Connect with us

U.E.

Eurostat: Eradicarea sărăciei, sănătatea, calitatea educației și independența justiției mențin România la coada clasamentului european privind asigurarea unui viitor sustenabil

Published

on

©️ Calea Europeană

Uniunea Europeană a făcut progrese în ultimii cinci ani spre asigurarea unei Europe sustenabile în contextul îndeplinirii obiectivelor privind dezvoltarea durabilă până în 2030, obiective al căror țel per ansamblu este îmbunătățirea calității vieții tuturor și care prevăd schimbări legate de drepturi sociale, sănătate, mediu, economie, antreprenoriat, justiție și instituții consolidate, educație și formare sau reducerea inegalităților, potrivit ultimelor date publicate de Eurostat în baza unui document de reflecție pe această temă publicat de Comisia Europeană.

Cu toate acestea, deși toate statele membre au înregistrat progrese în legătură cu cele 17 obiective de dezvoltare la care face referire documentul Comisiei, România se află în continuare printre statele în care saltul calitativ către un viitor sustenabil pentru cetățeni a fost mai timid. Mai jos, puteți consulta situația țării noastre cu referire la patru obiective privind dezvoltarea durabilă până în 2030.

Eradicarea sărăciei în UE

Obiectivul privind eradicarea sărăciei în UE  prevede prosperitate comună și cel puțin un nivel de bază de viață și prestații pentru protecția socială pentru toți oamenii, inclusiv pentru cei mai săraci și cei mai vulnerabili. Pentru a impulsiona oamenii să se ridice din sărăcie, statele membre trebuie să asigure drepturi egale și acces la resursele economice și naturale, precum și la tehnologie, proprietate și servicii de bază și financiare. De asemenea, obiectivul prevede sprijinirea comunităților afectate de conflicte și dezastre legate de climă și subliniază angajamentul politicilor și mobilizarea resurselor ca pârghii esențiale pentru accelerarea eradicării sărăciei.

România are al doilea cel mai ridicat nivel al riscului de sărăcie și excludere socială în rândul populației din UE, după Bulgaria (38,9%), cu un procent de 35,7% în condițiile în care media europeană este de 22,4%. 

Cu toate acestea, dacă ne uităm la condițiile de trai din locuințe, România se situează aproape de coada clasamentului statelor membre în care oamenii trăiesc în condiții precare, cu un procent de doar 11,1% raportat la totalul populației și în condițiile în care media europeană este de 13,3%, iar cele mai afectate state, precum Cipru (29,3%), Portugalia (25,5%) și Ungaria (24,8%) înregistrează niveluri duble ale precariății condițiilor de trai din gospodării. 

Sănătate și bunăstare 

Obiectivul privind asigurarea sănătății și bunăstării fizice a cetățenilor europeni își propune să asigure sănătatea și starea de bine pentru toate vârstele, prin îmbunătățirea sănătății actului de reproducere sau sănătății mamei și copilului; stoparea epidemiilor și a bolilor transmisibile majore; și reducerea bolilor netransmisibile și mentale. Principalele premise pentru îndeplinirea acestor obiective sunt acoperirea universală a sănătății; accesul la servicii de îngrijire a sănătății sexuale și de reproducere și la medicamente și vaccinuri sigure, accesibile și eficiente pentru toți. 

În acest caz, Eurostat traduce obiectivul prin raportarea la speranța la viață la naștere (numărul mediu de ani pe care o persoană se poate aștepta să-l trăiască  de la naștere dacă este supus condițiilor actuale de mortalitate pe tot restul vieții) și neîndeplinirea nevoilor de a se supune unor controale și îngrijiri medicale.

În România, speranța de viață la naștere este de 75,3 ani, mult mai mică comparativ cu media europeană de 81 de ani. În plus, în România, speranța de viață la naștere este mai mare cu 7,4 ani pentru femei față de bărbați, țara noastră situându-se astfel în top cinci state membre ale UE în care se înregistrează diferențe seminificative între cele două genuri. 

În ceea ce privește efectuarea controalelor și tratamentelor necesare, românii cu vârste de peste 16 ani au raportat unul dintre cele mai ridicate niveluri din UE privind nesatisfacerea nevoilor medicale, cu un procent de 4,6% din totalul populației adulte. România este depășită în acest clasament de Estonia (11,8%), Grecia (10%) și Letonia (6,2%). 

Educație de calitate

Obiectivul caută să asigure accesul la o educație echitabilă și de calitate în toate etapele vieții. Pe lângă calificările formale,  este necesară creșesterea numărului tinerilor și adulților care au competențe relevante pentru ocuparea forței de muncă, locuri de muncă decente și antreprenoriat. 

În acest caz, Eurostat ia ca indicator numărul celor care abandonează formele de educație terțiară și de pregătire în muncă din categoria tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 ani.

În România, numărul celor care nu mai urmează nicio formă de pregătire sau care abandonează formele de educație terțiară și de pregătire este de 16,4% raportat la categoria de vârstă menționată.  Comparativ cu media europeană de 10,6%, procentul atribuit României o situează în top 3 state membre în care tinerii între 18 și 24 de ani nu mai urmează sau renunță la pregătirea adițională educției primare și secundare în vederea inserției pe pe piața muncii, după Spania (17,9%) și Malta (17,5%). 

De asemenea, în România, procentul de tineri între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și care nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) este al patrulea cel mai ridicat din UE, situându-se la 17%, după Italia (23,4%), Grecia (19,5%) și Bulgaria (18,1%). Media europeană este de 12,9%. 

Pace, justiție și instituții consolidate

Obiectivul prevede asigurarea unor societăți pașnice și inclusive bazate pe respectarea drepturilor omului, a statului de drept, pe protecția celor mai vulnerabili și pe buna guvernare la toate nivelurile. De asemenea, prevede instituții transparente, eficiente și responsabile, care promovează legi și politici nediscriminatorii, combate corupția, mita și criminalitatea organizată și previn violența, terorismul și criminalitatea. 

Potrivit Eurostat care citează Transparency International, în ceea ce privește indicele percepției corupției, în România, cetățenii consideră că trăiesc într-o țară destul de coruptă, cu 47 de puncte pe o scară de la 0 la 100, unde 0 înseamna ,,foarte corupt” și 100 ,,deosebit de curat”. La polul opus, se află cetățeni din state membre precum Danemarca, Finlanda și Suedia, care consideră că țara lor este foarte puțin coruptă, cu peste 85 de puncte raportat la nivelul percepției. 

De asemenea, în ceea ce privește independența sistemului judiciar, în România doar 40% din totalul populației consideră că justiția este cât de cât independentă, percepție care diferă foarte mult față de cea a cetățenilor din state membre precum Danemarca, Austria, Finlanda și Suedia, unde peste 80% din populație consideră că sistemul de justiție este complet independent. În acest caz, media UE se situează la 56% din totalul populației. 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Presa germană: Uniunea Europeană a tăiat 75% din fodurile europene dedicate asistenței de preaderare pentru Turcia

Published

on

© Wikipedia

Uniunea Europeană a redus dramatic în acest an fondurile dedicate asistenței de preaderare pentru Turcia, ca urmare a unei dispune legate de forajele de gaze naturale din Marea Mediterană și din cauza ofensivei militare a Ankarei în Siria, conform unor relatări din presă, citate de DPA, potrivit Agerpres și Deutesche Welle.

Uniunea Europeană a decis să reducă cu 75% suma alocată iniţial pentru anul 2020 pentru Turcia, scrie Borrell, potrivit sursei citate. Borrell a justificat reducerile invocând forajele neautorizate de gaze naturale efectuate de Turcia în largul coastei Ciprului, stat membru al UE, şi operaţiunea armatei Turciei în nord-estul Siriei, care a început în octombrie 2019.

Astfel, Turcia va primi doar 168 de milioane de euro în cadrul mecanismului Instrumentul pentru Asistenţă de Preaderare (IAP). Din această sumă, 150 de milioane de euro sunt destinate întăririi democraţiei şi statului de drept, iar restul de 18 milioane sunt alocate dezvoltării rurale.

Tăierile nu afectează plăţile făcute de Uniunea Europeană în cadrul acordului cu Turcia pe tema refugiaţilor, au transmis sâmbătă mai multe ziare care fac parte din consorţiul media german Funke Media Group şi care citau o scrisoare redactată de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell şi adresată Parlamentului European.

Amintim că UE şi Turcia au încheiat în luna martie a anului 2016 un acord prin care Ankara s-a angajat să limiteze fluxul de migranți, iar UE i-a promis în schimb un ajutor financiar iniţial de 3.5 miliarde de euro, liberalizarea regimului de vize şi deblocarea procesului de aderare a Turciei la UE, precum şi preluarea direct din Turcia a unui număr de migranţi sirieni echivalent cu cel al migranţilor returnaţi din Grecia către teritoriul turc.

Negocierile au ajuns însă în impas ca urmare a conturării unui regim autoritar condus de Recep Tayyip Erodgan, prin epurări în masă după puciul din iulie 2016, și schimbarea Constituției, în aprilie 2017, prin care liderul de la Ankara a primit puteri sporite.

Turcia a semant în anul 1963 un acord de asociere cu predecesorul Uniunii Europene, Comunitatea Economică Europeană. Aceasta a primit statutul de țară candidată în 1999.

În cadrul reuniunii sale din 16-17 decembrie 2004, Consiliul European a decis că Turcia îndeplinește în mod suficient criteriile pentru deschiderea negocierilor de aderare.

Negocierile de aderare au fost lansate la 3 octombrie 2005, în cadrul unei conferințe interguvernamentale (CIG). La 3 octombrie 2005, Consiliul a convenit, de asemenea, asupra unui cadru pentru negocierile cu Turcia.

Continue Reading

U.E.

Frontex: Numărul migranților ilegali care au ajuns în 2019 în UE a atins cel mai scăzut nivel din 2013 până în prezent, în vreme ce numărul expulzărilor a fost în creștere

Published

on

Aproximativ 139.000 de sosiri ilegale de migranți au fost înregistrate în Uniunea Europeană în 2019, înregistrându-se astfel cel mai scăzut nivel din 2013 până în prezent, în vreme ce expulzările spre statele de origine ale migranților sunt în creștere, a anunțat vineri Agenția Europeană pentru Garda de Frontieră și Coastă (Frontex), potrivit AFP, citat de Agerpres.

Scăderea sosirilor de migranți la frontierele externe, care s-au diminuat cu 92%, raportat la vârful înregistrat în 2015, se datorează, în primul rând, ” unei scăderi pe rutele de migraţie din centrul şi vestul zonei mediteraneene”, a dezvăluit Fabrice Leggeri, directorul Frontex, în timpul unei conferinţe de presă la Bruxelles.

Dimpotrivă, estul zonei meditaneene a cunoscut o creștere a trecerilor de migranți cu 46%, în raport cu 2018, care se ridică la 82.000. O astfel de tendință a fost constatată la frontierele Croației și Ungariei, conform unui bilanț provizoriu.

Majoritatea migranţilor care folosesc rutele din centrul zonei mediteraneene şi din Balcani sunt afgani şi sirieni. Afganii reprezintă de altfel prima naţionalitate (aproape un sfert) dintre cei care sosesc în Uniunea Europeană.

La polul opus, numărul de expluzări a migranților ilegali spre țările lor de origine a ajuns la 15.850 în 2019, număr care, potrivit lui Leggeri, nu a fost niciodată atât de mare.

Aceste operaţiuni de expulzare, coordonate de Frontex, se fac în special prin zboruri charter, dar şi, din 2018, la bordul unor avioane comerciale. Ţările care au recurs cel mai mult la aceste operaţiuni sunt Germania, Italia, Franţa şi Belgia, în timp ce principalele ţări de destinaţie sunt Albania, Tunisia şi Georgia.

Frontex a realizat aproape 600 de zboruri de supraveghere – pentru a detecta traficul de migranţi, dar şi ambarcaţiunile în derivă pe mare – deasupra zonei mediteraneene centrale, Mării Egee, Mării Negre, Mării Adriatice şi Mării Baltice, dar şi deasupra frontierelor terestre ale Poloniei, Slovaciei, Croaţiei şi Ungariei.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Consumatorii vor fi mai bine protejați. Noile norme europene, prin care Comisia Europeană și autoritățile naționale pentru protecția consumatorilor vor fi mai bine înzestrate cu noi seturi de competențe și mijloace de cooperare, au intrat în vigoare

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a salutat intrarea în vigoare a noului regulament privind măsurile de cooperare în materie de protecție a consumatorilor, prin care Bruxelles-ul urmărește să îmbunătățească modul în care Comisia și autoritățile statelor membre pot colabora pentru a pune capăt practicilor necorespunzătoare împotriva consumatorilor, de a le permite autorităților să detecteze neregulile și să ia măsuri, informează Executivul european printr-un comunicat.

”UE are cele mai stricte norme de protecție a consumatorilor din lume. Acum vom accelera punerea lor în aplicare. Fac apel la statele membre să aplice fără ezitare noile instrumente.”, a precizat Vera Jourova, vicepreșdintele pentru valori și transparență.

La rândul său, comisarul european pentru Justiție a declarată că ”aceste norme reprezintă un nou pas în direcția protejării consumatorilor europeni. Comisia și autoritățile naționale pentru protecția consumatorilor sunt de acum mai bine înzestrate cu noi seturi de competențe mijloace de cooperare. Indiferent de locul în care își desfășoară activitatea sau statutul profesioniștilor din cadrul pieței interne, va fi mai dificil să se evite normele.”

120.000 de cereri au fost trimise către Centrele Europene ale Consumatorilor, majoritatea referindu-se la cumpărăturile online, și aproximativ 40% dintre consumatori au fost nemultumiți de modul în care comercianții le-au soluționat plângerile.

Noul regulament va spori prerogativele autorităților naționale relevante, printre ele regăsindu-se competența de achiziționa produse în vederea testării, de a folosi metoda ”clientului misterios”, precum și de a investiga fluxurile financiare pentru a descoperi comercianții necinstiți și frauda online.

De asemenea, noile norme îi vor permite Comisiei să alerteze cu mai multă ușurință autoritățile naționale și să le coordoneze acțiunile de soluționare a problemelor în materie de consum care afectează majoritatea consumatorilor europeni.

Datorită unui nou sistem informatic susținut de Sistemul de informare al pieței interne (IMI – Internal Market Information System) al Comisiei, centrele europene ale consumatorilor, organizațiile de consumatori și organizațiile profesionale vor putea să transmită oficial alerte cu privire la noile amenințări apărute pe piață. Aceste informații vor putea fi utilizate direct de către autoritățile de aplicare a legii.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending