Connect with us

U.E.

Eurostat: Femeile din România trăiesc cu până la 7,4 ani mai mult decât bărbații, diferența fiind de doar 5,2 ani la nivelul UE

Published

on

© pasja1000/Pixabay

Speranța de viață la naștere în Uniunea Europeană (UE) a fost estimată la 80,9 ani în 2017, ajungând la 83,5 ani pentru femei și 78,3 ani pentru bărbați, cu o diferență de 5,2 ani între cele două categorii de gen, potrivit datelor publicate joi de Eurostat, biroul statistic al UE. 

În toate statele membre ale UE, speranța de viață la naștere este mai mare pentru femei decât pentru bărbați, deși dimensiunea decalajului variază considerabil. Cele mai mari diferențe dintre sexe sunt în Letonia (9,9 ani), Lituania (9,8 ani) și Estonia (8,8 ani). Cele mai mici diferențe sunt în Suedia (3,3 ani) și în Țările de Jos (3,2 ani).

Speranța de viață la naștere este numărul mediu de ani pe care o persoană se poate aștepta să-l trăiască  de la naștere dacă este supus condițiilor actuale de mortalitate pe tot restul vieții.

În România, speranța de viață la naștere este mai mare cu 7,4 ani pentru femei față de bărbați, țara noastră situându-se astfel în top cinci state membre ale UE în care se înregistrează diferențe seminificative între cele două genuri. 

Citiți și Eurostat: România, printre țările cu cea mai crescută rată a mortalității infantile și cea mai scăzută speranță de viață la naștere din UE în 2017

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Solidaritate europeană: Germania a admis deja în spitale peste 100 de pacienți din alte țări UE și așteaptă și pacienți din Spania

Published

on

© Auswaertiges Amt/ via Luftwaffe

Spitalele din Germania au preluat 113 pacienţi infectaţi cu noul coronavirus din state partenere din Uniunea Europeană, informează DPA.

Dintre pacienţi, 85 provin din Franţa, 26 din Italia şi doi din Olanda, a declarat Ministerul german de Externe pentru DPA, informează Agerpres.

Unii dintre aceştia au fost transportaţi de forţele aeriene germane. 

Alte 81 de paturi pe tot cuprinsul Germaniei au fost rezervate pentru bolnavi din Italia şi 13 pentru pacienţi din Franţa.

Germania a fost prima țară europeană care și-a manifestat solidaritate cu Italia și trimis Romei 7 tone de măști și alte echipamente de protecție. De asemenea, Germania a livrat 300 de ventilatoare Italiei.

Autorităţile germane au declarat că au oferit şi Spaniei locuri la terapie intensivă, însă guvernul spaniol nu a răspuns încă, concentrându-se pe redistribuirea pacienţilor pe teritoriul spaniol.

O iniţiativă de ajutor din partea sectorului privat a grupului de clinici Helios a trimis o echipă de cinci medici şi o asistentă, precum şi ventilatoare, luni la Madrid.

De asemenea, o echipă de medici şi asistente de la Spitalul Universitar din Jena se află la Napoli de miercuri.

Italia și Spania sunt cele mai afectate țări din Uniunea Europeană de pandemia cu noul coronavirus. Italia înregistrează peste 110.000 de cazuri, iar Spania peste 104.000. Urmează Germania (cu peste 78.000 de cazuri), Franța (peste 57.000 de cazuri), Belgia și Olanda (cu peste 13.000 de cazuri)

Continue Reading

U.E.

Germania, Franța și alte 11 țări UE cer limitarea măsurilor de urgență privind COVID-19 la strictul necesar și susțin o monitorizare din partea Comisiei Europene

Published

on

Guvernele din 13 state membre ale Uniunii Europene s-au declarat miercuri “profund îngrijorate” de riscul încălcării principiilor statului de drept, democrației și drepturilor fundamentale care decurg din adoptarea anumitor măsuri de urgență, într-o reacție indirectă la decizia de luni a Parlamentului Ungariei prin care premierului Viktor Orban i-au fost acordate puteri aproape nelimitate pe timpul stării de urgență cauzate de noul coronavirus.

Guvernele din Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia au transmis că “în această situație fără precedent, este legitim ca statele membre să adopte măsuri extraordinare pentru a-și proteja cetățenii și pentru a depăși criza”, însă au cerut ca măsurile să fie limitate la ceea ce este strict necesar.

“Suntem profund îngrijorați de riscul încălcării principiilor statului de drept, democrației și drepturilor fundamentale care decurg din adoptarea anumitor măsuri de urgență. Măsurile de urgență ar trebui limitate la ceea ce este strict necesar, ar trebui să fie proporționale și temporare, sub rezerva controlului regulat și să respecte principiile și obligațiile de drept internațional menționate anterior. Ele nu ar trebui să restricționeze libertatea de exprimare sau libertatea presei. Trebuie să depășim în comun această criză și să ne menținem în comun principiile și valorile europene pe această cale”, au transmis cele 13 țări.

În context, guvernele menționate și-au manifestat susținerea pentru inițiativa Comisiei Europene de a monitoriza măsurile de urgență și aplicarea acestora pentru a se asigura că valorile fundamentale ale Uniunii sunt menținute și au invitat Consiliul Afaceri Generale să abordeze această chestiune atunci când este cazul.

Parlamentul maghiar a votat luni cu o majoritate de două treimi în favoarea unei legi care permite guvernului premierului Viktor Orbán să guverneze prin ordonanțe de guvern pe termen nelimitat. Orban a obţinut astfel undă verde de la legiuitori pentru a legifera prin ordonanţe în cadrul unei stări de urgenţă pe perioadă nedeterminată, pe care opoziţia o consideră “disproporţionată” în lupta împotriva noului coronavirus.

Proiectul de lege permite guvernului să prelungească pe termen nedefinit starea de urgenţă, intrată în vigoare în 11 martie, fără a mai cere avizul parlamentului. Sub acest regim al stării de urgenţă, guvernul ar putea “să suspende utilizarea anumitor legi prin decret, să se distanţeze de dispoziţii statutare şi să introducă alte măsuri extraordinare, cu scopul de a garanta stabilitatea vieţii, a sănătăţii, securitatea personală şi materială a cetăţenilor, precum şi economia”, scrie în proiectul premierului Viktor Orban.

Textul mai prevede de asemenea instituirea pedepselor cu închisoarea pentru difuzarea de ”ştiri false”, ceea ce a dus la protestul opoziției și al puținelor instituții independente de presă din țară.

În aceste condiții, Comisia Europeană a emis o declarație prin care avertizează că măsurile de urgență impuse de statele membre pentru combaterea COVID-19 trebuie să se limiteze la ceea ce este necesar și trebuie să fie strict proporționale, iar Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să evalueze dacă noile legi introduse în Ungaria respectă prevederile articolului doi din Tratatul Uniunii Europene.

Ungaria se confruntă în prezent cu procedurile de la articolul 7 în temeiul Tratatului UE, utilizate atunci când o țară membră manifestă riscul încălcării valorilor fundamentale prevăzute la articolul 2.

Continue Reading

Victor Negrescu

Eurodeputatul PSD Victor Negrescu avertizează că Guvernul ar putea rata folosirea banilor europeni pentru gestionarea Covid-19

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Eurodeputatul PSD Victor Negrescu avertizează că Guvernul ar putea rata folosirea banilor europeni pentru gestionarea Covid-19, potrivit unui mesaj postat pe Facebook.

Consiliul Uniunii Europene a aprobat luni, 30 martie, în mod oficial, cele două documente legislative prin care planul de ajutor economic propus de Comisia Europeană, în valoare de 37 de miliarde de euro, și extinderea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene vor intra în vigoare pentru a gestiona criza economică asociată pandemiei cu noul coronavirus. 

Din această sumă sumă, România poate utiliza aproximativ 3,1 miliarde de euro pentru a lupta împotriva COVID-19, valoare ce nu include sumele eliberate de Banca Europeană de Investiții sau contribuțiile statului român prin ajutoare de stat. 

În acest sens, eurodeputatul PSD critică atitudinea miniștrilor români responsabili de coeziune și fonduri europene pentru că nu au asigurat prezența la cel mai înalt nivel a României la teleconferința Consiliului de miniștri de resort, considerând că astfel au ratat șansa de a expune planurile Guvernului pentru utilizarea banilor europeni alocați.

„Recent a avut loc prin sistem de teleconferință o reuniune a Consiliului de miniștrii din statele europene responsabili de coeziune și fondurile europene. Deși ne așteptam ca România să fie prezentă la cel mai înalt nivel pentru a solicita fonduri europene pentru actuala situație de criză, pentru a expune planurile noastre pentru utilizarea celor 3 miliarde de euro alocați României sau pentru a solicita transferarea banilor europeni pe axele de interes, țara noastră a fost reprezentată doar la nivel de secretari de stat care au preluat, așa cum arată și tonul comunicatului, punctajele livrate de MAE. Din păcate, nu este singura reuniune europeană importantă tratată astfel de unii miniștrii”, transmite Victor Negrescu. 

Astfel, eurodeputatul atrage atenția că guvernarea de la București ar putea pierde oportunitatea de a utiliza banii europeni disponibili de la Comisia Europeană pentru gestionarea crizei din sănătate care a început să aibă și efecte negative în economie. 

„Atrag atenția de câteva săptămâni că actualul Guvern riscă să rateze folosirea facilităților europene din lipsă de pregătire sau interes. Am propus să lucrăm împreună pentru români, dar par încă în campanie electorală”, punctează Negrescu.

Totodată, eurodeputatul PSD amintește că UE a relaxat condițiile pentru achizițiile publice „așa că nu mai există scuze pentru lipsa echipamentelor sau achiziția dotărilor necesare pentru a face față provocărilor ridicate de această criză în toate sectoarele de activitate”. 

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending