Connect with us

U.E.

Eurostat: Aproape 1 milion de persoane au obținut cetățenia unui stat membru al UE în ultimii doi ani. 32% dintre cetățenii români cu reședința în Italia au primit cetățenie italiană în 2017

Published

on

Foto: jackmac34 on Pixabay

Statele membre ale UE au acordat cetățenie unui număr de peste 800 mii de persoane în 2017 . Marocanii, albanezii și indienii au fost principalii destinatari ai acestei măsuri, se arată într-un comunicat al Eurostat. 

În 2017, în jur de 825 000 de persoane au dobândit cetățenia unui stat membru al Uniunii Europene (UE), în scădere de la 995 000 în 2016 și de 841 000 în 2015. Din numărul total al persoanelor care au obținut cetățenia unuia dintre statele membre ale UE în 2017, 17% erau foști cetățeni ai unui alt stat membru al UE, în timp ce majoritatea erau cetățeni non-UE sau apatrizi.

Cel mai mare grup care a dobândit cetățenia unui stat membru al UE în care trăia în 2017 au fost cetățenii din Maroc (67 900 de persoane, dintre care 83% au dobândit cetățenia Italiei, Spaniei sau Franței), în fața cetățenilor din Albania (58 900, 97% au dobândit cetățenie greacă sau italiană), India (31 600, peste 53% au dobândit cetățenie britanică), Turcia (29 900, peste 50% au dobândit cetățenie germană), România (25 000, 32% au dobândit cetățenie italiană), Pakistan ((23 100, 45% au dobândit cetățenie britanică), Polonia (22 000, 63% au dobândit cetățenie britanică sau germană) și Brazilia (21 600, 74% au dobândit cetățenie italiană sau portugheză).

Marocanii, albanezii, indienii, turcii, românii, pakistanezii, polonezii și brazilienii au reprezentat împreună aproximativ o treime (34%) din numărul total al persoanelor care au dobândit cetățenia unui stat membru al UE în 2017. Românii (25 000 de persoane) 22 000) și britanicii (15 000) au fost cele mai mari trei grupuri de cetățeni ai UE care dobândesc cetățenia unui alt stat membru al UE.

Aceste date provin dintr-un comunicat emis de Eurostat, oficiul statistic al Uniunii Europene.

Numărul cetățenilor britanici care au dobândit cetățenia unui alt stat membru al UE a depășit dublul în 2017
Jumătate din statele membre au acordat cetățenia mai multor persoane în 2017 decât în ​​anul 2016. Cele mai mari creșteri relative au fost înregistrate în România (de la 4 527 persoane în 2016 la 6 804 persoane în 2017 sau + 50%), Luxemburg (de la 3 315 la 4 980, de asemenea + 50%), Slovacia (de la 484 la 645 sau + 33%), Malta (de la 1 495 la 1 973 sau + 32%) și Finlanda (de la 9 375 la 12 219 sau + 30%).

Numărul de cetățenii acordate a scăzut în cealaltă jumătate a statelor membre în 2017, cea mai mare scădere înregistrându-se în Croația (de la 3 973 la 688 sau -83%), urmată de Spania (de la 150 944 la 66 498 sau – 56%), Danemarca (de la 15 028 la 7 272 sau -52%) și Estonia (de la 1 780 la 880 sau -51%).

Raportat la deținerea unei cetățenii anterioare, cel puțin 100 de persoane au dobândit cetățenia unui stat membru al UE în 2017, cea mai mare creștere relativă față de 2016 a fost pentru cetățenii Regatului Unit (de la 6 555 persoane în 2016 până la 14 911 în 2017 sau + 127%), Luxemburg (de la 57 la 109 sau + 91%), Malta (de la 80 la 148 sau + 85%), Arabia Saudită (de la 277 la 507 sau +83%) și Franța (de la 3 501 la 5 778 sau + 65%).

Cele mai ridicate rate de naturalizare, înregistrate în Suedia și România

Rata de naturalizare este raportul dintre numărul persoanelor care au dobândit cetățenia unei țări pe parcursul unui an și numărul de rezidenți străini din aceeași țară la începutul anului. În anul 2017, cele mai ridicate rate de naturalizare au fost înregistrate în Suedia (8,2 cetățenii acordate la 100 de străini rezidenți), România (5,9) și Finlanda (5,0), urmată de Portugalia (4,5), Grecia (4,2) și Cipru (3,9).

La sfârșitul intervalului, au fost înregistrate rate de naturalizare sub 1 cetățenie pe 100 de străini rezidenți în Estonia (0,4), Letonia (0,6), Austria și Cehia (ambele 0,7), Slovacia și Lituania (ambele 0,9).

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Incendii de vegetație în Europa: Ursula von der Leyen, recunoscătoare României pentru sprijinul oferit Franței

Published

on

© Ursula von der Leyen - Twitter

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este recunoscătoare României pentru sprijinul oferit Franței, care se confruntă cu incendii de vegetație.

„Mii de pompieri eroi lucrează neobosit împotriva incendiilor care fac ravagii pe întreg continentul nostru. UE a mobilizat ajutoare pentru Portugalia, Slovenia, Cehia, Albania și Franța prin intermediul instrumentului RescEU. Sunt recunoscătoare Greciei, Suediei, Italiei, Germaniei, Poloniei, Austriei și României care sprijină în prezent Franța”, a scris șefa Executivului European pe contul său de Twitter.

România vine în sprijinul Franței în lupta cu incendiile și trimite 17 mijloace de intervenție și personal de intervenție aferent, respectiv 77 pompieri salvatori.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în calitatea sa de punct național de contact, a primit din partea Centrului de Coordonare a Răspunsului la Urgență al Comisiei Europene (ERCC), prin intermediul CECIS, solicitarea autorităților din Franța pentru acordarea de asistență internațională, având în vedere situația de urgență generată de extinderea incendiilor de pădure pe teritoriul acestora.

Ca urmare a activării Mecanismului European de Protecție Civilă, Guvernul României a decis acordarea unui ajutor umanitar extern de urgență, pentru autoritățile Republicii Franța.

Astfel, cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale, două aeronave aflate în dotarea Bazei PAPA de transport aerian strategic, utilizând resursele de zbor destinate Ministerului Apărării Naționale din România, vor efectua începând cu data de 11.08.2022 o misiune internațională de sprijin în Franța, în scopul limitării extinderii incendiilor de pădure, care au pus stăpânire pe teritoriul acestora.

Cele două aeronave, care vor pleca din București, respectiv Timișoara vor fi folosite pentru transport logistic ce constă în:

  • 17 mijloace de intervenție: 8 mașini cu capacitate de stingere, două cisterne de apă care vin în sprijinul lor și alte mijloace de intervenție necesare pompierilor;
  • personal de intervenție aferent, respectiv 77 pompieri salvatori: 7 ofițeri și 70 de subofițeri pompieri.

Continue Reading

CHINA

Letonia și Estonia se retrag din grupul de cooperare cu China: Participarea ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”

Published

on

© European Union 2022

Letonia și Estonia s-au retras jos din grupul de cooperare format din China și din peste alte 12 țări din Europa Centrală și de Est, călcând astfel pe urmele Lituaniei, care a luat o decizie similară anul trecut, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Declarațiile Chinei de prietenie ”fără frontiere” cu președintele rus Vladimir Putin, care a pornit un război împotriva vecinului suveran și independent, Ucraina, sunt în antiteză cu principiile națiunilor baltice, care au un istoric traumatizant în relațiile cu Rusia, care aspiră la refacerea granițelor de dinainte de destrămarea Uniunii Sovietice.

În privința Lituaniei, decizia a venit și în urma hotărârii de a-și consolida relațiile diplomatice cu Taiwanul, fapt ce a dus la o ciocnire comercială, China luând decizia de a bloca mărfurile lituaniene la vamă.

Beijingul nu a comentat încă faptul că Tallinn și Riga au respins acest format, ce s-a aflat sub presiuni din ce în ce mai mari, China fiind criticată pentru faptul că urmărește să răspândească dezbinarea în Uniunea Europeană, informează Politico Europe.

”Estonia a decis că nu va mai participa la platforma de cooperare între țările din Europa Centrală și de Est și China. Estonia va continua să depună eforturi pentru a avea relații constructive și pragmatice cu China, ceea ce include promovarea relațiilor UE-China în conformitate cu ordinea internațională bazată pe reguli și cu valori precum drepturile omului”, a declarat guvernul de la Tallinn.

Acesta a adăugat că Estonia ”nu a participat la nicio reuniune a formatului după summitul din februarie, de anul trecut”.

”Având în vedere prioritățile actuale ale politicii externe și comerciale letone, Letonia a decis să înceteze participarea sa în cadrul grupului de cooperare dintre țările din Europa Centrală și de Est și China”, a anunțat, la rândul său, Ministerul leton de Externe, care a detaliat că participarea la acest grup ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”.

”Letonia va continua să depună eforturi pentru relații constructive și pragmatice cu China, atât la nivel bilateral, cât și prin intermediul cooperării UE-China bazate pe beneficii reciproce, pe respectarea dreptului internațional, a drepturilor omului și a ordinii internaționale bazate pe reguli”, a adăugat acesta.

Nouă din cele 27 de țări ale UE au rămas în clubul pe care Beijingul l-a înființat în 2012: Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Cinci țări din afara UE sunt, de asemenea, membre: Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.

UE are, de asemenea, calitatea de observator în cadrul reuniunilor.

Continue Reading

U.E.

Germania propune construirea unui gazoduct care să lege Peninsula Iberică de Europa Centrală, sprijinind UE să-și reducă dependența energetică de Rusia

Published

on

© Bundesregierung

Cancelarul german, Olaf Scholz, a pledat joi pentru construirea unui gazoduct între Portugalia și Europa Centrală, necesar în contextul actualei crize energetice provocate de războiul rus declanșat în Ucraina, sprijinind suplimentar Uniunea Europeană în eforturile sale de a-și reduce dependența energetică de Rusia.

”M-am interesat mult de o conducă care astăzi ne lipseşte enorm de mult, şi anume o conductă pe care ar fi trebuit să o construim între Portugalia, Spania, prin Franţa şi până în Europa Centrală”, a spus Scholz, potrivit AFP, la o conferinţă de presă la care a participat după ce şi-a încheiat vacanţa estivală, potrivit Agerpres

Acesta a anunțat că a propus abordarea acestui proiect cu omologii săi spaniol și portughez, Pedro Sanchez, respectiv Antonio Costa, dar și cu președintele francez, Emmanuel Macron, și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, fără a oferi însă detalii suplimentare cu privire la inițiativă.

Ideea unui gazoduct, denumit MidCat, a fost lansată în anul 2013 şi acesta ar fi urmat să lege regiunea spaniolă Catalonia de sud-estul Franţei. Dar în lipsa unui acord privind finanţarea şi a unui sprijin real din partea Franţei, care atunci nu era deplin convinsă de utilitatea proiectului, în 2019 acesta a fost în cele din urmă abandonat.

În plus, un studiu de fezabilitate comandat de Comisia Europeană concluzionase în 2018 că o asemenea infrastructură, cu un cost estimat de peste 440 de milioane euro, nu ar nici rentabilă şi nici necesară.

Ministrul spaniol al economiei, Nadia Calvito, s-a declarat anul acesta în martie favorabilă relansării proiectului, insistând însă că un asemenea interconector ar trebui să privească şi transportul ”hidrogenului verde”.

Germania ar putea intra într-o criză a gazelor în contextul în care Rusia își reduce livrările către această țară, astfel că ministrul german de finanțe, Christian Lindner, a solicitat încetarea producției de energie pe bază de gaz natural.

Acesta a cerut, de asemenea, ca ”centralele nucleare sigure și prietenoase cu mediul” să fie menţinute în exploatare în Germania până în anul 2024 dacă va fi nevoie şi a precizat că ministrul german al economiei, Robert Habeck, are prerogativele legale de a opri folosirea gazului pentru producţia de energie electrică.

Germania nu mai cumpără cărbune rusesc de la 1 august, iar achizițiile de petrol rusesc vor înceta la data de 31 decembrie, decizie ce reprezintă o schimbare majoră a surselor din care se aprovizionarează motorul economiei europene.

Să nu uităm că la finalul lunii iunie, Germania, prin ministrul său de externe, a semnat alături de Polonia, Ungaria, Austria, Slovacia și Cehia, țară care a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene la 1 iulie, un memorandum de înțelegere privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice.

Între timp, regulamentul privind reducerea cererii de gaze cu 15% iarna aceasta a intrat în vigoare.

Regulamentul prevede posibilitatea declanșării de către Consiliu a unei ”alerte a Uniunii” privind securitatea aprovizionării, caz în care reducerea cererii de gaze ar deveni obligatorie.

Scopul reducerii cererii de gaze este de a face economii pentru această iarnă pentru a ne pregăti pentru posibile întreruperi ale aprovizionării cu gaze din Rusia, care utilizează în permanență aprovizionarea cu energie ca armă.

Statele membre au convenit să își reducă cererea de gaze cu 15% față de consumul mediu din ultimii cinci ani, între 1 august 2022 și 31 martie 2023, cu măsuri alese de ele însele.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA5 mins ago

Incendii de vegetație în Europa: Ursula von der Leyen, recunoscătoare României pentru sprijinul oferit Franței

CHINA12 mins ago

Letonia și Estonia se retrag din grupul de cooperare cu China: Participarea ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Zelenski: Rusia a transformat centrala nucleară de la Zaporojie într-un câmp de luptă. Moscova poate provoca cel mai mare accident de radiații din istorie

U.E.1 hour ago

Germania propune construirea unui gazoduct care să lege Peninsula Iberică de Europa Centrală, sprijinind UE să-și reducă dependența energetică de Rusia

ROMÂNIA2 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, despre pompierii români care ajută Franța: Dovedim capacitatea noastră de a fi un partener pe care aliații se pot baza

U.E.2 hours ago

26 de țări promit un sprijin de peste 1,5 miliarde de euro pentru a spori capacitățile militare ale Ucrainei

ROMÂNIA18 hours ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

U.E.19 hours ago

Parlamentul Letoniei face apel către UE să întrerupă acordarea de vize turistice cetățenilor ruși și belaruși

ROMÂNIA19 hours ago

Israelul are un nou ambasador în România. Reuven Azar a transmis un mesaj în limba română: Sunt foarte fericit să fiu aici în București

U.E.20 hours ago

Ucraina: UE a livrat peste 60. 000 de tone de asistență umanitară pentru salvarea de vieți omenești

ROMÂNIA18 hours ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending