanilor in Presedintie a crescut, iar increderea in Biserica a scazut – releva un sondaj INSCOP, informeaza Ziare.com.

Potrivit cercetarii sociologice, institutiile interne in care romanii au cea mai mare incredere sunt Pompierii, Armata si Jandarmeria, in timp ce topul institutiilor internationale este condus de NATO, ONU si UE.

Topul increderii in institutiile politice

administratia-prezidentialaTopul increderii in institutiile politice este condus de Presedintie cu 51,2% incredere multa si foarte multa (fata de 46,3% in septembrie), iar la polul opus se afla Parlamentul, cu 12,8% incredere multa si foarte multa (10,9% in septembrie) si partidele politice cu 8,6% (7,6% in septembrie).

Pe locul al doilea in topul increderii se situeaza Primaria – 37,6% fata de 36,3% in septembrie 2015, urmata de Curtea Constitutionala cu 32,8% incredere multa si foarte multa (fata de 35,1% in septembrie 2015).

Urmeaza Guvernul, care se bucura de increderea a 30,9% dintre cei intervievati (25,2% in septembrie) si Consiliul Judetean cu 22,9% (20,6% in septembrie).

Topul increderii in institutiile executive

armataIn ceea ce priveste topul increderii in institutiile executive, prima pozitie este ocupata, in luna noiembrie, de Pompieri (institutie masurata pentru prima oara in sondajele INSCOP) cu 77,5% incredere multa si foarte multa.

Urmeaza Armata cu 75,4% (fata de 73,8% in septembrie) si Jandarmeria cu 65,8% (fata de 63,7% in septembrie). Pe pozitia a patra se situeaza DNA cu un capital de incredere de 61,2% (fata de 60% in septembrie). Urmeaza SRI cu 51,3% (50,3% in septembrie), SIE cu 50,9% (48% in septembrie), Politia cu 48,9% (51,7% in septembrie), BNR cu 46,7% (49,5% in septembrie), ICCJ cu 46,2% (42,7% in septembrie), ANAF cu 40,7% (41,9% in septembrie) si ANI cu 37,1% (36,6% in septembrie).

Topul increderii in institutii sociale si private

Topului increderii in institutii sociale si private este condus de Biserica cu 56,3% incredere multa si foarte multa (fata de 61,2% in luna septembrie).

Pe locul al doilea se situeaza universitatile, care se bucura de increderea a 43% dintre cei intervievati (fata de 44,6% in luna septembrie). Clasamentul este incheiat de presa – 35,7% incredere multa si foarte multa (fata de 34,5% in luna septembrie), organizatiile societatii civile – 30,2% incredere multa si foarte multa (fata de 30,5% in luna septembrie), patronate cu 19,7% (fata de 18,7% in luna septembrie), sindicate cu 18,6% (fata de 21,2% in luna septembrie) si banci cu 17,6% (fata de 17,8% in luna septembrie).

Clasamentul institutiilor internationale

natoCercetarea mai arata ca primul loc in clasamentul institutiilor internationale este ocupat de NATO – cu 55,7% (fata de 57,6% luna septembrie).

Pe locul secund se situeaza ONU cu 54,8% incredere multa si foarte multa (56,6% in septembrie 2015), iar locul al treilea este ocupat de Uniunea Europeana cu 50,5% (52,7% in septembrie 2015).

Pe locul al patrulea se situeaza Parlamentul European cu 45,6% (47,8% in septembrie), Comisia Europeana cu 43,5% (45,7% in septembrie). Topul este incheiat de Banca Mondiala cu 33,8% (41% in septembrie) si de Fondul Monetar International cu 29,5% (33,9% in septembrie 2015).

Citiți și SONDAJ INSCOP. Dacian Cioloș, pe locul 3 în topul încrederii

Premierul Dacian Cioloș se situează pe locul trei în topul încrederii, cu 32,6% încredere multă și foarte multă, relevă un sondaj de opinie realizat de INSCOP Research, la comanda ziarului ”Adevărul”. Este pentru prima oară când premierul este măsurat într-o cercetare sociologică.

Prima poziție este ocupată în continuare de președintele Klaus Iohannis, cu 59,8% multă și foarte multă încredere (față de 58,6% în luna septembrie), urmat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cu 40,4% (față de 41,6% în septembrie).

Ierarhia este completată de ambasadorul României în SUA, George Maior– 29,8%, directorului SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu– 21,8% încredere și președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu– 21,4%.

Barometrul INSCOP – ADEVARUL despre Romania a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevarul in perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015. Volumul esantionului a fost de 1.071 de persoane si este reprezentativ pentru populatia Romaniei de 18 ani si peste. Eroarea maxima admisa a datelor este de plus/ minus 3%, la un grad de incredere de 95%. Metoda folosita a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondentilor.

.

Continue Reading

Facebook

NATO3 days ago

Joe Biden laudă România pentru creșterea bugetului apărării și reafirmă creșterea prezenței militare SUA: Vom poziționa o brigadă de luptă în România

NATO3 days ago

Liderii din 22 țări NATO, inclusiv România, au lansat primul Fond de Inovare al Alianței. România va găzdui două centre de testare ale Acceleratorului menit să păstreze supremația tehnologică NATO

NATO4 days ago

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

NATO4 days ago

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

FONDURI EUROPENE4 days ago

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: România a fost implicată în schimbarea de atitudine a Turciei pentru a accepta cererile de aderare ale Finlandei și Suediei la NATO

NATO4 days ago

Klaus Iohannis, la summitul NATO: România va beneficia de forțe aliate pre-alocate și echipamente militare pre-poziționate pregătite să intervină în cazul unui atac rusesc. Marea Neagră este zonă de război

ROMÂNIA4 days ago

Sorin Grindeanu: Redeschiderea liniei de cale ferată din Portul Galați va permite transportul mai eficient al cerealelor din Ucraina

Team2Share

Trending