Parlamentul polonez l-a ales pe centristul Donald Tusk în funcția de prim-ministru, după ce actualul premier Mateusz Morawiecki a pierdut un vot de încredere important, relatează Deutsche Welle.

Noul parlament al Poloniei l-a ales luni pe liderul partidului centrist Donald Tusk în funcția de prim-ministru. Tusk devine prim-ministru la aproape două luni de la alegerile naționale câștigate de o coaliție de partide care variază de la stânga la moderat conservatoare.

Alianța de partide pro-UE a semnat un acord luna trecută, deschizând calea pentru un guvern de coaliție.

Anterior, Parlamentul polonez a respins luni la votul de încredere guvernul propus de premierul în exerciţiu Mateusz Morawiecki, deschizând astfel calea numirii unui executiv condus de fostul premier liberal pro-UE Donald Tusk, relatează agenţiile France Presse şi Reuters, potrivit Agerpres.

Donald Tusk, fost preşedinte al Consiliului European, a format după alegerile legislative din 15 octombrie o majoritate eterogenă, alcătuită din trei alianţe cu orientări diferite. Cu toate acestea, preşedintele Andrzej Duda l-a numit premier pe actualul şef al guvernului în exerciţiu, Mateusz Morawiecki, provenit din formaţiunea conservatoare Lege şi Justiţie (PiS), care a obţinut cele mai multe voturi în alegeri, fără a avea însă majoritatea.

Din cei 456 de deputaţi ai Seimului (camera inferioară a parlamentului) care au votat, 266 au votat împotriva guvernului Morawiecki, sprijinit de 190 de deputaţi.

Urmează ca Seimul să desemneze premierul, care cel mai probabil va fi Donald Tusk. Acesta va conduce o coaliţie din care fac parte alianţa sa liberală Coaliţia Civică, alianţa denumită A Treia Cale, formată din două partide cu ideologii opuse – respectiv Polonia 2050, formaţiune liberal-progresistă, şi Partidul Popular Polonez (PSL), o formaţiune conservatoare – şi Stânga.

O prioritate a viitorului guvern va fi accesarea fondurilor pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), blocate de Comisia Europeană, care a acuzat guvernul polonez în exerciţiu condus de Partidul Lege şi Justiţie (PiS) că în cei opt ani cât a fost la putere a încălcat statul de drept prin reformele efectuate în justiţie, limitarea drepturilor comunităţii LGBT sau contestarea întâietăţii deciziilor Curţii de Justiţie a UE (CJUE) în faţa dreptului naţional.

Ca măsuri sociale, Tusk a promis creşterea salariilor profesorilor cu 30% şi a alocaţiilor pentru copii de la 120 la 180 de euro pe lună.

Aderarea României la Spaţiul Schengen, “ar transmite un puternic mesaj de solidaritate şi unitate din partea Uniunii şi ar contribui substanţial la consolidarea securităţii europene”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, luni, la întâlnirea cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti, context în care s-a pronunțat pentru adoptarea unor decizii istorice la apropiatul Consiliu European în ceea ce priveşte deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova.

Referitor la Schengen, Klaus Iohannis a subliniat necesitatea adoptării unei decizii pozitive în acest sens, cât mai curând posibil, arată Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Preşedintele României a adresat mulţumiri Preşedinţiei spaniole a Consiliului UE pentru eforturile depuse în avansarea agendei europene pe parcursul semestrului doi din 2023, “într-un context extrem de complex, marcat de numeroase provocări şi crize cu consecinţe semnificative la nivel european şi global”.

Citiți și “Air Schengen” pentru România și Bulgaria? Austria a anunțat oficial condițiile pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengen cu frontierele aeriene

El a accentuat, în cadrul întâlnirii, importanţa menţinerii unităţii Uniunii Europene în toate acţiunile sale şi a protejării valorilor şi principiilor europene, cu atât mai importante într-un context marcat de continuarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, dar şi de criza din Orientul Mijlociu şi alte provocări, precum cele economice, climatice sau migratorii.

În perspectiva discuţiilor de la Consiliul European, preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru continuarea sprijinului substanţial din partea Uniunii pentru Ucraina, care trebuie să rămână prioritară în acţiunile UE. În acest sens, s-a pronunţat pentru necesitatea adoptării unui pachet de măsuri şi decizii cuprinzător pentru Ucraina la Consiliul European.

Preşedintele a susţinut necesitatea continuării sprijinului european, al NATO, dar şi la nivel bilateral pentru Republica Moldova, în vederea consolidării rezilienţei acestui stat, puternic afectat de efectele războiului din Ucraina şi de acţiunile destabilizatoare ale Rusiei.

Referindu-se la importanţa continuării procesului de extindere a Uniunii Europene, Klaus Iohannis s-a pronunţat pentru adoptarea unor decizii istorice la apropiatul Consiliu European în ceea ce priveşte deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova.

Referitor la revizuirea Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, proces aflat în desfăşurare, preşedintele României a pledat pentru o abordare care să promoveze echilibrul de finanţare între angajamentele deja asumate şi noile priorităţi de pe agenda europeană, şi să nu implice reduceri ale fondurilor pentru Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună. 

Premierul bulgar Nikolai Denkov a precizat luni că negocierile aflate în desfăşurare cu Austria încă nu au condus la un acord final cu privire la aderarea Bulgariei la spaţiul Schengen deocamdată cu aeroporturile, relatează agenţia Novinite, potrivit Agerpres.

Vorbind la postul bTV, Denkov a respins posibilitatea ca Bulgaria să accepte în mod exclusiv anumite reguli specifice, făcând referire la cererea guvernului austriac ca România şi Bulgaria să preia migranţi sosiţi în Austria.

Premierul bulgar a subliniat că Bulgaria va aplica protocoalele europene stabilite în ce priveşte primirea migranţilor.

Reacţia sa survine după ce ministrul austriac de interne Gerhard Karner a confirmat luni că ţara sa şi-ar putea ridica veto-ul faţă de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen deocamdată prin acceptarea lor într-un aşa-numit “Air Schengen”, respectiv eliminarea controalelor doar în aeroporturi, nu şi la frontierele terestre, dar a pus o serie de condiţii acestor ţări şi Comisiei Europene.

Citiți și “Air Schengen” pentru România și Bulgaria? Austria a anunțat oficial condițiile pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengen cu frontierele aeriene

În mod concret, Karner cere Comisiei o triplare a numărului de poliţişti de frontieră. De asemenea, Comisia trebuie să aloce fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor. Este necesară în primul rând o modernizare tehnică a frontierelor bulgaro-turcă şi româno-sârbă. În plus, Karner solicită controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni.

“Este vorba despre faptul că avem nevoie de progrese în domeniul protecţiei frontierelor externe ale UE“, a subliniat Karner, luni, înainte de a se deplasa luni în Slovenia la o reuniune a miniştrilor de interne din aşa-numitul “Forum Salzburg”, pentru discuţii cu privire la viitorul spaţiului Schengen.

Pe lângă Austria, din cadrul “Forumului Salzburg” mai fac parte România, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Sunt reprezentate, de asemenea, statele din Balcanii de Vest şi Republica Moldova.

Reacții din România față de poziția Austriei au venit treptat. Mai întâi, premierul Marcel Ciolacu, lider al PSD, a afirmat sâmbătă seară că Austria este de acord cu ridicarea granițelor aeriene pentru România.

Președintele PNL și al Senatului, Nicolae Ciucă, a adoptat o atitudine mai precaută. 

La rândul său, ministrul român de interne Cătălin Predoiu a precizat că urmează negocieri tehnice pentru intrarea României în așa-numitul “Air Schengen”, insistând că aspectul important este acela al faptului că Austria nu mai are o poziție inflexibilă.

În acest timp, ministrul bulgar al justiţiei, Atanas Slavov, a confirmat poziţia exprimată de premierul Denkov, reafirmând angajamentul Bulgariei numai faţă de regulile europene.

Austria a blocat pe 8 decembrie 2022 extinderea spaţiului Schengen la România şi Bulgaria, motivându-şi opoziţia prin numărul mare de cereri de azil. Ţările de Jos s-au opus, la rândul lor, primirii în Schengen a Bulgariei.