Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, a avut joi o întâlnire, la Bruxelles, cu ministrul agriculturii și industriei alimentare din Republica Moldova, Bolea Vladimir Iosif, întrevedere în cadrul căreia cei doi au avut ”discuții consistente și aplicate despre cele mai recente evoluții ale relației Uniunii Europene” cu această țară, cu accent pe situația fermierilor și a agriculturii.

”Seceta, criza energetică, lipsa inputurilor din agricultură şi conflictul din Ucraina reprezintă riscuri și provocări pentru fermieri, indiferent dacă vorbim despre cei din interiorul Uniunii Europene sau din Republica Moldova. Situația ne cere să acționăm si să venim cu soluții. Moldova urmează parcursul european. Domnul ministru și-a exprimat intenția de a alinia agricultura țării la standardele europene. Subiectele precum Farm to Fork sau reducerea îngrășămintelor au reprezentat de asemenea puncte importante ale agendei noastre”, a oferit detalii suplimentare Daniel Buda, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a punctat că ”UE, România și statele membre sunt unite în sprijinul lor pentru Republica Moldova, susținând atât procesul de aderare al acesteia, cât și economia în contextul actual și provocările din regiune. Printre mijloacele de sprijin acordate se numără: Mecanismul de Protecție Civilă al UE, Asistența Macrofinanciară Acordată sau liberalizarea temporară a comerțului în privința produselor care nu sunt deja complet liberalizate”.

Pentru ca ”solidaritatea să devină noua realitate”, Daniel Buda a evidențiat că ”relația Uniunii Europene cu Republica Moldova trebuie să treacă la următorul pas, iar sprijinul în redeschiderea discuțiilor privind liberalizarea comerțului cu Uniunea Europeană prin eliminarea contingentelor tarifare pentru produsele moldovenești pe piața UE trebuie să fie următorul pas”.

”Sunt convins că dialogul dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova se va intensifica și mai mult, iar noi, de la nivelul instituțiilor europene trebuie să facem tot posibilul să facilităm dialogul și cooperarea”, i-a dat asigurări eurodeputatul oficialului moldovean.

Ministrul de interne Lucian Bode a participat, joi, la reuniunea informală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne de la Stockholm, context în care a avut o întrevedere cu omologul suedez, țară care deține președinția Consiliului UE, și cu omologul austriac, cel care în decembrie anul trecut a votat împotriva aderării României la spațiul Schengen.

“I-am cerut ca Austria să revină la sprijinul constant arătat față de aderarea României”, a afirmat Bode despre întâlnirea cu ministrul de interne, Gerhard Karner, potrivit unei postări publicate pe pagina de Facebook de a ministrului

“În ceea ce privește relația cu Austria, am discutat cu omologul meu austriac, Gerhard Karner, și sunt încrezător că în perioada următoare vom relua dialogul bilateral, întrucât România are o așteptare legitimă ca Austria să își reconsidere poziția exprimată la vot în luna decembrie a anului trecut. Totodată, i-am cerut ca Austria să revină la sprijinul constant arătat față de aderarea României, astfel încât procesul de aderare la spațiul Schengen să se finalizeze cât mai curând posibil. Cu atât mai mult cu cât noile date prezentate la Stockholm de către agenția europeană FRONTEX confirmă încă o dată că România nu se află pe principala rută de migrație din Balcani”, a scris, pe Facebook, ministrul Lucian Bode.

Citiți și Consiliul JAI se reunește în Suedia pentru prima oară după respingerea aderării României la Schengen. România promite să continue discuțiile pentru identificarea unei soluții

Despre întâlnirea cu omologul suedez, ministrul de interne a precizat că i-a solicitat acestuia un plan concret pentru deblocarea dosarului Schengen în perioada următoare.

“Mă bucur că Președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene se va implica activ în favoarea României, extinderea spațiului Schengen fiind una dintre prioritățile anunțate. Un prim pas important a fost făcut deja și apreciez decizia Președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene de a demara de îndată consultări cu toți partenerii europeni în vederea identificării modalităților concrete de a debloca acest dosar”, a mai scris ministrul de Interne.

Lucian Bode a participat, joi, la Stockholm la secțiunea afaceri interne a Consiliului informal Justiție și Afaceri Interne, organizat de Președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene.

“Alături de miniștrii afacerilor interne din statele membre și partenerii europeni am abordat subiecte deosebit de importante pentru România și pentru Uniunea Europeană, precum combaterea criminalității organizate și reducerea migrației ilegale către UE și, evident, aderarea României la spațiul Schengen. În dialogul cu partenerii europeni am adus în discuție subiectul care ne preocupă cel mai mult în momentul de față – aderarea României la spațiul Schengen. În context, am subliniat că România a îndeplinit și îndeplinește în continuare toate condițiile de aderare și am cerut soluționarea acestui dosar cât mai curând posibil. Până la luarea deciziei de aderare, am transmis tuturor partenerilor europeni determinarea României de a continua implementarea la cele mai înalte standarde a tuturor condițiilor de aderare, așa cum au constatat partenerii europeni în cadrul celor 2 exerciții de evaluare voluntară din România”, a mai spus ministrul de interne.

Astăzi, 26 ianuarie, a fost lansată Platforma de coordonare a donatorilor multiagenție pentru sprijinirea procesului de reparații, redresare și reconstrucție din Ucraina, informează Comisia Europeană. Aceasta va permite o coordonare strânsă între donatorii internaționali și organizațiile financiare internaționale și va asigura că sprijinul este oferit într-un mod coerent, transparent și responsabil.

Prima reuniune a Platformei de coordonare a donatorilor, desfășurată prin videoconferință, a reunit oficiali la nivel înalt din Ucraina, UE, țările G7, precum și instituții financiare precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială. Alți donatori se vor putea alătura platformei în timp.

Reuniunea dă startul unui proces mai amplu, cu scopul de a asigura o mai bună coordonare între toți actorii-cheie care oferă sprijin financiar pe termen scurt, dar și asistență pe termen lung pentru faza de reconstrucție, pe baza rezultatelor conferințelor de la Lugano, Berlin și Paris, pentru a contribui la reducerea decalajului dintre nevoi și resurse.

UE este hotărâtă să continue să joace un rol major în sprijinul unui proces de redresare și de reconstrucție în Ucraina care să fie ferm ancorat în parcursul său în UE, asigurându-se că investițiile merg mână în mână cu reformele.

Până în prezent, UE, statele sale membre și instituțiile financiare europene au pus la dispoziția Ucrainei până la 49 miliarde de euro sub formă de asistență financiară, sprijin bugetar, asistență de urgență, umanitară și militară.