Prim-ministrul Poloniei Donald Tusk a criticat susținerea predecesorului său Mateusz Morawiecki pentru George Simion, după ce fostul premier polonez și actual președinte al Alianței Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) s-a aflat vineri la București alături de președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), care și-a depus candidatura pentru scrutinul prezidențial din luna mai la Biroul Electoral Central.

Donald Tusk a scris pe Facebook că România este un partener “cheie în apărarea graniței de est a Uniunii și NATO”, iar fostul premier Mateusz Morawiecki susține un candidat pro-rus și anti-european. „Nici măcar nu se mai prefac”, a scris premierul Poloniei.

“Morawiecki la București l-a susținut pe George Simion la alegerile prezidențiale din România. El este liderul partidului AUR deschis pro-rus și anti-european. România este un partener cheie în apărarea graniței de est a Uniunii și NATO. Nici măcar nu se mai prefac”, a precizat Donald Tusk.

Mateusz Morawieck a fost prim-ministru al Poloniei din 2017 până în 2023. Membru al partidului conservator Lege și Justiție (PiS), el a fost înlocuit în funcția de premier de Donald Tusk, liderul opoziției pro-europene. În februarie 2025, Mateusz Morawiecki a fost pus sub acuzare pentru abuz în serviciu, în legătură cu organizarea alegerilor prezidențiale din 2020.

În luna decembrie, la o săptămână după ce Curtea Constituțională din România a anulat alegerile prezidențiale pe fondul unor ingerințe externe și a unui proces electoral viciat, premierul Donald Tusk a denunțat interferența rusă în alegerile din România și a avertizat Moscova împotriva oricăror imixtiuni având în vedere că Polonia are alegeri prezidențiale în 2025, tot în luna mai. Primul tur este programat pentru data de 18 mai, când în România ar trebui să aibă loc cel de-al doilea tur de scrutin, iar turul al doilea al prezidențialelor din România ar urma să se desfășoare la 1 iunie.

Potrivit sondajelor, favorit pentru câștigarea alegerilor este primarul capitalei Varșovia, Rafal Trzaskowski, care candidează din partea Coaliției Civice a premierului Tusk. Trzaskowski a candidat și în 2020, dar a pierdut în fața președintelui Andrzej Duda, care acum nu mai are dreptul să candideze. Din partea PiS candidează istoricul Karol Nawrocki.

Președintele german Frank-Walter Steinmeier și-a exprimat îngrijorarea cu privire la consecințele asupra democrației pe care le are modificarea peisajului media, anunță DPA, citat de Agerpres.

Există o schimbare fundamentală în comunicarea politică, a declarat Steinmeier pentru ziarul Augsburger Allgemeine într-un interviu publicat sâmbătă.

”Dezbaterea se mută de la media de calitate la rețelele sociale – iar acest lucru schimbă profund democrația noastră”, a menționat oficialul german.

”Nu există nicio îndoială: climatul de socializare s-a schimbat în aproape toate democrațiile occidentale. Opiniile noastre se ciocnesc din ce în ce mai puternic. Rețelele de socializare funcționează pe principii de alb sau negru, da sau nu. Această pierdere a chibzuinței este îngrijorătoare. Rămâne de datoria noastră să pledăm neobosit pentru coexistența pașnică și să dăm un exemplu. În același timp, politicienii trebuie să acorde și mai multă atenție problemelor care îi preocupă pe cetățeni de ceva timp”, a semnalat președintele Germaniei.

Uniunea Europeană este prima jurisdicție din lumea care are un Act privind serviciile digitale care va reechilibra drepturile și responsabilitățile utilizatorilor, ale intermediarilor online, inclusiv ale platformelor online, precum și ale platformelor online foarte mari, și ale autorităților publice.

DSA conține obligații de diligență la nivelul UE care se vor aplica tuturor serviciilor digitale care conectează consumatorii la bunuri, servicii sau conținut, inclusiv noi proceduri pentru eliminarea mai rapidă a conținutului ilegal, precum și o protecție cuprinzătoare a drepturilor fundamentale ale utilizatorilor online.

În domeniul de aplicare al DSA intră diverse servicii de intermediere online. Obligațiile acestora în temeiul DSA depind de rolul, dimensiunea și impactul lor asupra ecosistemului online. Aceste servicii intermediare online includ:

• Serviciile intermediare care oferă infrastructură de rețea: Furnizorii de acces la internet, registratorii de nume de domenii;
• Servicii de găzduire, cum ar fi cloud computing și servicii de găzduire web;
• Motoare de căutare online foarte mari, cu peste 10 % din cei 450 de milioane de consumatori din UE și, prin urmare, cu o responsabilitate mai mare în ceea ce privește limitarea conținutului ilegal online;
• Platformele online care reunesc vânzătorii și consumatorii, cum ar fi piețele online, magazinele de aplicații, platformele de economie colaborativă și platformele de socializare;
  platformele online foarte mari, cu o rază de acțiune de peste 10 % din cei 450 de milioane de consumatori din UE, care ar putea prezenta riscuri deosebite în ceea ce privește diseminarea de conținuturi ilegale și prejudicii societale.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat poziția de negociere cu privire la regulamentul care va impune tarife pentru restul produselor agricole din Rusia și Belarus, precum și pentru anumite îngrășăminte pe bază de azot.

Potrivit unui comunicat al instituției europene, se așteaptă ca tarifele să reducă veniturile din exporturile rusești, limitând astfel capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul de agresiune împotriva Ucrainei.

Produsele agricole afectate de noile tarife reprezintă 15% din totalul importurilor agricole din Rusia (în 2023). Odată cu intrarea în vigoare a noilor tarife, toate importurile agricole din Rusia vor fi supuse tarifelor UE.

În 2023, importurile de îngrășăminte în cauză din Rusia reprezentau peste 25% din importurile totale ale Uniunii: aproximativ 3,6 milioane de tone în valoare de 1,28 miliarde de euro.

”Vom monitoriza cu atenție punerea în aplicare a acestor tarife pentru a ne asigura că industria de îngrășăminte și agricultorii din UE sunt protejați, reducând în același timp dependențele UE, menținând securitatea alimentară globală și slăbind și mai mult economia de război a Rusiei”, a decplarat Krzysztof Paszyk, ministrul dezvoltării și tehnologiei din Polonia, țară care asigură președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Tarifele urmăresc să reducă dependența de Rusia și Belarus, să stimuleze producția internă și să sprijine industria de îngrășăminte a UE, asigurându-se în același timp că Rusia nu beneficiază din punct de vedere comercial de continuarea exporturilor către Uniune.

Acestea vor permite, de asemenea, diversificarea aprovizionării din țări terțe pentru a crea o aprovizionare stabilă cu îngrășăminte și, în mod esențial, pentru a garanta că îngrășămintele rămân accesibile pentru agricultorii din UE.

Majorările tarifare pentru îngrășăminte vor avea loc treptat, pe parcursul unei perioade de tranziție de trei ani.

Propunerea include, de asemenea, măsuri de atenuare a impactului asupra agricultorilor din UE, în cazul unei creșteri semnificative a prețurilor la îngrășăminte.

Odată ce Parlamentul European își va fi adoptat poziția, ambele instituții vor trebui să convină asupra unui text comun. Consiliul va adopta apoi în mod formal regulamentul cu majoritate calificată.

Citiți și: UE propune tarife pentru produse agricole și îngrășăminte din Rusia și Belarus: Scopul nostru este de a slăbi și mai mult economia de război a Moscovei

Vestea vine după ce Consiliul Uniunii Europene a decis vineri să prelungească cu șase luni măsurile restrictive ce îi vizează pe cei responsabili pentru subminarea și amenințarea integrității teritoriale, suveranității și independenței Ucrainei.

Citiți și: Ursula von der Leyen anunță extinderea sancțiunilor UE împotriva Moscovei pentru alte 2.400 de persoane și entități rusești

Măsurile restrictive existente prevăd restricții de călătorie pentru persoanele fizice, înghețarea activelor și interdicția de a pune la dispoziția persoanelor și entităților enumerate fonduri sau alte resurse economice. Sancțiunile vor continua să se aplice la aproape 2 400 de persoane și entități vizate ca răspuns la agresiunea militară nejustificată și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei.