Energia electrică rezultată din surse nucleare a reprezentat în 2020 25% din producția totală de electricitate din Uniunea Europeană, adică 683.512 GWh, și a fost generată de 13 state membre care au astfel de capacități de producție, arată cele mai recente date publicate de Eurostat.
Cel mai mare producător de energie nucleară din Uniunea Europeană a fost Franța, această țară fiind responsabilă pentru 52% din producția totală de energie nucleară din UE ( 353 833 GWh), urmată de Germania (9%; 64 382 GWh), Spania (9%; 58 299 GWh) și Suedia (7%; 49 198 GWh).
Cele patru țări mai sus amintite generează împreună mai multe de trei sferturi din cantitatea totală de energie nucleară în UE.
În ceea ce privește România, centrala nucleară de la Cernavodă a produs în 2020 11.466 GWh, adică mai puțin decât Belgia (34.435 GWh), Cehia (30.043 GWh), Finlanda (23.291 GWh), Bulgaria (16.626 GWh) Ungaria (16.055 GWh) și Slovacia (15.444 GWh). Singurele țări din rândul celor cu capacitate de producție a energiei nucleare pe care România a reușit să le devanseze sunt Slovenia (6.353 GWh) și Țările de Jos ( 4.087 GWh).
La începutul anului 2020, 13 țări membre cu capacități de producție a energiei nucleare aveau în funcțiune 109 reactoare. În cursul anului 2020, trei reactoare nucleare au fost închise definitiv – două în Franța și unul în Suedia.
Cu toate acestea, Franța rămâne țara UE cea mai dependentă de energia nucleară, 67% din producția totală electricității produse în acest stat provenind din surse nucleare.
Acesteia i se alătură Slovacia, unde 54% din cantitatea de energie electrică este produsă în centrale nucleare, urmată de Ungaria (46%), Bulgaria (41%), Belgia (39%), Slovenia (38%), Cehia (37%), Finlanda (34%), Suedia (30%), Spania (22%), România (21%), Germania (11%) și Țările de Jos (3%).
În contextul în care criza prețurilor la energie s-a suprapus peste propunerile care pregătesc politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării pentru a reduce emisiile de CO2 cu 55% până în 2030, Franța, Slovenia, România și alte țări membre din Europa Centrală și de Est au semnat o declarație comună prin care au solicitat includerea energiei nucleare pe lista energiilor ”verzi”, descrisă drept ”un atu crucial şi fiabil pentru un viitor cu emisii reduse de carbon.”
În cadrul summitului Consiliului European din luna decembrie, președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene să includă “cât se poate de repede” energia nucleară și gazele naturale în actul delegat privind taxonomia pentru ca aceste surse de energie să fie “finanțabile prin bani europeni”, fiind considerate soluții intermediare pentru atingerea neutralității climatice.
Mesajul a fost ranforsat de premierul Nicolae Ciucă, cu prilejul primei sale vizite la Bruxelles după preluarea mandatului, insistențele primind un răspuns pozitiv din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în pofida opoziției Germaniei care respinge această idee, apreciind că energia nucleară nu înseamnă ”enegie verde”.
În acest context, Comisia Europeană a început pe 31 decembrie consultările cu Grupul de experți pentru finanțare durabilă al statelor membre și cu Platforma pentru finanțare durabilă cu privire la un proiect de text al unui act delegat complementar de taxonomie care să acopere anumite activități în domeniul gazelor și al energiei nucleare, dând astfel curs solicitărilor României, Franței și altor state UE care consideră crucială acceptarea gazelor naturale și a energiei nucleare pe lista investițiilor verzi ale Uniunii Europene, idee împărtășită și de comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton.
Țara noastră face deja pași în direcția creșterii ponderii energiei nucleare în mixul energetic.
Cu prilejul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26), Statele Unite și România au anunțat planurile de a construi în țara noastră, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, primul reactor modular de mici dimensiuni american (SMR), venind în completarea acordului interguvernamental semnat de Virgil Popescu în luna octombrie 2020 care oferă cadrul juridic necesar pentru cooperarea în domenii de importanță energetică pentru țara noastră, exemplu în acest sens fiind proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1.
De asemenea, cu prilejul aceleiași vizite de la finalul lui 2020, România a semnat un Memorandum de Înțelegere cu Exim US, în urma căruia țara noastră va obține o finanțare de 7 miliarde de dolari din SUA pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic – inclusiv energie nucleară și gaz natural lichefiat și din domeniul infrastructurii – rutieră, cale ferată, depozite de gaze.
La distanță de o lună, Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE, lucru ce a permis guvernelor României și Statelor Unite să semneze această înțelegere, la 9 decembrie 2020, la București.
În egală măsură, dezvoltarea proiectelor nuclearo-energetice de la Cernavodă și a celor din sectorul energiei nucleare civile se regăsesc pe lista obiectivelor Memorandumului de înțelegere, stabilit de țara noastră cu Canada, semnat la începutul lunii august 2021, consolidat la 30 noiembrie, în contextul Expoziţiei Nucleare Internaţionale (WNE), găzduită de capitala Franței.
