Connect with us

U.E.

Eurostat: Datoria guvernamentală în zona euro a depășit pentru prima dată 100% din PIB. În UE, datoria guvernamentală se situează la 92,9% din PIB

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

La sfărșitul primului trimestru din 2021, încă afectat de măsurile introduse pentru a atenua răspândirea efectelor pandemiei de COVID-19, care au continuat să ducă la creşterea necesităţilor de finanţare, datoria guvernamentală în zona euro a depăşit pentru prima dată 100% din PIB, ajungând la 100,5%, de la 97,8% la sfârşitul trimestrului IV din 2020, informează datele publicate joi de Eurostat.

Mai mult, la finalul primului trimestru din 2021, titlurile de creanță reprezentau 82,6% din datoria publică a zonei euro și 82,2% din datoria publică a UE. Împrumuturile reprezentau 14,2% și, respectiv, 14,7%, iar numerarul și depozitele reprezentau 3,2% din datoria zonei euro și 3,1% din datoria publică a UE. 

În Uniunea Europeană, la finalul trimestrului I din 2021, datoria guvernamentală se situa la 92,9% din PIB, de la 90,5% din PIB la finalul trimestrului IV din 2020, potrivit Agerpres.

Comparativ cu primul trimestru al anului trecut, datoria guvernamentală ca procent din PIB a crescut atât în zona euro (de la 86,1% la 100,5%), cât şi în UE (de la 79,2% la 92,9%).

La finalul trimestrului I din 2021, cel mai ridicat nivel al datoriei guvernamentale ca procent din PIB în rândul statelor membre UE se înregistra în Grecia (209,3%), Italia (160%), Portugalia (137,2%), Cipru (125,7%), Spania (125,2%), Belgia (118,6%) şi Franţa (118%), iar cel mai scăzut în Estonia (18,5%), Bulgaria (25,1%) şi Luxemburg (28,1%). Alte ţări cu un nivel relativ redus sunt: Suedia (40,3%), Danemarca (40,7%), Cehia (44,1%), Lituania (45,6%), Letonia (45,7%) şi România (47,7%).

 

Comparativ cu trimestrul IV al anului trecut, 23 de state membre au înregistrat o creştere a datoriei ca procent din PIB la finalul trimestrului I 2021, două o scădere, în timp ce în Slovacia şi Bulgaria nivelul datoriei a rămas stabil. Cel mai semnificativ avans al nivelului datoriei ca procent din PIB s-a înregistrat în Cipru (6,5 puncte procentuale – pp), Cehia (6,3 pp), Spania (5,3 pp), Slovenia (5,2 pp), Belgia (4,4 pp), Malta şi Italia (ambele cu 4,2 pp). Scăderi au fost în Lituania (minus 1,5 pp) şi Danemarca (minus 1,4 pp).

Comparativ cu primul trimestru din 2020, toate statele membre UE au raportat creşteri ale datoriei guvernamentale ca procent din PIB, la finalul trimestrului I din 2021. Cea mai mare creştere a fost în Cipru (29,5 pp), Grecia (28,6 pp), Spania (26,2 pp), Italia (22,1 pp) şi Portugalia (18 pp), cea mai redusă creştere fiind în Irlanda (1,7 pp), Suedia (4,5 pp), Bulgaria (5 pp), Olanda (5,6 pp), Finlanda (5,9 pp) şi Luxemburg (6 pp).

 

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi, despre aprobarea PNRR: Un efort diplomatic susținut la nivelul instituțiilor europene, care deschide un capitol istoric pentru România

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) salută aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României de către Comisia Europeană. 

„Ca președinte al Comisiei pentru Industrie Cercetare și Energie din Parlamentul European am fost printre cei care au întâmpinat-o astăzi pe Ursula von der Leyen la Guvern, alături de colegii mei eurodeputați și membrii Cabinetului condus de Florin Cîţu. Suntem la finalul unui efort diplomatic susținut la nivelul instituțiilor europene, care deschide un capitol istoric, fără precedent, pentru România. Suntem parteneri în demersul nostru la nivelul întregii Uniunii Europene pentru mărirea gradului de reziliența în fața provocărilor pe care viitorul ni le va aduce și relansarea economică a Europei. Mergem mai departe cu responsabilitate și mult curaj într-o Europă unită, digitală și rezistentă”, a scris deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook. 

 

Un moment istoric pentru cronologia apartenenței României la Uniunea Europeană a avut loc luni la București. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, în mod simbolic, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală. Acest plan a fost posibil ca urmare a acordului istoric Next Generation EU convenit de Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE la 21 iulie 2020, după patru nopti și patru zile de negocieri maraton, care prevede o punere în comun a datoriilor în virtutea solidarității și relansării economice și sociale europene, și ca urmare a întregului procesului decizional care a cuprins aprobarea Mecanismului de redresare și reziliență de către Parlamentul European și Consiliu.

Citiți și: Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

În prezența președintei Comisiei Europene, a președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Florin Cîțu, care au semnat simbolic PNRR, România a devenit cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare. Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce va fi aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

Sunt încântată să anunț aprobarea de către Comisia Europeană a Planului de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR. Fiind axate pe asigurarea tranziției verzi și a tranziției digitale și mergând de la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor până la îmbunătățirea conectivității și a competențelor digitale, măsurile prevăzute în plan au potențialul să producă o transformare autentică. Vă vom fi alături în anii următori pentru a ne asigura că investițiile și reformele ambițioase prevăzute în plan sunt implementate integral“, a spus von der Leyen.

Continue Reading

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda salută aprobarea PNRR: Să lăsăm generațiilor viitoare o Românie modernă și sustenabilă

Published

on

© European Union 2021/ Source : EP

Europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE) salută adoptarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României de către Comisia Europeană, considerând semnarea lui la București „un moment istoric pentru dezvoltarea României”.

„Comisia Europeană aprobă Planul Național de Redresare și Reziliență, prin care România va primi aproximativ 30 de miliarde de euro pentru reforme majore! Guvernul PNL, condus de prim-ministrul Florin Cîțu, în parteneriat cu președintele Klaus Iohannis, își asumă aceste reforme profunde în vederea relansării României și reconstrucției sale în urma pandemiei de COVID-19, astfel încât să lăsăm generațiilor viitoare o Românie modernă, sustenabilă și rezistentă în fața crizelor”, a transmis deputatul european. 

Un moment istoric pentru cronologia apartenenței României la Uniunea Europeană a avut loc luni la București. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, în mod simbolic, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală. Acest plan a fost posibil ca urmare a acordului istoric Next Generation EU convenit de Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE la 21 iulie 2020, după patru nopti și patru zile de negocieri maraton, care prevede o punere în comun a datoriilor în virtutea solidarității și relansării economice și sociale europene, și ca urmare a întregului procesului decizional care a cuprins aprobarea Mecanismului de redresare și reziliență de către Parlamentul European și Consiliu.

Citiți și: Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

În prezența președintei Comisiei Europene, a președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Florin Cîțu, care au semnat simbolic PNRR, România a devenit cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare. Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce va fi aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

Sunt încântată să anunț aprobarea de către Comisia Europeană a Planului de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR. Fiind axate pe asigurarea tranziției verzi și a tranziției digitale și mergând de la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor până la îmbunătățirea conectivității și a competențelor digitale, măsurile prevăzute în plan au potențialul să producă o transformare autentică. Vă vom fi alături în anii următori pentru a ne asigura că investițiile și reformele ambițioase prevăzute în plan sunt implementate integral“, a spus von der Leyen.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Președinta Comisiei Europene a felicitat România pentru includerea în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a unei reforme privind venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici, potrivit declarației de presă susținute luni, 27 septembrie, cu ocazia vizitei la București pentru aprobarea Planului. 

„Planul românesc îndeplinește criteriile foarte exigente pe care le-am stabilit împreună cu Consiliul. Acesta combină, pe de o parte, investițiile în tranziția ecologică și digitală și, pe de altă parte, abordează reformele care sunt necesare pentru a face față provocărilor structurale ale României. Astfel, de exemplu, pentru a pune finanțele publice pe o bază solidă, se investește într-o reformă a pensiilor și într-o administrație fiscală digitală. Și vă felicit sincer pentru că ați lucrat la venitul minim de incluziune, foarte important aici pentru a sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici”, a precizat aceasta.

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

În cadrul componentei 14, ca răspuns la recomandarea 3 din 2019 a Consiliului UE, din evaluarea semestrului european, este prevăzută o inițiativă de reformă a modului de stabilire a salariului minim în plată la nivelul economiei, începând cu anul 2023. Aceasta se va concretiza printr-o formulă de stabilire obiectivă a nivelului salariului minim în linie cu viitoarea Directivă/Regulament/Recomandare comunitară pentru stabilirea salariului minim la nivelul Statelor Membre. Partenerii sociali vor avea un rol pregnant, în procesul tripartit de consultare pentru actualizarea periodică a salariului minim. În plus, formula de calcul va fi bazată pe bunele practici de la nivel european, raportandu-se la indicatori precum salariul mediu și median din economie și rata inflației.

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NGEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026.

Ca parte a procedurii, Consiliul Uniunii Europene, care reunește statele membre, va avea acum la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu, așteptată spre finele lunii octombrie, ar permite plata a 3,6 de miliarde de euro către România sub formă de pre-finanțare. Această sumă reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Cristian Bușoi2 mins ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, despre aprobarea PNRR: Un efort diplomatic susținut la nivelul instituțiilor europene, care deschide un capitol istoric pentru România

Daniel Buda11 mins ago

Eurodeputatul Daniel Buda salută aprobarea PNRR: Să lăsăm generațiilor viitoare o Românie modernă și sustenabilă

COMISIA EUROPEANA17 mins ago

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

FONDURI EUROPENE23 mins ago

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

ROMÂNIA34 mins ago

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

COMISIA EUROPEANA56 mins ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

Daniel Buda2 hours ago

Daniel Buda: Orașele trebuie să fie implicate ca parteneri-cheie în gestionarea pandemiei COVID-19 și să orienteze societatea către o redresare favorabilă incluziunii, durabilă și rezilientă

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa

ROMÂNIA2 hours ago

Ministerul Inovării și Digitalizării organizează prima vizită de țară a experților externi, prin intermediul mecanismului de sprijin al politicilor (PSF)

INTERVIURI2 hours ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu | Cum va recupera România decalajul de peste jumătate de secol față de Vestul Europei în lupta cu cancerul de col uterin

COMISIA EUROPEANA17 mins ago

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

COMISIA EUROPEANA56 mins ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Klaus Iohannis a primit-o pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Președinta Comisiei Europene este în România pentru a semna PNRR

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI9 hours ago

Rareș Bogdan a fost ales prim-vicepreședinte al PNL pentru comunicare și relații internaționale: România are nevoie de reforme. Nimeni nu ne va ierta dacă nu facem investiții

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI22 hours ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ2 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU5 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru5 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

Team2Share

Trending