Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a avertizat Iranul să “încheie un acord” înainte să fie “prea târziu”, după ce Israelul a bombardat instalații nucleare iraniene și a ucis oficiali de rang înalt ai regimului, în cursul nopții.

“Au existat deja moarte și distrugere pe scară largă, dar încă mai este timp ca acest masacru — următoarele atacuri deja planificate fiind și mai brutale — să ia sfârșit. Iranul trebuie să încheie un acord, înainte să nu mai rămână nimic”, a scris Trump în primele ore ale dimineții de vineri pe rețeaua sa socială, Truth Social.

Israelul a lansat un atac masiv asupra Iranului în noaptea de joi spre vineri, vizând inclusiv instalații nucleare, oficiali ai regimului, lideri militari și oameni de știință cheie din domeniul atomic, relatează Politico Europe.

Potrivit unui purtător de cuvânt al armatei israeliene, Teheranul a ripostat cu peste 100 de drone.

Loviturile au stârnit temeri că Orientul Mijlociu riscă să alunece într-un nou război regional catastrofal.

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a condamnat vineri Israelul și a avertizat că “regimul sionist și-a pregătit un destin amar și dureros”.

Trump a declarat că “a oferit Iranului șansă după șansă să încheie un acord” pentru a-și închide programul nuclear, dar că „oricât de mult s-au străduit, oricât de aproape au ajuns, pur și simplu nu au reușit”.

“Le-am spus că va fi mult mai rău decât orice cunosc, au anticipat sau li s-a spus, că Statele Unite fabrică cel mai bun și mai letal echipament militar din lume, CU MULT, și că Israelul deține deja o mare parte din acesta, cu mult mai mult pe drum”, a adăugat el.

“Linii dure” ale regimului iranian nu au dat ascultare avertismentelor, a scris Trump, “iar acum sunt toți MORȚI, și va fi și mai rău!”

Escaladarea dramatică i-a șocat pe liderii internaționali. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a calificat situația drept “profund îngrijorătoare” și a cerut tuturor părților să dea dovadă de reținere, să detensioneze și să evite orice represalii.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat că este “crucial” ca aliații Israelului să lucreze pentru detensionarea conflictului. “Cred că aceasta este acum prima prioritate”, a declarat Rutte jurnaliștilor în cadrul unei conferințe de presă la Stockholm.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că regretă faptul că întâlnirea sa din Biroul Oval cu președintele Donald Trump de la sfârșitul lunii februarie a scăpat de sub control, dar a explicat că nerăbdarea sa de a ajunge la „decizii concrete” în timpul războiului a dus la acest conflict, scrie Politico Europe. 

„Pur și simplu nu avem atât de mult timp în viețile noastre. Eu am vrut decizii concrete. Nu am reușit să luăm anumite decizii, decizii extrem de importante. Nu știu dacă America era pregătită sau nu să abordeze aceste probleme. Eu trebuie să rezolv această problemă a războiului. Vedeți, timpul este foarte prețios. Nu timpul meu personal, ci timpul țării mele”, a declarat Zelenski miercuri, într-un interviu acordat la Odesa rețelei Axel Springer Global Reporters, din care face parte și Politico. 

Zelenski a mai spus că i-a plăcut mult mai „mult” întâlnirea tête-à-tête cu Trump, desfășurată două luni mai târziu, în marja funeraliilor Papei Francisc la Vatican. 

„Am putut discuta mult mai multe lucruri decât la cealaltă întâlnire, care mi s-a părut că a durat o eternitate”, a spus Zelenski descriindu-l pe Trump ca fiind „prietenos”.

„Relațiile dintre țările noastre nu sunt pe deplin echilibrate, dar asta ține de trecut”, a declarat Zelenski. „Iar astăzi trebuie să facem tot ce ne stă în putere pentru ca următoarea întâlnire din Biroul Oval să fie un succes pentru ambele țări. Viața multor oameni depinde de asta. Iar pacea depinde de asta. Multe țări din Europa depind de existența securității și păcii în Ucraina. Securitatea și stabilitatea multor țări europene depind de acest lucru.”

Având în vedere că Trump ar putea să-și reconsidere abordarea, Zelenski a presat Casa Albă să mențină un sentiment de urgență și să intensifice presiunea asupra Moscovei.

„Este important să impunem sancțiuni. Nu ar trebui să… jucăm după regulile lui Putin. Este important să impunem sancțiuni și să-l forțăm pe Putin să accepte un armistițiu, astfel încât să putem discuta despre încheierea războiului”, a declarat Zelenski.

El va avea ocazia să facă un nou apel direct către Trump săptămâna viitoare, când este programat să participe la summitul liderilor G7 din Canada. 

Săptămâna trecută, cancelarul german Friedrich Merz l-a îndemnat, în Biroul Oval, pe președintele american Donald Trump să pună presiuni suplimentare la adresa Moscovei pentru a pune capăt războiului pe care Rusia l-a declanșat în Ucraina, în vreme ce liderul de la Casa Albă a declarat că ar fi mai bine să lăsăm Ucraina și Rusia „să se lupte pentru o vreme” decât să urmărim un acord de pace imediat.

În interviul de miercuri, Zelenski a declarat că Trump rămâne figura cheie care poate pune capăt războiului și l-a îndemnat pe președintele american să permită avansarea proiectului de lege privind sancțiunile.

„Puterea sancțiunilor, cât de puternic va fi pachetul de sancțiuni, depinde de el”, a spus Zelenski. „Viteza cu care se iau deciziile depinde de el; nu vedem nicio rezistență din partea senatorilor, de exemplu. Dimpotrivă, majoritatea este în favoarea acestui proiect.”

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, a avut o întâlnire cu emisarul președintelui american Donald Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, cu care a discutat despre colaborarea dintre UE și SUA ”pentru a pune capăt războiului” provocat de Rusia.

It takes two to want peace.
But Russia shows no readiness for it.

The only way to make Russia negotiate seriously is by increasing the pressure.

In my meeting with @generalkellogg, we discussed working together to end Russia’s war. pic.twitter.com/pUQcSqSV8C

— Kaja Kallas (@kajakallas) June 11, 2025

„Este nevoie de doi pentru a dori pacea. Dar Rusia nu arată nicio disponibilitate pentru aceasta. Singura modalitate de a face Rusia să negocieze serios este creșterea presiunii”, a menționat Kallas într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare X.

Întâlnirea dintre cei doi are loc înainte de summitul NATO de la Haga, din 24-25 iunie, la care va participa și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, unde se va discuta despre viitorul finanțării și priorităților Alianței, continuarea sprijinului pentru Ucraina fiind, de asemenea, printre teme.

Citiți și: “Suntem cu toții pe flancul estic. Nu mai există Est sau Vest, ci doar NATO”, afirmă Mark Rutte într-un avertisment că Rusia ar putea ataca NATO în cinci ani: Rusia produce muniție în trei luni cât NATO într-un an

Până atunci, liderii din cadrul G7 se vor întâlni în regiunea canadiană Alberta, în acest weekend, fiind așteptați și reprezentanți ai altor economii precum India, Brazilia, Mexic și Ucraina.

În preambulul acestui summit, Uniunea Europeană a propus un nou pachet de sancțiuni contra Kremlinului ce urmărește, printre altele, și o scădere a plafonului de preț pentru petrol, de la 60 de dolari, cât este în prezent, la 45 de dolari.

Citiți și: Înaintea summitului G7, UE propune un nou pachet de sancțiuni contra Rusiei ce include, printre altele, scăderea plafonului de preț pentru petrol, interzicerea operațiunilor care vizează Nord Stream 1 și 2

În pachetul de măsuri ce prevedere o extindere a sancțiunilor asupra flotei fantomă a Rusiei, asupra băncilor din această țară, precum și interdicții de export și de tranzacții cu companii ce ar putea avea legătură cu Nord Stream 1 și Nord Stream 2, Uniunea Europeană motivează că o diminuare a plafonului de preț pentru petrol ar însemna o adaptare la realitățile dinamice de pe piață, barilul de petrol comercializându-se în ultimul timp sub pragul actual de 60 de dolari, intrat în vigoare în decembrie 2022.

Cu ocazia întâlnirii miniștrilor Finanțelor din G7, partea americană și-a arătat reticența față de reducerea plafonului de preț, argumentând că scăderea prețurilor petrolului afectează deja Rusia.

Până în prezent, Donald Trump a refuzat să aplice noi sancțiuni împotriva Rusiei, chiar dacă retorica sa față de Vladimir Putin s-a înăsprit din cauza ritmului lent al negocierilor și a avalanșei continue de atacuri împotriva orașelor ucrainene.

Senatorul american Lindsey Graham, apropiat al lui Trump, a efectuat recent un turneu în Europa pentru a prezenta o propunere de a impune țărilor care cumpără combustibili fosili din Rusia un tarif de 500%, dar Casa Albă nu a susținut încă această idee.

Poziția lui Trump ar putea influența și dezbaterile de la Bruxelles, deoarece este necesară unanimitatea celor 27 de state membre pentru a aproba cel de-al 18-lea pachet.

În ultimele luni, Ungaria și Slovacia și-au intensificat criticile la adresa sancțiunilor, susținând că acestea aduc mai multe prejudicii economiei blocului decât Rusiei.

La începutul acestui an, Ungaria a amenințat că va bloca reînnoirea tuturor sancțiunilor sectoriale, o experiență fără precedent care a determinat oficialii să înceapă să lucreze la scurtături juridice, în special în vederea protejării activelor înghețate ale Rusiei, estimate la 210 miliarde de euro.

La rândul său, Slovacia a amenințat că ar putea bloca următorul pachet de sancțiuni propus de Uniunea Europeană împotriva Rusiei dacă Comisia Europeană nu oferă o soluție la îngrijorările privind aprovizionarea cu energie.