Connect with us

U.E.

Eurostat: Femeile din UE rămân subreprezentate în funcții de conducere. Deși acestea reprezintă aproape jumătate din persoanele angajate, doar 34% dintre femei ocupă posturi de conducere

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Peste 9,5 milioane de persoane ocupau în trimestrul trei al anului 2020 funcții de conducere în Uniunea Europeană. Dintre acestea, 6,2 milioane erau bărbați în vreme ce 3,3 milioane erau femei, arată datele publicate vineri de Eurostat, citat de Agerpres.

Pandemia de COVID-19 a adus schimbări fără precedent la locul de muncă. Chiar dacă femeile și bărbații au un aport diferit în ceea ce privește funcționarea echipei pe care o coordonează, femeile rămân subreprezentate la nivelul posturilor de conducere.

Cu toate că femeile reprezintă aproape jumătate dintre angajații din UE (46%), doar 34% dintre femei ocupau în trimestrul trei funcții de conducere. Totuşi, această pondere a crescut gradual, de la mai puţin de 30% în trimestrul doi din 2002, când s-a început publicarea acestor date.

În rândul statelor membre, cea mai ridicată pondere a femeilor în funcţii de conducere se înregistra în trimestrul trei din 2020 în Letonia (45%), Polonia (44%), Bulgaria, Ungaria, Slovenia şi Suedia (toate cu 42%), Irlanda (38%), Finlanda şi România (ambele cu 37%). La polul opus, aproximativ un sfert dintre femei ocupau o poziţie managerială în Croaţia (24%), Olanda (26%) şi Cipru (27%).

Comunicatul Eurostat a fost publicat în avanpremiera Zilei Internaţionale a Femeii.

Tot înaintea celebrării Zilei Internaționale a Femeii, Comisia Europeană a prezentat o propunere privind transparența salarială menită să asigure faptul că femeile și bărbații din UE primesc salarii egale pentru o muncă egală.

Propunerea, care este o prioritate politică a președintei von der Leyen, stabilește măsuri de asigurare a transparenței salariale, cum ar fi informarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă referitor la salariul pe care urmează să îl primească, dreptul de a cunoaște nivelurile de remunerare a lucrătorilor care prestează aceeași muncă, precum și obligații de raportare a diferenței de remunerare dintre femei și bărbați pentru întreprinderile mari. De asemenea, propunerea facilitează accesul la justiție și consolidează mijloacele prin care lucrătorii își pot revendica drepturile. Angajatorilor nu li se va permite să le solicite persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă istoricul salarial și, la cererea angajaților, vor trebui să furnizeze date anonimizate referitoare la remunerații. Angajații vor avea, de asemenea, dreptul la despăgubiri pentru discriminarea salarială.

Dreptul la egalitatea de remunerare între femei și bărbați pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare este un principiu fundamental al Uniunii Europene încă de la Tratatul de la Roma din 1957.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European acuză Rusia că a lansat o “rachetă energetică” asupra Europei, “vizând inima sistemului nostru economic și social”

Published

on

© Charles Michel / Twitter

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a acuzat vineri Rusia că a lansat o “rachetă energetică” asupra Europei, vizând inima sistemului nostru economic și social, într-o declarație în care în mod preponderent a respins și a condamnat fără echivoc anexările ilegale semnate de președintele rus Vladimir Putin, care a proclamat alipirea la Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Lugansk, Zaporijie și Herson.

“Această anexare urmează unor referendumuri false și constituie o escaladare periculoasă și iresponsabilă. Ea este concepută ca un pas pentru a intensifica amenințarea nucleară împotriva restului lumii. Uniunea Europeană respinge și condamnă fără echivoc aceste anexări ilegale. Nu le va recunoaște niciodată, așa cum nu a recunoscut nici anexarea Crimeei în 2014. Încă o dată, Kremlinul calcă în picioare Carta ONU și ordinea internațională”, a spus Charles Michel.

El s-a adresat deopotrivă poporului ucrainean, căruia i-a promis din nou sprijinul din partea Uniunii Europene, dar și cetățenilor Uniunii Europene, atribuind Rusiei vina crizei care se manifestă pe continent.

Rusia trage cu rachete asupra ucrainenilor, iar Rusia a lansat o “rachetă energetică” asupra Europei, vizând inima sistemului nostru economic și social. Pagubele sunt grave. Energia este scumpă. Fiecare gospodărie din Europa este afectată de creșterea facturilor la energie și a încasărilor din supermarketuri. Iar acest lucru va avea un impact de durată asupra noastră, a tuturor. De aceea, o nouă Uniune energetică trebuie să fie dezvoltată acum, cu o strategie comună reală. Pentru că nu există alternativă, dacă dorim să garantăm securitatea aprovizionării, prețuri accesibile și tranziția climatică. Astăzi, cu toții, trebuie să înțelegem că am intrat într-o lume nouă, în care multe dintre punctele noastre de referință au fost răsturnate cu susul în jos. Trebuie să facem față acestei situații cu claritate”, a mai spus el, după ce statele membre ale Uniunii Europene au convenit vineri impunerea de taxe pe profiturile excepţionale ale firmelor din energie şi au început negocierile privind viitoarele decizii pentru a rezolva criza energetică, posibil o plafonare a preţului la gazele naturale la nivelul întregii Uniuni

Președintele rus Vladimir Putin a proclamat vineri, de la Kremlin, în fața unei largi audiențe, anexarea a patru regiuni ocupate militar parțial în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Reacții de condamnare și de nerecunoaștere a acestor anexări au venit și din partea miniștrilor de externe din țările G7 și a Consiliului European, care a adoptat o declarație semnată de toți cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE. De asemenea, SUA au decis să sancționeze peste 1000 de oficiali ruși și 57 de entități din sectorul apărării, cu Joe Biden afirmând că Rusia “calcă în picioare Carta Națiunilor Unite”.

Într-o primă reacție, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, între care președinții Franței și României, dar și cancelarul Germaniei, precum și președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene, au adoptat vineri o declarație comună în care resping cu fermitate și condamnă fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson. De asemenea, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți lideri avertizează că Rusia pune în pericol securitatea globală, inclusiv prin amenințările nucleare despre care spun că “nu vor zdruncina hotărârea UE de a fi alături de Ucraina”. În același timp, liderii europeni statuează că nu vor recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care Rusia le-a pus la cale ca pretext pentru această nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, nici rezultatele lor falsificate și ilegale și că nu vor recunoaște niciodată această anexare ilegală.

Putin a semnat documentele anexării a patru regiuni din Ucraina – Herson, Zaporijjea, Doneţk şi Lugansk – în cadrul unei ceremonii vineri după-amiază, marcând cea mai mare anexare din Europa de la Hitler încoace, când Germania nazistă a anexat Austria (Anschluss) și regiunea sudetă din Cehoslovacia în 1938, dar și din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Germania nazistă și URSS anexau părți din Polonia sau Uniunea Sovietică ocupa Basarabia.

Drept reacție la acțiunea lui Putin, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate de intrare a Ucrainei în Alianță.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

CE solicită statelor UE să fie ”foarte vigilente” în acordarea de vize cetățenilor ruși: ”A veni în Europa este un privilegiu, nu un drept fundamental”

Published

on

© Ylva Johansson - Twitter

Comisia Europeană a prezentat statelor membre un Ghid actualizat privind eliberarea generală a vizelor pentru solicitanții ruși, dar și noile măsuri pentru controalele cetățenilor ruși la frontierele externe, după ce numărul acestora a crescut cu 30% în săptămână 19-25 septembrie, față de săptămâna precedentă. 

Astfel, comisarul european pentru afaceri interne le cere statelor UE să fie foarte vigilente la frontierele externe atunci când le permite intrare cetățenilor ruși în blocul comunitar: „Trebuie să asigurăm securitatea Europei și a cetățenilor săi. A veni în Europa este un privilegiu, nu un drept fundamental. Trebuie să analizăm foarte atent, de la caz la caz, fiecare cerere și trebuie să luăm în considerare aspectele geopolitice”, a transmis comisarul Ylva Johansson într-o conferință de presă susținută vineri la sediul Executivului European de la Bruxelles.

De asemenea, aceasta a subliniat că frontierele vor rămâne deschise „disidenților, jurnaliștilor independenți față de guvernul rus.”

Orientările adoptate vineri de Comisia Europeană se referă atât la vize, cât și la gestionarea frontierelor externe.

În ceea ce privește vizele, au fost actualizate orientările anterioare. Pentru vizele noi vor fi evaluări mai stricte și securitate mai strictă. 

  • Vizele Schengen sunt eliberate pentru șederi scurte de 90 de zile și nu pot oferi o soluție pe termen lung pentru cetățenii ruși care doresc să evite mobilizarea.
  • În ceea ce privește vizele Schengen, a fost restrânsp abordarea pentru toți rușii, inclusiv pentru cetățenii ruși care evită ordinul de mobilizare militară.
  • Statele membre ar trebui să aplice o abordare strictă, evaluând justificarea călătoriei.
  • Ar trebui să se verifice dacă există îndoieli rezonabile cu privire la fiabilitatea declarațiilor făcute de solicitant sau la intenția acestuia de a părăsi teritoriul SM înainte de expirarea vizei solicitate.
  • Acest lucru nu aduce prejudicii dreptului acestor persoane de a solicita protecție internațională în temeiul legislației UE în materie de azil sau posibilității de a solicita vize naționale de lungă ședere sau permise de ședere la consulatele UE.

În ultimele patru zile, 30.000 de cetățeni ruși au ajuns în Finlanda din totalul de 66.000 care au ajuns în țările la granița cu Rusia.

Majoritatea cetățenilor ruși intră în UE prin punctele de trecere a frontierei finlandeze și estoniene. Numărul punctelor de trecere a frontierei a crescut semnificativ în Finlanda ca urmare a mobilizării anunțate în Federația Rusă.

Continue Reading

U.E.

Giorgia Meloni, viitorul premier al Italiei, denunță” neo-imperialismul sovietic” al lui Putin: Anexările Rusiei în Ucraina nu au nicio valoare juridică sau politică

Published

on

© Giorgia Meloni/ Facebook

Giorgia Meloni, şefa aşteptată a viitorului guvern italian, a estimat vineri că anexarea de către Rusia a patru regiuni ucrainene “nu are nicio valoare juridică sau politică” şi ar demonstra că Vladimir Putin “ameninţă” securitatea europeană, relatează France Presse.

“Declaraţia de anexare la Federaţia Rusă a patru regiuni ucrainene după referendumurile simulacre care au avut loc sub o ocupaţie militară violentă nu are nicio valoare juridică sau politică”, a spus ea într-un comunicat, citat de Agerpres.

Vladimir “Putin îşi demonstrează încă o dată viziunea neoimperialistă a caracterului sovietic ce ameninţă securitatea întregului continent european”, a adăugat şefa partidului post-fascist Fratelli d’Italia (FdI), care a câştigat împreună cu aliaţii săi alegerile legislative de duminică.

Este pentru a doua oară în decurs de câteva zile când Meloni, care a câştigat alegerile în Italia și care va deveni prima femeie premier din istoria țării, manifestă susținere pentru Ucraina, deși au existat voci în Occident care s-au arătat preocupate de viziunea viitorului guvern de la Roma, având în vedere simpatiile partenerilor de coaliție ai lui Meloni, Silvio Berlusconi și Matteo Salvini, față de Vladimir Putin.

Meloni l-a asigurat marți pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că Ucraina se va bucura de sprijinul deplin al viitorului său guvern de coaliţie.

Președintele rus Vladimir Putin a proclamat vineri, de la Kremlin, în fața unei largi audiențe, anexarea a patru regiuni ocupate militar parțial în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Într-o primă reacție, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, între care președinții Franței și României, dar și cancelarul Germaniei, precum și președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene, au adoptat vineri o declarație comună în care resping cu fermitate și condamnă fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson. De asemenea, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți lideri avertizează că Rusia pune în pericol securitatea globală, inclusiv prin amenințările nucleare despre care spun că “nu vor zdruncina hotărârea UE de a fi alături de Ucraina”. În același timp, liderii europeni statuează că nu vor recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care Rusia le-a pus la cale ca pretext pentru această nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, nici rezultatele lor falsificate și ilegale și că nu vor recunoaște niciodată această anexare ilegală.

Putin a semnat documentele anexării a patru regiuni din Ucraina – Herson, Zaporijjea, Doneţk şi Lugansk – în cadrul unei ceremonii vineri după-amiază, iar momentul va fi urmat de un concert pop în Piaţa Roşie, care să sărbătorească cea mai mare anexare din Europa de la Hitler încoace, când Germania nazistă a anexat Austria (Anschluss) și regiunea sudetă din Cehoslovacia în 1938, dar și din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Germania nazistă și URSS anexau părți din Polonia sau Uniunea Sovietică ocupa Basarabia.

Ucraina și Occidentul au denunțat referendumurile false și au declarat că nu vor recunoaște niciodată legitimitatea acestora.

NATO, SUA și ONU au denunțat referendumurile ilegale organizate de Rusia pentru anexarea teritoriilor ucrainene, în timp ce China, un aliat al Moscovei, a solicitat respectarea integrității teritoriale a Ucrainei. Reacții similare au venit și din partea Marii Britanii și a României, iar Uniunea Europeană a anunțat noi sancțiuni la adresa Rusiei, dar și sprijinirea Ucrainei atât timp cât va fi necesar.

Continue Reading

Facebook

G74 hours ago

Țările G7 nu vor recunoaște niciodată presupusele anexări ale Rusiei în Ucraina și nici “referendumurile” false desfășurate sub amenințarea armelor

NATO5 hours ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

NATO5 hours ago

NATO, reticentă privind o “aderare accelerată a Ucrainei”, reafirmă că va sprijini această țară să își elibereze teritoriile anexate de Rusia fără a se implica direct în conflict

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Președintele Consiliului European acuză Rusia că a lansat o “rachetă energetică” asupra Europei, “vizând inima sistemului nostru economic și social”

INTERNAȚIONAL5 hours ago

SUA sancționează peste 1000 de oficiali ruși și 57 de entități din sectorul apărării după anexarea ilegală de teritorii ucrainene: Rusia “calcă în picioare Carta Națiunilor Unite”

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

CE solicită statelor UE să fie ”foarte vigilente” în acordarea de vize cetățenilor ruși: ”A veni în Europa este un privilegiu, nu un drept fundamental”

U.E.6 hours ago

Giorgia Meloni, viitorul premier al Italiei, denunță” neo-imperialismul sovietic” al lui Putin: Anexările Rusiei în Ucraina nu au nicio valoare juridică sau politică

Cristian Bușoi8 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, subliniază nevoia unei soluții comune pentru criza energetică: Este nevoie urgentă de reducerea presiunii pe bugete

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA10 hours ago

Maia Sandu condamnă și respinge anexările ilegale ale Rusiei: Donețk, Luhansk, Herson, Zaporijie și Crimeea sunt ale Ucrainei

NATO5 hours ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA13 hours ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE4 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.1 week ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

Team2Share

Trending